3ra-556/14 — Anularea ordinului de aplicare a sancţiunii disciplinare şi repararea prejudiciului moral

prima instanţă: M. Avornic dosarul nr. 3ra-556/14 (Judecătoria Centru mun. Chişinău) instanţa de apel: M. Anton, A. Panov, T. Pelin (Curtea de Apel Chişinău) DECIZIE 04 iunie 2014 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele şedinţei, judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Tamara Chişca – Doneva, Valentina Clevadî Iuliana Oprea, Ion Druţă examinând, fără înştiinţarea participanţilor la proces, recursul declarat de către Pîrţac Trofim, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui Pîrţac Trofim împotriva Ministerului Afacerilor Interne a Republicii Moldova cu privire la anularea ordinului de aplicare a sancţiunii disciplinare şi repararea prejudiciului moral, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 13 februarie 2014 prin care a fost respins apelul declarat de către Pîrţac Trofim şi menţinută hotărârea Judecătoriei Centru mun.

Chişinău din 05 noiembrie 2013, c o n s t a t ă La 26 ianuarie 2013 Pîrţac Trofim a depus cerere de chemare în judecată împotriva Ministerului Afacerilor Interne a Republicii Moldova cu privire la anularea ordinului de aplicare a sancţiunii disciplinare şi repararea prejudiciului moral. În motivarea acţiunii reclamantul a indicat că deţine până în prezent funcţia de şef-adjunct al secţiei combaterii contrabandei a Direcţiei investigare a fraudelor a Ministerului Afacerilor Interne a Republicii Moldova. Prin ordinul Ministrului Afacerilor Interne nr. 671ef. din 27 decembrie 2012 „Cu privire la sancţionarea disciplinară a angajatului Direcţiei investigare a fraudelor, Pîrţac Trofim” i-a fost aplicată sancţiunea disciplinară sub formă de mustrare aspră.

Menţionează reclamantul că la baza emiterii ordinului respectiv a stat faptul depistării de către Secţia exercitare a urmăririi penale pe cauze excepţionale a Procuraturii Generale în urma percheziţiei la domiciliul fostei sale soţii, în s. Cojuşna, r. Străşeni, str. M. Viteazu nr. 18 A, a copiilor de acte cu parafa „strict secret” şi „ex. unic” din dosarul de prelucrare operativă nr. 201093030 aflat anterior în procedura dânsului.

Astfel, angajatorul a considerat că el a multiplicat în mod ilegal documentele cu acces restricţionat, păstrând copiile făcute la domiciliu, încălcând în mod grav prevederile Regulamentului cu privire la asigurarea regimului secret în cadrul Ministerului şi a subdiviziunilor subordonate şi desconcentrate ale acestuia, aprobat prin ordinul Ministerului Afacerilor Interne a Republicii Moldova nr. 100 din 30 martie 2012 şi Statutului disciplinar al organelor afacerilor interne aprobat prin Hotărârea de Guvern nr. 2 din 04 ianuarie 1996. Susţine reclamantul că ordinul emis este neîntemeiat şi ilegal, susceptibil a fi anulat integral deoarece fapta ce i se impută, şi anume încălcarea regimului de păstrare a documentelor secrete, nu a fost săvârşită de dânsul.

Indică că cu Pîrţac Nina, la domiciliul căreia a fost efectuată percheziţia şi găsite actele cu caracter secret, este în divorţ încă din 29 aprilie 1998, iar pe adresa dânsei ultima dată a fost în a. 2010 şi respectiv, nu cunoaşte cum actele respective au putut ajunge în locul unde au fost găsite. Totodată, subliniază că pe cazul depistării copiilor actelor cu acces restricţionat a fost efectuată o anchetă de serviciu de către angajator, rezultatele căreia nu i-au fost aduse la cunoştinţă, în rezultat el fiind privat de dreptul de a prezenta probe în pledarea nevinovăţiei sale contrar prevederilor art. 208 Codul Muncii. Consideră că motivele invocate demonstrează caracterul ilegal al ordinului de sancţionare disciplinară emis în privinţa sa.

Solicită reclamantul Pîrţac Trofim anularea ordinului Ministrului Afacerilor Interne nr. 671ef. din 27 decembrie 2012 „Cu privire la sancţionarea disciplinară a angajatului Direcţiei investigare a fraudelor, Pîrţac Trofim”, ca fiind ilegal şi neîntemeiat, repararea prejudiciului moral în mărime de 100 000 lei şi compensarea cheltuielilor de judecată suportate. Prin hotărârea Judecătoriei Centru mun. Chişinău din 05 noiembrie 2013 acţiunea a fost respinsă ca fiind neîntemeiată. Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 13 februarie 2014 a fost respins apelul declarat de către Pîrţac Trofim şi menţinută hotărârea Judecătoriei Centru mun.

Chişinău din 05 noiembrie 2013. La 18 martie 2014, în termenul prevăzut de lege, Pîrţac Trofim prin intermediul reprezentantului-avocat Pruteanu Vasile a declarat recurs împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 13 februarie 2014, cerând admiterea recursului, casarea integrală a hotărârilor judecătoreşti cu emiterea unei hotărâri noi de admitere a acţiunii. Recurentul în motivarea recursului a indicat că instanţele ierarhic inferioare au interpretat şi aplicat în mod eronat normele de drept procedural, neacordând o apreciere juridică justă faptului că intimatul angajator Ministerul Afacerilor Interne a Republicii Moldova nu a prezentat careva probe plauzibile în argumentarea legitimităţii ordinului de sancţionare disciplinară adoptat în privinţa sa.

Astfel, contrar normelor de drept ce instituie sarcina probaţiunii pe seama autorităţii publice în cauzele de contencios administrativ, la cazul prezentei speţe instanţele judecătoreşti au respins acţiunea înaintată fără a administra un suport probatoriu fiabil şi convingător ce ar fi prezentat de către angajator. Consideră că cauza a fost 2 examinată într-un mod superficial şi unilateral, contrar standardelor relevante înserate în art. 6 din Convenţia Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale. Ulterior, pe parcursul examinării cauzei în ordine de recurs, recurentul Pîrţac Trofim a depus un supliment la recursul declarat anterior, în care a invocat că la caz nu s-a respectat termenul de aplicare a sancţiunii disciplinare contrar prevederilor art. 209 din Codul Muncii.

Astfel, pretinsa abatere disciplinară a fost constatată la 23 august 2012 în urma percheziţiei efectuate la domiciliul fostei sale soţii, însă ordinul contestat a fost adoptat abia la 27 decembrie 2012, peste patru luni de la constatare cu încălcarea termenului imperativ de o lună prevăzut de legislaţia muncii. La 31 martie 2014 şi 08 mai 2014 în adresa Ministerului Afacerilor Interne a Republicii Moldova au fost expediate copiile recursului declarat de către Pîrţac Trofim şi suplimentului la acesta cu înştiinţarea despre necesitatea depunerii referinţei la recurs. La 29 aprilie 2014 Ministerul Afacerilor Interne a Republicii Moldova a depus referinţă la recursul declarat, în care a invocat caracterul neîntemeiat şi abuziv al acestuia şi a solicitat respingerea lui cu menţinerea în vigoare a hotărârilor judecătoreşti.

Indică intimatul că temeiurile recursului sunt similare celor invocate în cadrul examinării pricinii în fond şi în apel, asupra cărora instanţele s-au pronunţat deja în modul corespunzător. Consideră că circumstanţele cauzei denotă cu certitudine săvârşirea de către recurent a faptei imputate, aplicarea sancţiunii disciplinare sub formă de mustrare aspră fiind la caz proporţională gravităţii abaterii comise. Prin încheierea Curţii Supreme de Justiţie din 21 mai 2014 recursul declarat de către Pîrţac Trofim a fost considerat admisibil. În conformitate cu art. 444 CPC, prezentul recurs se examinează fără înştiinţarea participanţilor la proces.

Studiind materialele dosarului în raport cu argumentele invocate în recurs şi obiecţiile expuse în referinţa Ministerului Afacerilor Interne a Republicii Moldova, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră recursul întemeiat şi care urmează a fi admis cu casarea integrală a deciziei instanţei de apel şi hotărârii primei instanţe şi emiterea unei noi hotărâri de admitere parţială a acţiunii, din următoarele considerente. În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. b) CPC, instanţa de recurs, după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul şi să caseze integral decizia instanţei de apel şi hotărîrea primei instanţe, pronunţînd o nouă hotărîre.

Conform art. 26 alin. (1) lit. c) din Legea contenciosului administrativ nr. 793 din 10 februarie 2000, actul administrativ contestat poate fi anulat, în tot sau în parte, în cazul în care este ilegal ca fiind emis cu încălcarea procedurii stabilite. Potrivit art. 209 alin. (1) Codul Muncii, sancţiunea disciplinară se aplică, de regulă, imediat după constatarea abaterii disciplinare, dar nu mai tîrziu de o lună din ziua constatării ei, fără a lua în calcul timpul aflării salariatului în concediul anual de odihnă, în concediul de studii sau în concediul medical.

3 În conformitate cu pct. 29 din Statutul disciplinar al organelor afacerilor interne aprobat prin Hotărârea de Guvern nr. 2 din 04 ianuarie 1996, în vigoare la data emiterii ordinului de aplicare a sancţiunii disciplinare, sancţiunea disciplinară se aplică, de regulă, imediat după constatarea abaterii disciplinare, dar nu mai tîrziu de o lună din ziua constatării ei, fără a lua în calcul timpul aflării salariatului în concediul anual de odihnă, în concediul de studii sau în concediul medical.

Din suportul probator prezent la materialele cauzei rezultă că la 23 august 2012 la domiciliul Ninei Pîrţac, fostei soţii a recurentului-reclamant Pîrţac Trofim, în s. Cojuşna, r. Străşeni, str. M. Viteazu nr. 18 A, în cadrul urmării penale pe marginea cauzei penale nr. 2012990207, iniţiată la 20 iulie 2012 de către Secţia exercitare a urmăririi penale pe cauze excepţionale a Procuraturii Generale a Republicii Moldova, într-un dulap s-au depistat mai multe copii de acte cu parafa „strict secret” şi „ex. unic”, xerocopia unui ordin emis de către Ministerul Afacerilor Interne, rapoarte, note, planuri şi ordonanţe din dosarul de prelucrare operativă nr. 201093030. Dosarul nr. 201093030, copiile din materialele căruia au fost depistate în urma percheziţiei efectuate, la 17 aprilie 2012 a fost predat în arhiva Ministerului de către Pîrţac Trofim, în a cărui procedură s-a aflat.

Declaraţiile reprezentantului angajatorului Ministerul Afacerilor Interne a Republicii Moldova relevă că prin demersul nr. 18-6d/12-1019 din 28 august 2013, Ministerul a fost înştiinţat de către Procuratura Generală despre efectuarea măsurilor de investigaţie la domiciliul Ninei Pîrţac şi rezultatelor acestora.

În circumstanţele enunţate şi în contextul normelor de drept citate supra, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie reţine că constatarea de către intimatul Ministerul Afacerilor Interne a Republicii Moldova a faptului comiterii abaterii disciplinare de către recurentul- salariat Pîrţac Trofim, a avut loc la data de 28 august 2012, ziua în care angajatorul a fost înştiinţat de către Procuratura Generală despre efectuarea percheziţiei la domiciliul Ninei Pîrţac şi depistarea copiilor de pe acte cu acces restricţionat, anume din această dată începând a curge termenul pentru aplicarea sancţiunii disciplinare persoanei considerate culpabile în încălcări ale disciplinei muncii.

Se reiterează că termenul de o lună pentru aplicarea sancţiunii disciplinare se calculează din ziua constatării abaterii, aceasta considerându-se ziua în care despre abatere a aflat conducătorul unităţii sau o altă persoană, căreia conform serviciului îi este subordonat salariatul indiferent de faptul dacă această persoană, în conformitate cu legislaţia, are sau nu dreptul de a aplica sancţiuni disciplinare. Astfel, la cazul speţei, termenul de aplicare a sancţiunii disciplinare faţă de recurentul Pîrţac Trofim a început să curgă la 28 august 2012, data constatării de către angajator a abaterii disciplinare comise de angajat, şi a încetat la 28 septembrie 2012, o lună mai târziu. Însă actul prin care a fost aplicată sancţiunea disciplinară faţă de angajat, şi anume ordinul contestat nr. 671ef.

„Cu privire la sancţionarea disciplinară a angajatului Direcţiei investigare a fraudelor, Pîrţac Trofim”, a fost emis de către Ministrul Afacerilor Interne la 27 decembrie 2012, adică sancţiunea disciplinară sub formă de mustrare aspră a fost aplicată cu trei luni mai târziu de expirarea termenului de o lună stipulat expres de norma legală. 4 În lumina celor relevate, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră ilegală concluzia instanţelor ierarhic inferioare privind respingerea acţiunii în partea anulării ordinului contestat, în situaţia în care angajatorul a emis ordinul de aplicare a sancţiunii disciplinare cu încălcarea termenului legal consacrat pentru aceasta, adică cu încălcarea procedurii prestabilite.

Se constată că Judecătoria Centru mun. Chişinău a interpretat şi aplicat în mod eronat normele de drept material, neacordând o calificare juridică corespunzătoare încălcării la caz de către angajator a termenului de aplicare a sancţiunii disciplinare recurentului-angajat, iar Curtea de Apel Chişinău nu a remediat încălcările respective, menţinând astfel o soluţie ilegală. Afară de această, materialele cauzei nu atestă ca în cadrul desfăşurării anchetei de serviciu, angajatorul i-a oferit salariatului posibilitatea să-şi valorifice dreptul de a se apără prin acordarea de explicaţii şi depunerea de probe pe care le consideră necesare, şi i-a adus la cunoştinţă rezultatele anchetei de serviciu în urma căreia lui Pîrţac Trofim i-a fost aplicată sancţiunea disciplinară sub formă de mustrare aspră, contrar normelor legale pertinente.

Or, conform art. 208 alin. (2) din Codul Muncii, în funcţie de gravitatea faptei comise de salariat, angajatorul este în drept să organizeze şi o anchetă de serviciu. În cadrul anchetei, salariatul are dreptul să-şi explice atitudinea şi să prezinte persoanei abilitate cu efectuarea anchetei toate probele şi justificările pe care le consideră necesare. Iar conform pct. 27 din Statutul disciplinar al organelor afacerilor interne aprobat prin Hotărârea de Guvern nr. 2 din 04 ianuarie 1996, în vigoare la data emiterii ordinului de aplicare a sancţiunii disciplinare, persoana, în privinţa căreia s-a finalizat ancheta de serviciu, va fi anunţată şi i se va explica dreptul de a face cunoştinţă cu încheierea.

Astfel, se constată cu certitudine că ordinul Ministrului Afacerilor Interne nr. 671ef. din 27 decembrie 2012 „Cu privire la sancţionarea disciplinară a angajatului Direcţiei investigare a fraudelor, Pîrţac Trofim”, a fost emis cu încălcarea procedurii stabilite şi urmează a fi anulat integral, fiind întemeiată acţiunea recurentului-reclamant pe acest capăt de cerere. Referitor la pretenţia reparării prejudiciului moral cauzat, instanţa de recurs o consideră întemeiată şi care urmează a fi admisă în parte. Conform art. 329 Codul Muncii, angajatorul este obligat să repare integral prejudiciul material şi cel moral cauzat salariatului în legătură cu îndeplinirea de către acesta a obligaţiilor de muncă sau ca rezultat al privării ilegale de posibilitatea de a munci, dacă prezentul cod sau alte acte normative nu prevăd altfel.

Prejudiciul moral se repară în formă bănească sau într-o altă formă materială determinată de părţi. Potrivit art. 25 alin. (3) din Legea contenciosului administrativ nr. 793 din 10 februarie 2000, în cazul admiterii acţiunii, instanţa de contencios administrativ se pronunţă, la cerere, şi asupra reparării prejudiciului material şi moral cauzat prin actul administrativ ilegal sau prin neexaminarea în termenul legal a cererii prealabile. 5 Criteriul echităţii presupune că despăgubirile pentru prejudiciul moral trebuie să fie juste, raţionale şi echitabile, adică trebuie stabilite în aşa fel încât să asigure efectiv o compensare suficientă şi nicidecum exagerată a prejudiciului cauzat.

Instanţa de recurs consideră că recurentul-reclamant Pîrţac Trofim este îndreptăţit la repararea daunei morale, dânsul suferind de nelinişte, stres şi frustrare în legătură cu emiterea în privinţa sa a ordinului ilegal (cu încălcarea procedurii stabilite) de aplicare a sancţiunii disciplinare sub formă de mustrare aspră, însă suma pretinsă de acesta de 100 000 lei cu titlu de compensaţie este una exagerată în raport cu dauna efectiv cauzată şi suferinţele morale suportate, la caz fiind proporţională şi echitabilă încasarea de la angajatorul Ministerul Afacerilor Interne în beneficiul angajatului a sumei de 8 000 lei cu titlu de prejudiciu moral. Astfel, pretenţiile recurentului-reclamant Pîrţac Trofim cu privire la repararea prejudiciului moral se admit în parte, cu încasarea în beneficiul acestuia a sumei de 8 000 lei daună morală.

Cu privire la pretenţia recurentului de a-i fi compensate cheltuielile de judecată, instanţa de recurs reţine următoarele. În conformitate cu art. 94 alin. (1) CPC, instanţa judecătorească obligă partea care a pierdut procesul să plătească, la cerere, părţii care a avut cîştig de cauză cheltuielile de judecată. Dacă acţiunea reclamantului a fost admisă parţial, acestuia i se compensează cheltuielile de judecată proporţional părţii admise din pretenţii, iar pîrîtului – proporţional părţii respinse din pretenţiile reclamantului. Potrivit art. 96 alin. (1) CPC, instanţa judecătorească obligă partea care a pierdut procesul să compenseze părţii care a avut cîştig de cauză cheltuielile ei de asistenţă juridică, în măsura în care acestea au fost reale, necesare şi rezonabile.

Astfel, conform normelor de drept procesual civil naţional, cât şi unei jurisprudenţe constante degajate de Curtea Europeană a Drepturilor Omului, o despăgubire a cheltuielilor de judecată incluzând şi cheltuielile pentru asistenţă juridică, poate fi acordată doar în cazul când acestea sunt necesare, reale şi rezonabile. Materialele cauzei nu atestă suportarea de către recurent a cheltuielilor de judecată, inclusiv şi pentru asistenţă juridică. Se reţine că mandatul nr. MA 0307070 relevă că recurentul-reclamant Pîrţac Trofim a fost reprezentat în prezentul litigiu de muncă de către avocatul Pruteanu Vasile (f.d. 9), însă nu se conţin date privind achitarea în beneficiului ultimului a cărorva sume cu titlu de onorariu (dispoziţii, ordine de plată) şi nici nu se invocă careva sume concrete.

Iar în condiţiile în care recurentul a omis să indice şi să demonstreze suportarea de cheltuieli de judecată, inclusiv şi pentru asistenţă juridică, pretenţiile respective nu satisfac criteriul realităţii şi urmează a fi respinse. Din considerentele menţionate şi având în vedere faptul că instanţele ierarhic inferioare neîntemeiat au respins prezenta acţiune, omiţând să acorde o calificare juridică corespunzătoare încălcării de către angajator a termenului legal de aplicare a sancţiunii disciplinare faţă de angajat, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a admite 6 recursul declarat de către Pîrţac Trofim, a casa integral decizia Curţii de Apel Chişinău din 13 februarie 2014 şi hotărârea Judecătoriei Centru mun.

Chişinău din 05 noiembrie 2013, şi a emite o hotărâre nouă prin care a admite parţial acţiunea, a anula ordinul de aplicare a sancţiunii disciplinare şi a încasa de la angajator în beneficiul salariatului suma de 8 000 lei cu titlu de prejudiciu moral, în rest acţiunea a respinge. În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. b) CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie, d e c i d e: Se admite recursul declarat de către Pîrţac Trofim. Se casează integral decizia Curţii de Apel Chişinău din 13 februarie 2014 şi hotărârea Judecătoriei Centru mun.

Chişinău din 05 noiembrie 2013 în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui Pîrţac Trofim împotriva Ministerului Afacerilor Interne a Republicii Moldova cu privire la anularea ordinului de aplicare a sancţiunii disciplinare şi repararea prejudiciului moral, şi se emite o hotărâre nouă, prin care: Se admite parţial acţiunea lui Pîrţac Trofim împotriva Ministerului Afacerilor Interne a Republicii Moldova. Se anulează ordinul Ministrului Afacerilor Interne a Republicii Moldova nr. 671ef. din 27 decembrie 2012 „Cu privire la sancţionarea disciplinară a angajatului Direcţiei investigare a fraudelor, Pîrţac Trofim”, ca fiind emis cu încălcarea procedurii stabilite. Se încasează de la Ministerul Afacerilor Interne a Republicii Moldova în beneficiul lui Pîrţac Trofim suma de 8 000 (opt mii) lei cu titlu de prejudiciu moral, în rest acţiunea se respinge.

Decizia este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele şedinţei, judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Tamara Chişca – Doneva Valentina Clevadî Iuliana Oprea Ion Druţă 7