2r-398/14 — Restituirea arvunei

Curtea de Apel Chişinău Dosarul nr. 2r-398/14 Judecători: L.Popova. M.Moraru, S.Caitaz Republica Moldova Curtea Supremă de Justiţie DECIZIE 09 aprilie 2014 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele şedinţei, judecătorul Valeriu Doagă Judecătorii: Sveatoslav Moldovan şi Iuliana Oprea examinînd recursul declarat de Ornoveţcaia Valentina şi Ornoveţchii Valerian, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a Zinaidei Guzun împotriva Valentinei Ornoveţcaia şi Ornoveţchii Valerian privind restituirea arvunei şi recuperarea prejudiciului moral, împotriva încheierii Curţii de Apel Chişinău din 26 februarie 2014, prin care a fost respinsă cererea de revizuire declarată de Ornoveţcaia Valentina şi Ornoveţchii Valerian, CONSTATĂ: La 30.03.2006, Guzun Zinaida s-a adresat cu cerere de chemare în judecată împotriva Valentinei Ornoveţcaia şi Ornoveţchii Valerian cu privire la restituirea arvunei şi recuperarea prejudiciului moral.

În motivarea cererii a invocat, că cu pîrîţii s-au înţeles despre vînzarea- cumpărarea ap. 8 din str. Bucureşti, 99, mun. Chişinău contra sumei de 29 000 dolari SUA. Ca o garanţie de realizare a înţelegerii, Zinaida Guzun le-a transmis pîrîţilor arvună în sumă de 1000 dolari SUA, fapt confirmat prin recipisa din 22.07.2005. Suma integrală convenită urma să fie achitată la întocmirea tranzacţiei de vînzare-cumpărare. Ulterior, pîrîţii, din diferite motive refuzau perfectarea actelor de vînzare-cumpărare. Deoarece nu au fost respectate condiţiile înţelegerii de către Valerian Ornoveţchii şi Valentina Ornoveţcaia, reclamanta a solicitat încasarea dublei arvunei de 2 000 dolari SUA şi recuperarea prejudiciului moral de 10 000 lei.

Prin hotărîrea Judecătoriei Grigoriopol din 27 iulie 2006, cererea a fost admisă parţial, cu încasarea de la Valerian Ornoveţchii şi Valentina Ornoveţcaia în beneficiul Zinaidei Guzun a arvunei de 2 000 dolari SUA. Hotărîrea în cauză a fost contestată de către Ornoveţcaia Valentina la data de 09.04.2008. Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 22 mai 2008, a fost respins apelul declarat de către Ornoveţcaia Valentina cu menţinerea hotărîrii primei instanţe. Hotărîrea în cauză a fost contestată în ordine de apel de către Ornoveţchii Valerian la data de 04.04.2012. Prin încheierea Curţii de Apel Chişinău din 19 iulie 2012, a fost restituită cererea de apel declarată de către Ornoveţchii Valerian ca fiind depusă tardiv.

1 La 04.11.2013, Ornoveţcaia Valentina şi Ornoveţchii Valerian au depus cerere de revizuire împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 22.05.2008, solicitînd anularea deciziei în cauză cu rejudecarea pricinii în ordine de apel, invocînd următoarele motive: În motivarea cererii de revizuire, revizuenţii au indicat drept temei art. 449 lit. b) CPC, invocat încălcarea competenţei jurisdicţionale de către Judecătoria Grigoriopol, examinarea cauzei în lipsa pîrîtului Ornoveţchii Valerian, precum şi faptul că au aflat că intimata Guzun Zinaida se cunoaşte cu judecătorul Costin Nicolae şi că au convenit asupra examinării cauzei de către Judecătoria Grigoriopol, care se află în sediul Judecătoriei Centru, mun.

Chişinău, deşi instanţa competentă să judece pricina este Judecătoria Buiucani, mun. Chişinău. Prin încheierea Curţii de Apel Chişinău din 26 februarie 2014, cererea de revizuire înaintată de Ornoveţcaia Valentina şi Ornoveţchii Valerian a fost respinsă ca inadmisibilă. În motivarea soluţiei instanţa a indicat că argumentele invocate de revizuent nu se încadrează în temeiul de revizuire indicat la art. 449 lit. b) CPC, deoarece nu au relatat fapte sau circumstanţe noi. La fel a statuat şi asupra tardivităţii cererii de revizuire în partea în care a fost depusă de Ornoveţcaia Valentina. Considerînd ilegală încheierea Curţii de Apel Chişinău din 26 februarie 2014, Ornoveţcaia Valentina şi Ornoveţchii Valerian au contestat-o cu recurs, solicitînd admiterea recursului, casarea încheierii contestate, admiterea cererii de revizuire, casarea deciziei Curţii de Apel Chişinău din 22 mai 2008 şi remiterea cauzei la rejudecare în instanţa de apel.

În susţinerea recursului, recurenţii au reiterat argumentele expuse în cererea de revizuire. Potrivit art. 426 alin. (3) CPC, recursul împotriva încheierii se examinează în termen de 3 luni într-un complet din 3 judecători, pe baza dosarului şi a materialelor anexate la recurs, fără examinarea admisibilităţii şi fără participarea părţilor. Studiind materialele dosarului în raport cu criticile invocate în recurs, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ consideră recursul neîntemeiat şi pasibil de a fi respins cu menţinerea încheierii recurate din următoarele considerente. În conformitate cu art. 427 lit. a) CPC, instanţa de recurs, după ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept să-l respingă şi să menţină încheierea.

Încheierea recurată este adoptată în conformitate cu normele de drept procedural şi cu aprecierea completă a tuturor probelor şi a circumstanţelor cauzei – motiv pentru care de către Colegiu este considerată legală şi întemeiată. Din materialele cauzei rezultă că recurentul îşi exprimă dezacordul cu soluţia instanţei prin care a fost respinsă cererea sa de revizuire, considerînd că încheierea este neîntemeiată şi ilegală, deoarece instanţa de revizuire a neglijat argumentele invocate în cererea de revizuire. În acest sens, Colegiul menţionează că revizuirea este posibilă doar în cazurile în care sunt invocate şi sunt probate circumstanţe, fapte ori evenimente, prevăzute de lege ca temeiuri, care ţin de fondul cauzei şi sunt esenţiale pentru relaţiile în litigiu şi de natură să influenţeze soluţia care va fi adoptată.

Drept temeiuri pentru revizuirea unei hotărîri irevocabile, de către legislator sunt definite cele conţinute în art. 449 CPC şi ele sunt indicate exhaustiv. 2 Pornind de la aceste cerinţe, Colegiul relevă că revizuirea unei hotărîri date de către instanţă este posibilă doar în cazul în care solicitantul, după devenirea irevocabilă a hotărîrii, intră în posesia unui temei din cele prevăzute de art. 449 CPC. În acelaşi timp, acest temei trebuie să vizeze situaţia de fapt, care a fost obiectul examinării în instanţa de fond, dat fiind că instanţa de recurs verifică corectitudinea aplicării şi interpretării de către prima instanţă a normelor de drept material şi procesual, în limitele materialelor din dosar şi în limitele recursului declarat.

Or, nu poate fi revizuită o hotărîre care elucidează o anumită situaţie de fapt, asupra căreia s-a pronunţat instanţa de fond, prin prisma unui temei care caracterizează o altă situaţie. Astfel, în cererea de revizuire revizuentul a invocat temeiul prevăzut la art. 449 lit. b) CPC, iar Curtea de Apel Chişinău, care a fost sesizată cu judecarea acestei cereri, a respins-o pe motiv că argumentele invocate de revizuent nu se încadrează în temeiul invocat şi această concluzie este susţinută de Colegiu ca legală.

În acest sens, instanţa de recurs menţionează că instanţa de revizuire corect a apreciat că motivele prezentate de revizuent nu pot constitui temei de revizuire în baza lit. b) art. 449 CPC – au devenit cunoscute unele circumstanţe sau fapte esenţiale ale pricinii care nu au fost şi nu au putut fi cunoscute revizuientului, dacă acesta dovedeşte că a întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanţele şi faptele esenţiale în timpul judecării anterioare a pricinii. Colegiul reţine că, pentru a redeschide procesul pe acest temei, este important ca circumstanţele sau faptele date, existente obiectiv pînă la data pronunţării hotărîrii, să fie confirmate în faţa instanţei prin prezentarea unor probe concludente.

Temeiul invocat impune circumstanţe (fapte) necunoscute anterior petiţionarului, dar întrucît examinarea fondului cauzei prezumă că instanţa a constatat şi elucidat pe deplin toate circumstanţele care au importanţă pentru soluţionarea pricinii, este evident că o condiţie esenţială pentru admiterea revizuirii este că şi instanţei nu i-au fost şi nu au putut fi cunoscute aceste circumstanţe (fapte). Pentru acest motiv de revizuire esenţial este ca revizuientul să probeze că nu a ştiut anterior pronunţării hotărîrii a cărei revizuire se cere despre aceste circumstanţe sau fapte şi că nu a avut posibilitatea de a le cunoaşte, în caz contrar ele nu pot servi ca temei de revizuire. Mai mult, revizuentul trebuie să demonstreze că a întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanţele şi faptele esenţiale în timpul judecării anterioare a pricinii.

Astfel, ca o condiţie esenţială de redeschidere a procesului pe acest temei este ca circumstanţele (faptele) să fi existat obiectiv pînă la data pronunţării hotărîrii, ele urmînd a fi diferenţiate de faptele noi apărute după pronunţarea hotărîrii. Faptele noi apărute după darea hotărîrii pot servi temei de adresare cu o nouă acţiune în judecată, dar nu ca temei de revizuire. Circumstanţele sau faptele prezentate ca temei de revizuire trebuie să influenţeze esenţial soluţia dată iniţial de instanţă, în sensul că nu orice circumstanţe sau fapte necunoscute anterior pot servi temei de revizuire, ci doar atunci cînd sînt determinante pentru judecarea justă a cauzei, or aceste noi circumstanţe conduc după sine la apariţia, modificarea sau încetarea raporturilor juridice dintre părţile în litigiu şi deci sunt determinante pentru judecarea justă a cauzei.

3 În acelaşi timp, revizuentul trebuie să probeze că a întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanţele şi faptele esenţiale în timpul judecării anterioare a pricinii. Or, lipsa acestui suport probatoriu, ca element obligator al temeiului prevăzut la art. 449 lit. b) CPC, decade sau lipseşte revizuentul de posibilitatea invocării unui atare temei. În context, instanţa de recurs conchide că Curtea de Apel Chişinău corect a constatat că revizuentul nu a probat nici într-un fel prezenţa acestui temei de revizuire. Or, potrivit jurisprudenţei Curţii Supreme de Justiţie, la examinarea cererii de revizuire, instanţa se limitează doar la aprecierea admisibilităţii temeiurilor de revizuire invocate.

În acelaşi timp, Colegiul constată că în cererea de recurs, recurentul nu invocă careva temei de casare a încheierii recurate, ci reproduce exact conţinutul cererii de revizuire. Or, simpla repetare a motivelor revizuirii, fără a indica expres şi motivele de desfiinţare a încheierii contestate, nu pot servi ca temei de recurs. Totodată, instanţa de recurs menţionează că alte motive de casare a încheierii recurate de către recurent nu au fost invocate. Astfel, încălcarea competenţei la examinarea cauzei nu constituie temei de revizuire. Mai mult ca atît, afirmaţia recurenţilor cum că au aflat abia în vara anului 2013 despre faptul că str. Bucureşti, 99 ţine de competenţa teritorială a sect. Buiucani, nu poate fi reţinut ca temei de revizuire, deoarece aceştea nu au demonstrat că au întreprins măsurile necesare pentru a afla aceste împrejurări în timpul judecării anterioare a pricinii.

Colegiul reţine ca declarativă şi afirmaţia referitoare la relaţiile de prietenie între judecătorul instanţei de fond şi intimată. În acest context, Colegiul conchide că argumentele invocate de recurenţi nu se încadrează în temeiurile de casare a încheierii recurate, motiv pentru care recursul urmează a fi respins ca neîntemeiat cu menţinerea încheierii Curţii de Apel Chişinău din 26 februarie 2014. Ţinînd cont de cele expuse şi în temeiul art. 427 lit. a) CPC al RM, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, DECIDE: Se respinge recursul declarat de Ornoveţcaia Valentina şi Ornoveţchii Valerian. Se menţine încheierea Curţii de Apel Chişinău din 26 februarie 2014, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a Zinaidei Guzun împotriva Valentinei Ornoveţcaia şi Ornoveţchii Valerian privind restituirea arvunei şi recuperarea prejudiciului moral.

Decizia este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele şedinţei, Judecătorul Valeriu Doagă Judecătorii Sveatoslav Moldovan Iuliana Oprea 4