2rc-368/14 — Intentarea procesului de insolvabilitate

Curtea de Apel Chişinău dosarul nr. 2rc-368/14 Judecător: M.Ciugureanu Republica Moldova Curtea Supremă de Justiţie DECIZIE 04 iunie 2014 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele şedinţei, judecătorul Valeriu Doagă Judecători Sveatoslav Moldovan, Iuliana Oprea judecînd recursurile declarate de Comitetul Sindical al Institutului Naţional al Viei şi Vinului din cadrul Instituţiei Publice „Institutul Ştiinţifico-Practic de Horticultură şi Tehnologii Alimentare” şi Comitetul Sindical al ÎS „Staţiunea Tehnologico-Experimentală Codru”, în pricina privind derularea procesului de insolvabilitate faţă de ÎS „Staţiunea Tehnologico-Experimentală Codru”, împotriva încheierii Curţii de Apel Chişinău din 18 martie 2014, prin care s- au respins contestaţiile asupra neacceptării creanţei, CONSTATĂ: La 03.06.2013 SA „Parcul de Autobuze din Bălţi” s-a adresat în instanţă cu cerere introductivă privind intentarea procesului de insolvabilitate faţă de ÎS „Staţiunea Tehnologico-Experimentală Codru”, invocînd în calitate de temei incapacitatea debitorului de a-şi onora obligaţiunile pecuniare.

Prin încheierea Curţii de Apel Chişinău din 10.07.2013 cererea în cauză a fost admisă spre examinare. În calitate de administrator provizoriu a fost desemnat Dumitru Chicu. Prin hotărîrea Curţii de Apel Chişinău din 02 octombrie 2013 a fost intentat procesul de insolvabilitate faţă de ÎS „Staţiunea Tehnologico-Experimentală Codru”, fiind desemnat în calitate de administrator al insolvabilităţii Lungu Marcel. Pe parcursul derulării procesului de insolvabilitate, Comitetul Sindical al Institutului Naţional al Viei şi Vinului din cadrul Instituţiei Publice Institutul Ştiinţifico-Practic de Horticultura şi Tehnologii Alimentare a solicitat validarea creanţei în mărime de 34 694 lei, iar Comitetul Sindical al ÎS „Staţiunea Tehnologico-Experimentală Codru” a solicitat validarea creanţei în mărime de 34 331 lei.

Administratorul insolvabilităţii ÎS „Staţiunea Tehnologico-Experimentală Codru”, Marcel Lungu, nu a acceptat creanţele înaintate spre validare a creditorilor sus menţionaţi. În referinţele sale, administratorul insolvabilităţii a menţionat, că Comitetul Sindical al Institutului Naţional al Viei şi Vinului din cadrul Instituţiei Publice „Institutul Ştiinţifico-Practic de Horticultură şi Tehnologii Alimentare nu a prezentat acte justificative în baza cărora a apărut datoria debitorului de a achita cotizaţii în comitetul sindical în sumă de 34 694,00 lei. Actul de Verificare 1 prezentat de solicitant, este semnat de IP “Institutul Ştiinţifico-Practic de Horticultura şi Tehnologii Alimentare” şi nu rezultă datoria ÎS „Staţiunea Tehnologico-Experimentală Codru” de a stinge datoria recunoscută.

Referitor la creanţa în mărime de 34 331,00 lei pretinsă de Comitetul Sindical al ÎS „Staţiunea Tehnologico-Experimentală Codru”, administratorul insolvabilităţii a invocat că Actul de verificare conţine ştampila Uniunii Teritoriale Anenii Noi nr.517, iar solicitantul nu a invocat care este legătura şi obligaţiunea debitorului de a calcula şi achita cotizaţiile sindicale. În contestaţiile înaintate, atît Comitetul Sindical al Institutului Naţional al Viei şi Vinului din cadrul Instituţiei Publice Institutul Ştiinţifico-Practic de Horticultură şi Tehnologii Alimentare”, cît şi Comitetul Sindical al ÎS „Staţiunea Tehnologico-Experimentală Codru” au solicitat validarea sumelor pretinse cu includerea acestora în tabelul de creanţe.

Prin încheierea Curţii de Apel Chişinău din 18 martie 2013, au fost respinse contestatţiile înaintate de Comitetul Sindical al Institutului Naţional al Viei şi Vinului din cadrul Instituţiei Publice Institutul Ştiinţifico-Practic de Horticultură şi Tehnologii Alimentare şi Comitetul Sindical al ÎS „Staţiunea Tehnologico- Experimentală Codru”. Pentru a hotătrî astfel, instanţa de insolvabilitate a reţinut prevederile art. 140 alin. (1), 141 alin. (1 şi (3) din Legea insolvabilităţii, menţionînd că, solicitantul este Comitetul Sindical al Institutului Naţional al Viei şi Vinului din cadrul IP „Institutului Ştiinţifico-Practic de Horticultură şi Tehnologii Alimentare”, şi nu a prezentat niciun act din care ar rezulta obligaţinea ÎS „Staţiunea Tehnologico- Experimentală Codru” de a achita această datorie recunoscută de către o altă entitate juridică.

La fel a statuat că instanţa nu poate valida creanţele respectivilor creditori, şi datorită faptului, că cotizaţiile în comitetul sindical poartă un caracter benevol, adică nu poate fi impus debitorul să le achite. Nefiind de acord cu încheierea instanţei de insolvabilitate, la 15.04.2014, Comitetul Sindical al Institutului Naţional al Viei şi Vinului din cadrul IP „Institutului Ştiinţifico-Practic de Horticultură şi Tehnologii Alimentare” a contestat-o cu recurs, solicitînd admiterea recursului, casarea încheierii Curţii de Apel Chişinău din 18.03.2014 în partea creanţelor sale şi emiterea unei noi soluţii de admitere a creanţelor. În motivarea cererii de recurs, recurentul a invocat ilegalitatea hotărîrii contestate, menţionînd că nu este motivată.

Astfel, recurentul susţine că Comitetul Sindical al Institutului Naţional al Viei şi Vinului din cadrul IP „Institutului Ştiinţifico-Practic de Horticultură şi Tehnologii Alimentare” a trecut după ÎS „Staţiunea Tehnologico-Experimentală Codru” în temeiul Hotărîrii Guvernului nr. 608 din 11.08.2011, iar administratorul ultimei era obligat să primească la evidenţă datoria de 34 714,57 lei şi să le înainteze pentru validare. La 17.04.2014 a înaintat recurs şi Comitetul Sindical al ÎS „Staţiunea Tehnologico-Experimentală Codru”, solicitînd admiterea recursului, casarea încheierii Curţii de Apel Chişinău din 18.03.2014 şi validarea creanţelor sindicatului în mărime de 34 331 lei. În susţinerea cererii de recurs, recurentul a invocat motivarea încheierii pe concepţii eronate, deoarece netransferarea cotizaţiilor de membru al sindicatului pe 2 contul corespunzător al sindicatului, face imposibilă activitatea normală a acestuia şi contravine art. 42 din Constituţie.

Potrivit art. 426 alin. (3) CPC, recursul împotriva încheierii se examinează în termen de 3 luni într-un complet din 3 judecători, pe baza dosarului şi a materialelor anexate la recurs, fără examinarea admisibilităţii şi fără participarea părţilor. Studiind materialele dosarului în raport cu criticile invocate în recursuri, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră recursurile întemeiate şi pasibile de a fi admise din următoarele considerente. În conformitate cu art. 427 lit. b) CPC, instanţa de recurs, după ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept să admită recursul şi să caseze integral sau parţial încheierea, restituid pricina spre rejudecare.

Potrivit materialelor cauzei, Comitetul Sindical al Institutului Naţional al Viei şi Vinului din cadrul Instituţiei Publice Institutul Ştiinţifico-Practic de Horticultură şi Tehnologii Alimentare şi Comitetul Sindical al ÎS „Staţiunea Tehnologico- Experimentală Codru” au înaintat cereri de validare a creanţelor, iar administratorul insolvabilităţii nu le-a acceptat. Creditorii în cauză au înaintat contestaţii împotriva refuzului administratorului insolvabilităţii de a le accepta cererile de validare a creanţei.

Instanţa de insolvabilitate a respins aceste contestaţii, din motiv că solicitantul este Comitetul Sindical al Institutului Naţional al Viei şi Vinului din cadrul IP „Institutului Ştiinţifico-Practic de Horticultură şi Tehnologii Alimentare”, şi nu a prezentat niciun act din care ar rezulta obligaţinea ÎS „Staţiunea Tehnologico- Experimentală Codru” de a achita această datorie recunoscută de către o altă entitate juridică, precum şi că instanţa nu poate valida creanţele respectivilor creditori, şi datorită faptului, că cotizaţiile în comitetul sindical poartă un caracter benevol, adică nu poate fi impus debitorul să le achite. Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că încheierea recurată este ilegală, pornind de la următoarele.

Potrivit art. 356 CPC, cererea de declarare a insolvabilităţii se judecă în instanţă conform normelor generale din prezentul cod, cu excepţiile şi completările stabilite de legislaţia insolvabilităţii. În conformitate cu prevederile art. 140 alin. (1) al Legii insolvabilităţii, dacă are o creanţă faţă de debitor născută anterior datei deschiderii procedurii, creditorul înaintează în scris creanţa, indiferent de tipul ei, printr-o cerere de admitere a creanţelor adresată instanţei de judecată care examinează cauza de insolvabilitate a debitorului. Cererile de admitere a creanţelor se consemnează într-un registru, care se păstrează în instanţă. Conform art. 141 alin. (1) şi (3) al aceleşi legi, cererea de admitere a creanţelor are acelaşi regim juridic ca şi cererea de chemare în judecată, cu excepţiile stabilite la art.19.

La cerere se anexează documentele justificative din care izvorăsc creanţele şi actele de constituire de garanţii. Conform art. 142 alin. (1) al Legii insolvabilităţii, creanţele se supun procedurii de verificare, prevăzută de prezenta lege, de către administratorul provizoriu sau administratorul insolvabilităţii, sau de lichidator, cu excepţia creanţelor constatate prin titluri executorii necontestate în termenele prevăzute de legi speciale. 3 Potrivit art. 144 alin. (1) al Legii insolvabilităţii, debitorul şi creditorii pot să formuleze contestaţii cu privire la creanţele şi la drepturile de preferinţă neadmise sau trecute integral sau parţial de administratorul insolvabilităţii/lichidator în tabelul definitiv.

(3) Instanţa de insolvabilitate soluţionează contestaţiile în şedinţă de validare sau în cadrul unei alte şedinţe speciale, cu citarea contestatorului, a creditorului care deţine creanţa contestată, dacă acesta nu este chiar contestatorul, a administratorului insolvabilităţii/lichidatorului şi a oricărei alte părţi interesate, după caz. (6) Dacă o creanţă este contestată de unul dintre creditori, creditorul a cărui creanţă se contestă poate aduce dovezi şi îşi poate exercita alte drepturi pentru a contracara contestaţiile. Dacă creanţa este întemeiată pe un titlu executoriu sau pe o hotărîre judecătorească, sau pe o hotărîre arbitrală definitivă, sarcina probei contrare aparţine contestatarilor.

(9) Instanţa de insolvabilitate soluţionează contestaţia prin încheiere care poate fi contestată cu recurs. Încheierea irevocabilă prin care contestaţia este admisă sau respinsă cu validarea creanţei este executorie pentru administratorul insolvabilităţii/lichidator şi pentru toţi creditorii. Încheierea constituie temei pentru rectificarea tabelului definitiv al creanţelor sau a tabelului definitiv consolidat fără a se convoca şedinţă specială de validare. Pornind de la prevederile legale evocate supra, Colegiul conchide că instanţa de insolvabilitate ilegal a respins contestaţiile recurenţilor, pornind de la următoarele. Astfel, la înaintarea cererilor de admitere a creanţelor, creditorii-recurenţi au anexat documentele justificative din care izvorăsc acestea, conformîndu-se astfel prevederilor art. 141 alin. (3) al Legii insolvabilităţii.

La examinarea contestaţiilor acestora, instanţa de insolvabilitate a neglijat aceste înscrisuri, bazînduşi concluziile pe argumentele administratorului insolvabilităţii expuse în referinţele la cererea de admitere a creanţelor. La caz, instanţa a statuat că unul din solicitanţi este Comitetul Sindical al Institutului Naţional al Viei şi Vinului din cadrul IP „Institutului Ştiinţifico-Practic de Horticultură şi Tehnologii Alimentare”, şi nu a prezentat niciun act din care ar rezulta obligaţinea ÎS „Staţiunea Tehnologico-Experimentală Codru” de a achita această datorie recunoscută de către o altă entitate juridică. Or, creditorul în cauză a prezentat acte care confirmă existenţa acestei datorii (f.d.

9), precum şi transmiterea ei la ÎS „Staţiunea Tehnologico-Experimentală Codru” (f.d. 18-19) şi temeiul acestei transmiteri, care justifică legătura între datoriile celei din urmă faţă de Comitetul Sindical al Institutului Naţional al Viei şi Vinului din cadrul IP „Institutului Ştiinţifico-Practic de Horticultură şi Tehnologii Alimentare” şi pe care instanţa de insolvabilitate a omis să le supună aprecierii. Aceeaşi situaţie se atestă şi la contestaţia depusă de Comitetul Sindical al ÎS „Staţiunea Tehnologico-Experimentală Codru” (f.d. 11-14). Mai mult ca atît, în încheierea recurată instanţa de insolvabilitate nici nu se expune asupra contestaţiei Comitetului Sindical al ÎS „Staţiunea Tehnologico- Experimentală Codru”.

În acelaşi timp, Colegiul apreciază critic concluzia instanţei precum că instanţa nu poate valida creanţele respectivilor creditori, şi datorită faptului, că cotizaţiile în comitetul sindical poartă un caracter benevol, adică nu poate fi impus 4 debitorul să le achite. Or, creditorii în cauză au solicitat validarea creanţei care rezultă din netransferarea la contul comitetului sindical a cotizaţiilor deja achitate de membrii de sindicat, dar reţinute de administraţia întreprinderii. Urmare a celor constatate, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie va dispune admiterea recursurilor declarate cu restituirea pricinii spre rejudecarea contestatţiilor depuse de Comitetul Sindical al Institutului Naţional al Viei şi Vinului din cadrul Instituţiei Publice Institutul Ştiinţifico-Practic de Horticultură şi Tehnologii Alimentare şi Comitetul Sindical al ÎS „Staţiunea Tehnologico-Experimentală Codru”.

La rejudecarea cererilor, instanţa urmează să ţină cont de cele indicate în prezenta decizie, să verifice şi alte circumstanţe ce prezintă importantă pentru soluţionarea corectă a litigiului, să aprecieze sub toate aspectele, complet si obiectiv, conform exigenţelor art. 130 CPC, probele administrate pe dosar şi, în dependenţă de situaţia stabilită, să adopte o hotarîre legală şi întemeiată. Ţinînd cont de cele expuse şi în temeiul art. 427 lit. b) CPC al RM, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, DECIDE: Se admit recursurile declarate de Comitetul Sindical al Institutului Naţional al Viei şi Vinului din cadrul Instituţiei Publice „Institutul Ştiinţifico-Practic de Horticultură şi Tehnologii Alimentare” şi Comitetul Sindical al ÎS „Staţiunea Tehnologico-Experimentală Codru”.

Se casează încheierea Curţii de Apel Chişinău din 18 martie 2014 şi cauza se remite la Curtea de Apel Chişinău pentru rejudecarea contestatţiilor depuse de Comitetul Sindical al Institutului Naţional al Viei şi Vinului din cadrul Instituţiei Publice Institutul Ştiinţifico-Practic de Horticultură şi Tehnologii Alimentare şi Comitetul Sindical al ÎS „Staţiunea Tehnologico-Experimentală Codru”. Decizia nu se supune nici unei căi de atac. Preşedintele şedinţei, Judecătorul Valeriu Doagă Judecători Sveatoslav Moldovan Iuliana Oprea 5