2ra-1331/14 — Încasarea sumei

prima instanţă: C.Vîrlan dosarul nr.2ra-1331/14 instanţa de apel: A.Panov, S.Arnăut, T.Pelin DECIZIE 28 mai 2014 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele completului, judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Tamara Chişca-Doneva, Ion Druţă Iuliana Oprea, Valentina Clevadî examinînd recursul declarat de Zabolotnaia Alexandra, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Zabolotnaia Alexandra împotriva Galinei Voroneţcaia (Nicolaeva) privind încasarea sumei, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 09 decembrie 2013 prin care a fost respins apelul declarat de Zabolotnaia Alexandra şi menţinută hotărîrea Judecătoriei Rîşcani mun.

Chişinău din 03 aprilie 2013, c o n s t a t ă La 15 februarie 2011 Zabolotnaia Alexandra s-a adresat cu cerere de chemare în judecată împotriva Galinei Voroneţcaia (Nicolaeva) privind încasarea sumei. În motivarea acţiunii reclamanta a indicat că, în anul 1997 a convenit cu pîrîta să procure de la ea apartamentul nr. 88, situat pe strada Dimo 9/2, mun. Chişinău, pentru ce a achitat 3 000 dolari SUA. Menţionează că, la 8 octombrie 1997 pîrîta personal a scris şi a semnat o recipisă prin care a confirmat primirea de la ea a sumei de 3000 dolari SUA. Tot atunci a mai scris o recipisă prin care a concretizat pentru ce a primit suma de bani. Banii au fost înmînaţi, cît şi recipisa a fost scrisă în prezenţa martorilor Ghijinschi Liubovi şi Iachimenco Ana.

Pîrîta la rîndul său s-a obligat să perfecteze documentele pentru privatizarea apartamentului litigios şi înregistrarea acestuia la Organul Cadastral Teritorial Chişinău, după ce să-l înstrăineze ei, însă aceasta a luat banii pentru apartamentul menţionat şi a plecat peste hotarele Republicii Moldova, fără a îndeplini obligaţiunile asumate. 1 După reîntoarcerea în ţară, pîrîta refuză perfectarea documentelor pe apartamentul vîndut ei anterior, solicitînd eliberarea locuinţei, sau achitarea suplimentară încă a 5000 dolari SUA, ceea ce încalcă condiţiile negocierilor avute în anul 1997. Mai indică că în apartamentul în litigiu a locuit în decurs de unsprezece ani împreună cu fiul, fapt ce poate fi confirmat de către vecini.

Pîrîta în perioada anilor 1997-2010 nu a locuit în locuinţa sus menţionată. Locuinţa pentru care a achitat 3000 dolari SUA este compusă dintr-o cameră de 10 m2 fără comodităţi, deoarece bucătăria, baia şi veceul sunt în folosinţă comună pentru trei familii, iar pe parcursul acestor ani toate serviciile comunale au fost achitate de ea. De asemenea susţine că preţul achitat pîrîtei în contul contractului de vînzare- cumpărare a locuinţei respective în anul 1997 era mare, dat fiind faptul că valoarea medie de piaţă a unui apartament analogic în perioada anului 1998, conform datelor Bursei imobiliare „Lara” din 06.05.2010 nr. 157/2-159 era de 5400-8050 lei. Deoarece în anul 1997 a achitat pîrîtei suma de 3000 dolari SUA, pentru ca să-i vîndă apartamentul, iar aceasta a refuzat, ultima este datoare să i-o restituie.

Consideră că urmează să-i fie compensat şi prejudiciul cauzat, care constă în faptul că în prezent de suma achitată în anul 1997, şi de care s-a folosit pîrîta, ea nu poate procura un apartament analogic celui pe care urma să-l procure. Conform datelor analitice a Bursei imobiliare „Lara”, în decembrie anul 2009, preţul mediu a unui metru pătrat a unui apartament cu o cameră din sectorul Rîşcani mun. Chişinău era de 764 Euro. Reieşind din datele respective în prezent apartamentul nr. 88 din str. Dimo 9/2 costă în jur de 11 000 dolari SUA, motiv din care consideră că pîrîta urmează să-i compenseze diferenţa între suma achitată în anul 1997 şi preţul apartamentului analogic în prezent care constă 8000 dolari SUA.

Cere reclamanta, încasarea din contul pîrîtei Voroneţcaia Galina a sumei achitate în anul 1997 în mărime de 3000 dolari SUA şi prejudiciul cauzat prin neîndeplinirea obligaţiunilor asumate în mărime de 8000 dolari SUA, iar în total suma de 11 000 dolari SUA. Prin hotărîrea Judecătoriei Rîşcani mun. Chişinău din 03 aprilie 2013 acţiunea a fost respinsă ca prescrisă. Nefiind de acord cu hotărîrea primei instanţe, Zabolotnaia Alexandra a contestat- o cu apel. Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 09 decembrie 2013 a fost respins apelul declarat de Zabolotnaia Alexandra şi s-a menţinut hotărîrea Judecătoriei Rîşcani mun. Chişinău din 03 aprilie 2013. La 22 ianuarie 2014, în interiorul termenului de două luni prevăzut de art. 434 CPC, Zabolotnaia Alexanda a declarat recurs, solicitînd admiterea recursului, casarea 2 dispoziţiilor judecătoreşti şi emiterea unei noi hotărîri prin care acţiunea să fie admisă integral.

În susţinerea recursului s-a invocat ilegalitatea deciziei instanţei de apel pe motiv că aceasta a fost emisă cu încălcarea esenţială şi aplicarea eronată a normelor de drept material şi procedural. De asemenea s-a invocat că concluziile expuse în hotărîri vin în contradicţie cu circumstanţele pricinii, iar aprecierea probelor de către instanţele de judecată a fost una arbitrară. Susţine recurenta că nu a omis termenul de prescripţie în interiorul căruia dispune de dreptul de apărare a intereselor în instanţa de judecată, dat fiind faptul că pentru ea acest termen a început să curgă din anul 2009, cînd a aflat că intimata refuză să-i vîndă apartamentul în cauză, avînd intenţia de al privatiza fiului său Zgherea Alexandru.

De asemenea, în recipisă nu a fost indicat termenul îndeplinirii de către intimată a obligaţiunilor asumate manifestate prin predarea documentelor pe apartamentul nr. 88 din str. Dimo 9/3 mun. Chişinău, de la care s-ar fi putut calcula termenul de prescripţie, astfel că pînă în momentul în care dreptul subiectiv sau interesul protejat de lege nu este încălcat, nu poate fi vorba despre începutul curgerii termenului de prescripţie. Verificînd legalitatea hotărîrii atacate, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a admite recursul declarat de Zabolotnaia Alexandra, a casa decizia instanţei de apel şi a restitui pricina spre rejudecare în instanţa de apel din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 445 alin.(1) lit. c) CPC, instanţa, după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul, să caseze integral decizia instanţei de apel şi să trimită pricina spre rejudecare în instanţa de apel în toate cazurile în care eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanţa de recurs. Instanţa de recurs constată că, la 15 februarie 2011 Zabolotnaia Alexandra s-a adresat cu cerere de chemare în judecată împotriva Galinei Voroneţcaia (Nicolaeva), solicitînd încasarea din contul ultimei a sumei achitate în anul 1997 în mărime de 3000 dolari SUA şi prejudiciului cauzat prin neîndeplinirea obligaţiunilor asumate în mărime de 8000 dolari SUA, iar în total suma de 11 000 dolari SUA.

Fiind investită cu judecarea pricinii în cauză prima instanţă a ajuns la concluzia de a respinge acţiunea formulată de către Zabolotnaia Alexandra ca fiind prescrisă. Instanţa de fond în motivarea soluţiei de respingere a acţiunii ca prescrisă a reţinut că, din cererea de chemare în judecată iniţiată în anul 2009 de către Zabolotnaia Alexandra împotriva Galinei Voroneţcaia privind recunoaşterea cu dreptul pierdut la spaţiul locativ, reclamanta a indicat sub semnătură că Voroneţcaia Galina i-a promis perfectarea actelor la data cînd fiul ei Vitalie, anul naşterii 1989, va împlini vîrsta de 18 ani, prin urmare – 26 iunie 2007, astfel că la acel moment actele pentru apartamentul pretins a fi procurat nu au fost perfectate de către pîrîtă, ultima 3 refuzînd categoric şi pînă în 2009 nu a întreprins nici o acţiune, iar în asemenea circumstanţe adresarea în judecată la 15 februarie 2011 este una tardivă.

Judecînd apelul declarat de Zabolotnaia Alexandra, instanţa de apel găseşte drept legală şi întemeiată hotărîrea primei instanţe, considerînd necesar de a respinge apelul declarat şi a menţine hotărîrea contestată. Totodată, verficînd legalitatea şi temeinicia hotărîrii instanţei de fond, instanţa de apel reţine faptul că corect prima instanţă a ajuns la concluzia respingerii acţiunii depusă de Zabolotnaia Alexandra ca fiind prescrisă, trecînd în mod superficial asupra circumstanţelor pricinii şi referindu-se în mod general la aceleaşi constatări reţinute la adoptarea hotărîrii de prima instanţă, fără a examina legalitatea şi temeinicia hotărîrii supusă apelului în raport cu regulile şi legislaţia ce guvernează litigiul în cauză.

Conform art. 239 CPC, hotărîrea judecătorească trebuie să fie legală şi întemeiată. Instanţa îşi întemeiază hotărîrea numai pe circumstanţele constatate nemijlocit de instanţă şi pe probele cercetate în şedinţă de judecată. Analiza pe care judecătorul o face în legătură cu motivele de fapt şi de drept, care i-au format convingerea în sensul unei anumite soluţii trebuie să fie clară şi simplă, precisă, conchisă şi fermă, să aibă putere de convingere. Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie conchide însă că soluţia instanţelor de judecată se întemeiază pe aprecierea declarativă a circumstanţelor cauzei, fără a fi stabilite circumstanţele care au importanţă pentru soluţionarea justă a pricinii în fond, în rezultat fiind aplicate eronat normele de drept material şi procedural.

În conformitate cu art. 267 alin. (1) Cod civil, termenul general în interiorul căruia persoana poate să-şi apere, pe calea intentării unei acţiuni în instanţă de judecată, dreptul încălcat este de 3 ani. Conform art. 272 alin. (1) Cod civil, termenul de prescripţie extinctivă începe să curgă de la data naşterii dreptului la acţiune. Dreptul la acţiune se naşte la data cînd persoana a aflat sau trebuia să afle despre încălcarea dreptului. Aceasta înseamnă că pînă în momentul în care dreptul subiectiv sau interesul protejat de lege nu sunt încălcate, nu poate fi vorba despre începutul curgerii termenului de prescripţie. Materialele cauzei atestă că între Zabolotnaia Alexandra şi Voroneţcaia Galina au fost desfăşurate negocieri prealabile în scopul încheierii contractului de vînzare- cumpărare asupra apartamentului nr. 88 din str. Dimo 9/3 mun.

Chişinău. Astfel, conform recipisei întocmite la 08 octombrie 1997 reiese că Voroneţcaia Galina a primit de la Zabolotnaia Alexandra suma de 3000 dolari SUA. Conform unei alte recipise (fără dată) întocmită între aceleaşi părţi, rezultă că intimata a primit suma de 3000 dolari SUA în schimbul documentelor asupra apartamentului nr. 88 din str. Dimo 9/3 mun. Chişinău. 4 Potrivit recipiselor date nu rezultă termenul îndeplinirii de către intimată a obligaţiunilor asumate, de la care s-ar fi putut calcula termenul de prescripţie.

Însă, din conţinutul cererii de chemare în judecată depusă de Zabolotnaia Alexandra împotriva Galinei Voroneţcaia privind recunoaşterea cu dreptul pierdut la spaţiul locativ, rezultă că recurenta a indicat despre faptul că Voroneţcaia Galina i-ar fi promis perfectarea actelor la data cînd fiul ei Vitalie, anul naşterii 1989, va împlini vîrsta de 18 ani, respectiv în anul 2007. Instanţele de judecată respingînd acţiunea ca fiind prescrisă anume pe motivul că în 2007, la împlinirea de către fiul recurentei a vîrstei de 18 ani, aceasta nu s-a adresat în judecată, cu toate că actele pentru apartamentul pretins a fi procurat nu au fost perfectate de către intimată, aceasta refuzînd categoric, au trecut în mod selectiv asupra argumentelor expuse de către recurentă în cererea dată.

În acest sens, Colegiul observă că în cererea de chemare în judecată depusă de Zabolotnaia Alexandra împotriva Galinei Voroneţcaia privind recunoaşterea cu dreptul pierdut la spaţiul locativ, recurenta într-adevăr invocă că intimata Voroneţcaia Galina i-ar fi promis perfectarea actelor la data cînd fiul ei Vitalie, anul naşterii 1989, va împlini vîrsta de 18 ani, însă cu toate acestea menţionează că la momentul împlinirii fiului său a vîrstei de 18 ani, Voroneţcaia Galina nu a fost de găsit, deoarece ultimii 4 ani s-a aflat în Turcia şi a revenit recent, iar la adresarea sa aceasta a refuzat. Prin urmare, Colegiul conchide că instanţa de apel, menţinînd hotărîrea primei instanţe, nu a verificat care este data naşterii dreptului la acţiune şi respectiv, data începerii curgerii termenului de prescripţie.

Faptul dat constituie o încălcare la judecarea cauzei, or în sensul art. art. 267, 272 Cod civil, instanţa de apel era obligată să constate cu certitudine, dacă Zabolotnaia Alexandra a omis sau nu termenul general de prescripţie extinctivă pentru adresarea în judecată cu acţiunea în vederea apărării dreptului încălcat. Drept consecinţă, Colegiul conchide că instanţa de apel nu a determinat definitiv obiectul probaţiunii şi circumstanţele ce urmau a fi probate şi ca urmare, a adoptat o hotărîre ilegală, fapt ce determină remiterea cauzei la rejudecare. Or, prin neexaminarea tuturor circumstanţelor cauzei, a probelor administrate, părţile sunt lipsite de dreptul la un proces echitabil prevăzut în art. 6 pct.1 al Convenţiei Europeane pentru Apărarea Drepturilor Omului, care asigură respectarea principiilor fundamentale ale oricărui proces.

La rejudecarea pricinii, instanţa de apel urmează să ţină cont de omisiunile indicate în prezenta decizie, să verifice toate circumstanţele ce prezintă importanţă pentru soluţionarea corectă a litigiului, să aprecieze sub toate aspectele, complet şi obiectiv, conform exigenţelor art. 130 CPC, probele administrate în dosar şi, în dependenţă de situaţia stabilită, să adopte o hotarîre legală şi întemeiată.

5 Astfel, reieşind din considerentele menţionate şi avînd în vedere faptul că instanţa de apel a încălcat normele de drept materiale şi procedurale şi nu a elucidat circumstanţele importante pentru soluţionarea pricinii întru aplicarea corectă a normei de drept ce guvernează rezolvarea prezentului litigiu şi deoarece eroarea judiciară în cauză nu poate fi corectată de către instanţa de recurs, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a admite recursul, de a casa decizia instanţei de apel şi de a restitui pricina spre rejudecare în Curtea de Apel Chişinău. În conformitate cu art. 445 alin.(1) lit.c) CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie, d e c i d e : Se admite recursul declarat de către Zabolotnaia Alexandra.

Se casează decizia Curţii de Apel Chişinău din 09 decembrie 2013, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Zabolotnaia Alexandra împotriva Galinei Voroneţcaia (Nicolaeva) privind încasarea sumei, cu restituirea pricinii spre rejudecare la Curtea de Apel Chişinău, în alt complet de judecători. Decizia nu se supune nici unei căi de atac. Preşedintele şedinţei, judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Tamara Chişca-Doneva Ion Druţă Iuliana Oprea Valentina Clevadî 6