Sari la conținut
Căutare Instanțe Asistent Prețuri Ajutor Intrare Creați un cont gratuit
RO RU EN
Inadmisibil
Dosarul nr.
3ra-664/14
Instanța
Curtea Supremă de Justiție · Colegiul civil
Data
4 iunie 2014
Părțile
Gutcal Alexandru vs CTAS Ocnita
Pe scurt
Temeiurile declararii recursului

3ra-664/14 — Recunoașterea ilegalității refuzului

Prima instanţă: Judecătoria Ocniţa (jud. Gh. Grib) Instanţa de apel: Curtea de Apel Bălţi (jud. A. Gheorghieş, N. Chircu, I. Talpa) Dosarul nr. 3ra-664/14 ÎNCHEIERE Colegiul Civil, Comercial şi de Contencios Administrativ 04 iunie 2014 mun.

Chişinău Colegiul Civil, Comercial şi de Contencios Administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, în componenţa: Preşedintele completului Svetlana Novac Judecători Tatiana Vieru Oleg Sternioală examinând chestiunea cu privire la admisibilitatea recursului declarat de Casa Naţională de Asigurări Sociale împotriva deciziei din data de 27 februarie 2014 a Curții de Apel Bălţi, adoptate în cauza civilă la cererea lui Alexandru Guţcal împotriva Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Ocniţa şi Casei Naţionale de Asigurări Sociale a RM privind obligarea recalculării şi achitării pensiei în mărimea şi în modul stabilit de lege, a c o n s t a t a t: La data de 21 august 2013 Alexandru Guţcal a înaintat o cerere de chemare în judecată în procedura contenciosului administrativ către CTAS Ocniţa şi CNAS a RM prin care solicită: recunoaşterea ilegalităţii refuzului de recalculare şi achitare a pensiei pentru vechimea în muncă; obligarea pârâţilor de a recalcula şi achita lunar pensia pentru vechimea în muncă.

În motivarea acţiunii a indicat că, în conformitate cu art. 32 a Legii cu privire la statutul judecătorului, judecătorul beneficiază de pensie în mărime de 80% faţă de salariul de funcţie. În conformitate cu norma dată la recalcularea pensiei se ţine cont de mărimea salariului judecătorului în funcţie. De la data de 05 aprilie 2013 a fost majorat salariul judecătorilor, însă pensia nu a fost recalculată. La data de 24 iulie 2013 s-a adresat către CNAS cu o cerere prin care a solicitat recalcularea şi achitarea lunară a pensiei pentru vechimea în muncă, începând cu 01 ianuarie 2013, iar la CNAS Ocniţa a solicitat copiile documentelor din dosarul de pensionare.

La data de 05 august 2013 a recepţionat răspunsul CNAS, prin care i s-a comunicat imposibilitatea recalculării pensiei în legătură cu majorarea salariului conform Legii nr.37 din 07 martie 2013. Solicită reclamantul recunoaşterea ilegalităţii refuzului de recalculare şi achitare a pensiei pentru vechimea în muncă, obligarea pîrîţilor de a recalcula, achita lunar pensia pentru vechimea în muncă conform rigorilor legale.

Prin hotărârea din 24 decembrie 2013 a judecătoriei Ocniţa, a fost admisă integral cererea lui Alexandru Guţcal și a fost recunoscut drept ilegal refuzul din data de 01.08.2013 a Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Ocniţa privind refuzul de a recalcula pensia pentru vechimea în muncă pentru Alexandru Guţcal, au fost obligate Casa Teritorială de Asigurări Sociale Ocniţa şi Casa Naţională de Asigurări Sociale a RM să recalculeze şi să achite pensia pentru Guţcal Alexandru în mărimea şi modul stabilit de art. 26 a Legii cu privire la Statutul judecătorului nr. 554 din 20.07.1995 şi art. 37 al Legii Parlamentului RM din 07.03.2013 pentru modificarea Legii nr. 355-XVI din 03.12.2005. Prin decizia din data de 27 februarie 2014 a Curții de Apel Bălţi a fost respins apelul declarat de Casa Naţională de Asigurări Sociale a RM cu menținerea hotărîrii din data de 24 decembrie 2013 a judecătoriei Ocniţa.

La data de 20 martie 2014 Casa Naţională de Asigurări Sociale a RM a depus recurs împotriva deciziei din data de 27.02.2014 a Curții de Apel Bălţi. În motivarea recursului s-a indicat că, decizia instanţei de apel este emisă cu încălcarea esenţială şi aplicarea eronată a normelor de drept material, confirmate prin faptul că instanţa a interpretat în mod eronat legea. A mai indicat recurentul că intimatul s-a adresat la CNAS cu o cerere prin care solicită recalcularea indemnizaţiei lunare viagere din motiv că prin art. II al Legii nr. 37 din 07 martie 2013 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 355-XVI din 23 decembrie 2005 „Cu privire la salarizarea în sectorul bugetar” salariul judecătorului s-a majorat cu 35%.

Astfel, de către pîrît s-a emis actul administrativ contestat şi anume răspunsul din 01.08.2013. La fel recurentul indică că în conformitate cu art. 26 al Legii statutului judecătorului nr. 544 din 20.07.1995, este prevăzut că: Dacă judecătorul demisionat are în funcţia de judecător o vechime de cel puţin 20 de ani, beneficiază de o indemnizaţie lunară viageră neimpozabilă de 80 procente; de la 25 la 30 de ani - de 85 procente; de la 30 la 35 de ani - de 90 procente; de la 35 la 40 de ani - de 95 procente; de la 40 de ani şi mai mult - de 100 procente faţă de salariul mediu plătit în funcţia respectivă de judecător, ţinîndu-se cont de indexarea salariului. Totodată prin art. II.

al Legii nr.37 din 07.03.2013 pentru modificarea şi completarea Legii nr.355-XVI din 23 decembrie 2005 cu privire la sistemul de salarizare în sectorul bugetar, este stipulat că: Salariile lunare stabilite pentru persoanele care deţin funcţii de demnitate publică, indicate în alte compartimente din anexele nr.2 şi nr.3 la Legea nr. 355-XVI din 23 decembrie 2005 cu privire la sistemul de salarizare în sectorul bugetar, precum şi salariile de funcţie pentru personalul din cabinetul persoanelor cu funcţii de demnitate publică, stabilite în anexa nr.12 la aceeaşi lege, se majorează cu 35%. Astfel, în opinia recurentului se constată faptul că indemnizaţia viageră a judecătorilor urmează a fi recalculată doar în cazul când salariul judecătorilor se indexează, iar prin Legea nr. 37 din 07.03.2013, salariul judecătorilor au fost majorate.

Analizând modul în care recurenţii şi-au exercitat dreptul la recurs, fără a se expune cu referire la legalitatea deciziei instanţei de apel şi a hotărîrii instanţei de fond atacate, Colegiul consideră recursurile drept inadmisibile din următoarele motive. Potrivit art. 437 alin.(1) lit. f) CPC „cererea de recurs trebuie să conţină, printre altele, esenţa şi temeiurile recursului, argumentul ilegalităţii deciziei atacate”. Totodată, participanţii la proces sunt în drept să declare recurs numai în cazul în care invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) sau (4) CPC. Astfel, recursurile împotriva deciziei instanţei de apel este o cale de atac de drept, vizînd în exclusivitate legalitatea actului de dispoziţie contestat.

Colegiul constată că argumentele invocate de recurent în cererile de recurs vizează temeinicia deciziei instanţei de apel şi a hotărîrii instanţei de fond şi ar putea fi încadrate temeiul prevăzut de art. 386 alin.(1) lit. b) CPC, aplicabil doar procedurii de apel. Asemenea temei nu se regăseşte în art. 432 CPC aplicabil recursului. Colegiul reţine că, potrivit regulilor din Secţiunea a II-a din Capitolul XXXVIII CPC, instanţa de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanţele de fond şi de apel. Forţa atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficienţa probelor şi concluziile făcute în urma probaţiunii sunt în afara controlului instanţei de recurs.

Prin prisma art. 432 alin.(4) CPC, instanţa de recurs poate interveni în materia probaţiunii doar sub aspect procedural şi anume dacă se invocă că instanţa de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 CPC. Din recursul declarat nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă a regulilor de apreciere a probelor. Cu referire la argumentele recurentului privind aplicarea eronată de către instanţa de apel şi instanţa de fond a normelor de drept material, Colegiul menţionează că în cererile de recurs nu se indică prin ce s-a manifestat aplicarea eronată a normelor de drept material şi din care circumstanţe aceasta rezultă.

Colegiul reţine că acest argument al recurentului poartă un caracter declarativ, nefiind posibilă determinarea aspectului de legalitate al deciziei instanţei de apel ce urmează a fi supus controlului judiciar. Având în vedere cele expuse mai sus, recursul declarat de către Casa Naţională de Asigurări Sociale a RM nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) şi (4) CPC şi, drept urmare, sunt inadmisibile. În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC, Colegiul Civil, Comercial şi de Contencios Administrativ al Curţii Supreme de Justiţie d i s p u n e: Se recunoaşte inadmisibil recursul declarat de Casa Naţională de Asigurări Sociale a RM împotriva deciziei din data de 27 februarie 2014 a Curții de Apel Chișinău.

Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedinte, judecătorul Svetlana Novac Judecătorii Tatiana Vieru Oleg Sternioală

Căutați în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.

Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea după sens în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistent. Fără card bancar.