2rc-358/14 — Intentarea procesului de insolvabilitate

prima instanţă: A. Minciuna dosar nr. 2rc-383/13 DECIZIE 04 iunie 2014 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţa: Preşedintele completului, judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Iurie Bejenaru Valentina Clevadî examinînd recursul declarat de către societatea cu răspundere limitată ,,Selegri”, în cadrul dosarului de insolvabilitate a societăţii comerciale „Vistogrup&Co” societate cu răspundere limitată, împotriva încheierii Curții de Apel Chişinău din 24 iunie 2013 prin care a fost admisă cererea privind atragerea la răspundere subsidiară a factorilor de decizie a debitorului societatea comercială „Vistogrup&Co” societate cu răspundere limitată, c o n s t a t ă : La 16 august 2012 SRL ,,Vistogrup & Co” s-a adresat în instanţa de insolvabilitate cu cerere introductivă privind intentarea procesului de insolvabilitate față de sine.

În motivarea cererii s-a indicat că SRL ,,Vistogrup & Co” a fost înregistrată şi fondată la 26 decembrie 2006, avînd ca principalele genuri de activitate comerţul cu ridicata al cartofilor, legumelor şi fructelor; comerțul cu ridicata a cafelei, ceaiului, cacao, condimente şi infuzii amănuntul al băuturilor alcoolice şi altor băuturi; comerţul cu ridicata a altor produse alimentare, comerţul cu ridicata a laptelui şi produselor lactate, ouă, uleiuri şi grăsimi, comerţul cu ridicata al produselor din tutun; intermedieri pentru vînzarea unui asortiment larg de mărfuri, comerţul cu ridicata al materialeleor lemnoase, al materialelor de construcţie şi echipament sanitar; comerţul cu ridicata în magazine nespecializate cu produse alimentare, băuturi şi produse din tutun.

1 Susţine că, suma totală a creanţelor constituie 650 267.57 lei, care include valoarea creanţelor întreprinderii faţă de creditori în mărime de 399 730 lei şi datoriile privind decontările la bugetul public naţional în mărime de 37 357.14 lei. Menţionează că întreprinderea nu dispune de careva bunuri imobile şi mobile, activele întreprinderii fiind compuse doar din fondul statutar în valoare de 5 400 lei. În urma analizei economico-financiare a întreprinderii s-a constatat că nu există un patrimoniu al întreprinderii, fiind reflectat un dezechilibru financiar în contabilitatea întreprinderii şi din cauza insuficienţei mijloacelor financiare se află în imposibilitate de a-şi onora obligaţiile şi a achita datoriile faţă de creditorii săi.

Prin încheierea Curţii de Apel Chişinău din 03 septembrie 2012 a fost admisă spre examinare cererea introductivă depusă de debitorul SRL ,,Vistogrup & Co” cu privire la intentarea procesului de insolvabilitate faţă de sine, iar în calitate de administrator provizoriu fiind numită ÎI ,,Selevestru Irina”, certificat nr. 11566 din 10 noiembrie 2008. Prin hotărîrea Curţii de Apel Chişinău din 21 ianuarie 2013, a fost intentat procesul de insolvabilitate faţă de SRL ,,Vistogrup & Co”, fiind numită în calitate de administrator al insolvabilităţii ÎI „Selevestru Irina”. Prin încheierea Curţii de Apel Chişinău din 23 mai 2013, a fost inițiată faţă de SRL ,,Vistogrup & Co” procedura de faliment şi s-a dispus procedura de dizolvare a SRL ,,Vistogrup & Co”, iar în calitate de lichidator a fost numită ÎI „Selevestru Irina” fiind dispusă valorificarea şi lichidarea masei debitoare.

În perioada derulării procesului lichidatorul procedurii falimentului, ÎI ”Selevestru Irina” a înaintat cerere privind atragerea la răspundere subsidiară a factorilor de decizie a întreprinderii SRL ,,Vistogrup & Co” şi anume a administratorului Culai Alexandru şi asociatului SRL „Selegri” în mărimea sumei de 96 647 lei, neacoperite de masa debitoare a întreprinderii pentru perioada de gestiune în care purtau responsabilitate de modul în care activa întreprinderea şi gestionau activele societăţii, din motivul insuficienţei masei debitoare pentru satisfacerea creanţelor creditorilor. În motivarea cererii, lichidatorul procedurii falimentului a invocat că, potrivit documentelor de evidenţă contabilă, s-a stabilit că organele de conducere a debitorului SRL „Vistogrup & Co” au acţionat cu rea-credinţă, fapt ce a condus la supraîndatorarea întreprinderii şi imposibilitatea achitării cu creditorii.

Susține lichidatorul că, coeficientul corelaţiei dintre sursele împrumutate şi proprii (rata brută generală de îndatorare) reflectă suma mijloacelor atrase revenită la 1 leu capital propriu, iar cu cît mărimea acestui coeficient este mai mare, cu atît mai riscantă este situaţia financiară a întreprinderii. La aprecierea coeficientului de corelaţie este 1, ceea ce indică o situaţie alarmantă din acest punct de vedere, cînd 2 coeficientul dat a evoluat de la - 3,88 în anul 2009 pînă la - 9,55 în anul 2011 şi nici în prezenţa indicilor economico-fianciari enunţaţi, conducerea SRL „Vistogrup & Co”, nu a înaintat cerere introductivă.

Menționează lichidatorul că, rata solvabilităţii generale care este constatată la SRL „Vistogrup & Co”, exprimă gradul de acoperire a surselor împrumutate cu activele totale de care dispune întreprinderea, iar nivelul acestui coeficient trebuie să nu fie mai mic de 2. Consideră lichidatorul insolvabilităţii că potrivit rapoartelor financiare se observă că în anul 2009 coeficientul are o mărime de 0,56, în anul 2010 - 0,72 şi în anul 2011 - 0,90, fiind creată o situaţie nefavorabilă a întreprinderii şi incapacitate de plată. Solicită lichidatorul insolvabilității atragerea la răspundere subsidiară în mod solidar a administratorului Culai Alexandru şi asociatul SRL „Selegri” ca factori de decizie a SRL „Vistogrup & Co” în procedura falimentului, cu încasarea din contul acestora în mod solidar a sumelor debitoriale.

Prin încheierea Curţii de Apel Chişinău din 24 iunie 2013 cererea lichidatorului ÎI „Selevestru Irina” privind atragerea la răspundere subsidiară a factorilor de decizie a debitorului SRL „Vistogrup & Co” a fost admisă. S-a atras la răspundere subsidiară în mod solidar administratorul Culai Alexandru şi asociatul SRL „Selegri”, în limita sumelor debitoriale. La 19 iulie 2013, SRL ,,Selegri” a declarat recurs împotriva încheierii Curţii de Apel Chişinău din 24 iunie 2013, solicitînd casarea acesteia şi respingerea cererii de atragere la răspundere subsidiară. În susținerea recursului SRL ,,Selegri” a invocat că instanța de insolvabilitate nu a constatat şi elucidat pe deplin circumstanțele pricinii, fiind aplicate eronat normele de drept material și procedural.

În acest sens a menționat că, pentru 24 iunie 2013 nu a fost citat despre locul, data și ora ședinței de judecată, astfel pricina a fost examinată în lipsa sa și nu i-a fost acordată posibilitatea de a-și apăra drepturile sale. Susține că prin interpretarea eronată a normelor de drept material şi aprecierea arbitrară a circumstanțelor pricinii, în lipsa explicațiilor ce urmau a fi date în proces, Curtea de Apel Chişinău i-a încălcat dreptul la un proces echitabil şi accesul la justiție garantat atît de legea națională, cît şi de Convenţia Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale. Potrivit art. 8 din Legea insolvabilităţii nr. 149 din 29 iunie 2012, hotărârile şi încheierile instanţei de insolvabilitate pot fi atacate cu recurs în termen de 15 zile calendaristice din data pronunţării.

3 Materialele cauzei atestă că lipseşte dovada expedierii recurentului de către Curtea de Apel Chişinău a copiei încheierii din 24 iunie 2013, respectiv se constată că recurentul s-a conformat prevederilor legale şi a depus recursul în termen. În conformitate cu art.427 lit. b) CPC, instanţa de recurs, după ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept să admită recursul şi să caseze integral sau parţial încheierea, restituind pricina spre rejudecare. Judecînd recursul declarat de SRL ,,Selegri” împotriva încheierii date de instanța de insolvabilitate, în limitele invocate în recurs, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia că recursul urmează a fi admis şi casată încheierea Curţii de Apel Chişinău 24 iunie 2013, cu restituirea pricinii la rejudecare în instanţa de insolvabilitate din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 356 CPC, cererea de declarare a insolvabilităţii se judecă în instanţă conform normelor generale din acest cod, cu excepţiile şi completările stabilite în legislaţia insolvabilităţii. Potrivit art. 1 alin. (4) al Legii insolvabilităţii nr. 149 din 29 iunie 2012, în vigoare din 14 martie 2013, procesul de insolvabilitate se desfăşoară în conformitate cu prevederile Codului de procedură civilă şi cu cele ale prezentei legi. Conform art. 239 CPC, hotărîrea judecătorească trebuie să fie legală şi întemeiată. Instanţa îşi întemeiază hotărîrea numai pe circumstanţele constatate nemijlocit de instanţă şi pe probele cercetate în şedinţă de judecată.

Potrivit art. 15 alin. (1) al Legii insolvabilităţii, în cazul insolvabilităţii debitorului din culpa fondatorilor (membrilor) lui, a membrilor organului executiv sau a unor alte persoane care au dreptul de a da indicaţii obligatorii pentru debitor ori care pot influenţa în alt mod acţiunile debitorului (insolvabilitate intenţionată), aceştia poartă răspundere subsidiară solidară faţă de creditori în măsura în care bunurile debitorului sînt insuficiente pentru executarea creanţelor creditorilor.

În conformitate cu art. 247 alin. (1) și art. 248 alin. (1) şi (6) al Legii insolvabilității, membri ai organelor de conducere ale debitorului pot fi: debitorul persoană fizică ce desfăşoară activitate individuală de întreprinzător, fondatorul întreprinderii individuale sau al gospodăriei ţărăneşti (de fermier), administratorii societăţilor comerciale, membrii organelor executive, membrii consiliilor de supraveghere (de observatori), lichidatorii şi membrii comisiilor de lichidare, contabilii. Dacă în cadrul procesului sînt identificate persoane cărora le-ar fi imputabilă apariţia stării de insolvabilitate a debitorului, la cererea administratorului insolvabilităţii/lichidatorului instanţa de insolvabilitate poate dispune ca o parte din datoriile debitorului insolvabil să fie suportate de membrii organelor lui de conducere şi/sau de supraveghere, precum şi de orice altă persoană, care i-au cauzat 4 insolvabilitatea.

În toate cazurile, asupra acţiunii prevăzute la alin. (1) art. 248, instanţa de insolvabilitate se pronunţă prin hotărîre, care poate fi contestată cu recurs de persoanele vizate în ea. Din materialele cauzei s-a constatat că, la 16 august 2012 SRL ,,Vistogrup & Co” s-a adresat în instanţa de insolvabilitate cu cerere introductivă privind intentarea procesului de insolvabilitate față de sine. Prin hotărîrea Curţii de Apel Chişinău din 21 ianuarie 2013, a fost intentat procesul de insolvabilitate faţă de SRL ,,Vistogrup & Co”, fiind numită în calitate de administrator al insolvabilităţii ÎI „Selevestru Irina”. Prin încheierea Curţii de Apel Chişinău din 23 mai 2013, a fost inițiată faţă de SRL ,,Vistogrup & Co” procedura de faliment prin valorificarea şi lichidarea masei debitoare şi s-a dispus procedura de dizolvare a SRL ,,Vistogrup & Co”, iar în calitate de lichidator a fost numită ÎI „Selevestru Irina”.

Prin încheierea Curţii de Apel Chişinău din 24 iunie 2013 a fost admisă cererea lichidatorului ÎI „Selevestru Irina” privind atragerea la răspundere subsidiară a factorilor de decizie a debitorului SRL „Vistogrup & Co”, fiind atras la răspundere subsidiară în mod solidar administratorul Culai Alexandru şi asociatul SRL „Selegri” în limita sumelor debitoriale. Colegiul a constatat că Curtea de Apel Chişinău, soluţionînd cererea depusă de lichidatorul ÎI ,,Selevestru Irina” privind atragerea la răspundere subsidiară a factorilor de decizie a debitorului SRL „Vistogrup & Co”, fiind atras la răspundere subsidiară în mod solidar administratorul Culai Alexandru şi asociatului SRL „Selegri” în limita sumelor debitoriale, contrar prevederilor art. 248 alin. (6) al Legii insolvabilităţii, a emis încheiere de admitere a cererii de atragere la răspundere subsidiară, dar nu hotărîre.

În acest context, instanţa de insolvabilitate va ţine cont că în procesul de insolvabilitate poate fi contestată cu recurs hotărîrea de suportare parţială a datoriilor creditorului de către membrii organelor lui de conducere, în sensul art. 248 alin. (6) al Legii nr. 149 care poate fi contestată de persoanele vizate. Astfel, din considerentele menţionate şi avînd în vedere că încheierea recurată este ilegală, contrară circumstanţelor pricinii şi normelor imperative de drept, iar erorile comise nu pot fi corectate de instanţa de recurs, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a admite recursul, a casa încheierea Curţii de Apel Chişinău din 24 iunie 2013 şi a restitui pricina la rejudecare în Curtea de Apel Chişinău.

5 În conformitate cu art. 427 lit. b) CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, d e c i d e : Se admite recursul declarat de societatea cu răspundere limitată ,,Selegri”. Se casează încheierea Curţii de Apel Chişinău din 24 iunie 2013, în cadrul dosarului de insolvabilitate a societăţii comerciale „Vistogrup&Co” societate cu răspundere limitată, prin care s-a admis cererea ÎI ,,Selevestru Irina” privind atragerea la răspundere subsidiară a factorilor de decizie a debitorului SRL „Vistogrup & Co” cu remiterea cauzei la rejudecare în Curtea de Apel Chişinău. Decizia nu se supune nici unei căi de atac. Preşedintele şedinţei, judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Iurie Bejenaru Valentina Clevadî 6