2ra-1384 — Declararea nulităţii testamentului, declararea ca succesor nedemn şi partajarea averii succesorale

prima instanţă: S.Papuha dosarul nr. 2ra-1384/14 instanţa de apel: M.Anton, I.Secrieru, M.Moraru DECIZIE 28 mai 2014 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele şedinţei, judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Tamara Chişca-Doneva, IonDruţă Iuliana Oprea, Valentina Clevadî examinînd recursul declarat de către Borş Marina prin intermediul reprezentantului Enachi Vitalie, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Pleşca Mihail şi Pleşca Simion împotriva Marinei Borş, intervenient principal Pleşca Grigore, intervenient accesoriu notarul privat Untura Alexandru cu privire la declararea nulităţii testamentului, declararea ca succesor nedemn şi partajarea averii succesorale, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 24 octombrie 2013 prin care a fost admis apelul declarat de Pleşca Mihail şi Pleşca Simion, s-a casat hotărîrea Judecătoriei Cimişlia din 21 decembrie 2012, fiind emisă o nouă hotărîre de admitere a acţiunii, c o n s t a t ă La 03 aprilie 2008, Pleşca Mihail şi Pleşca Simion au depus cerere de chemare în judecată împotriva Marinei Borş, intervenient accesoriu notarul privat Untura Alexandru cu privire la declararea nulităţii testamentului, declararea ca succesor nedemn şi partajarea averii succesorale.

În motivarea acţiunii s-a indicat că, în luna martie 2008 s-au adresat notarului privat Untură Alexandru cu cerere de acceptare a succesiunii după decesul tatălui Pleşca Lazăr, decedat la 10 octombrie 2007, însă notarul a refuzat primirea cererii din motiv că Pleşca Lazăr la 18 septembrie 2009 a testat cota de teren surorii lor Borş Marina. Susţin că testamentul din numele lui Pleşca Lazăr a fost întocmit în lipsa consimţămîntului testatorului, prin dol, de către o persoană care nu putea să conştientizeze şi să dirijeze acţiunile sale, deoarece testatorul era grav bolnav şi nu se putea deplasa la biroul notarului. La fel menţionează că testatorul Pleşca Lazăr era cărturar şi nu era necesitatea ca testamentul să fie semnat de către Pîvulescu Lidia.

1 Consideră că, în temeiul art. 199, 225 şi 228 Cod civil testamentul din 18 octombrie 2007 este nul. Solicită, declararea nulităţii testamentului din 18 septembrie 2007 prin care Pleşca Lazăr, anul naşterii 16 iulie 1927, a testat Marinei Borş cota de teren situată pe teritoriul Primăriei Albiţa, raionul Cimişlia (f.d.3-4 Vol.I). Prin încheierea Judecătoriei Cimişlia din 09 decembrie 2008 a fost atras în proces în calitate de intervenient principal Pleşca Grigore (f.d.66 Vol.I).

Prin cererile de concretizare a cerinţelor reclamanţii Pleşca Mihail şi Pleşca Simion şi intervenientul principal Pleşca Grigore au solicitat: declararea nulităţii testamentului din 18 septembrie 2007 prin care Pleşca Lazăr, anul naşterii 16 iulie 1927, a testat Marinei Borş cota de teren situată pe teritoriul Primăriei Albiţa, raionul Cimişlia; declararea Marinei Borş ca succesor nedemn a averii defunctului Pleşca Lazăr, decedat la 10 octombrie 2007; partajarea averii succesorale - cota de teren situată pe teritoriul Primăriei Albiţa, raionul Cimişlia între moştenitorii legali Pleşca Mihail, Pleşca Simion şi Pleşca Grigore (f.d.102, 105 Vol.I).

Prin hotărîrea Judecătoriei Cimişlia din 21 decembrie 2013 acţiunea lui Pleşca Mihail şi Pleşca Simion împotriva Marinei Borş, intervenient principal Pleşca Grigore, intervenient accesoriu notarul privat Untura Alexandru cu privire la declararea nulităţii testamentului, declararea ca succesor nedemn şi partajarea averii succesorale, a fost respinsă. Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 24 octombrie 2013 a fost admis apelul declarat de către Pleşca Mihail şi Pleşca Simion, s-a casat hotărîrea Judecătoriei Cimişlia din 21 decembrie 2013, fiind emisă o nouă hotărîre de admitere a acţiunii. S-a declarat nul testamentul nr.4981 din 18 septembrie 2007, înregistrat şi autentificat de notarul privat Untură Alexandru.

S-a declarat Borş Marina ca successor nedemn, cu decăderea din dreptul la succesiune a averii defunctului Pleşca Lazăr. S-a partajat cota de teren între moştenitorii Pleşca Mihail, Pleşca Simion şi Pleşca Grigore în cote-părţi legale , a cite 1/3 cotă-parte fiecăruia. La 27 ianuarie 2014 Borş Marina prin intermediul reprezentantului Enachi Vitalie a declarat recurs, solicitînd admiterea recursului, casarea deciziei instanţei de apel şi menţinerea hotărîrii primei instanţe. În susţinerea recursului s-a indicat că, instanţa de apel a încălcat normele de drept procedural şi nu s-a expus asupra respectării de către intimaţi a termenului de declarare a cererii de apel din 05 martie 2013, după 74 de zile de la data pronunţării hotărîrii primei instanţe.

La fel a invocat că, intimaţii nu au solicitat repunerea în termen, cu prezentarea probelor în acest sens. 2 De asemenea indică că instanţa de apel a interpretat şi aplicat eronat normele de drept material, apreciind arbitrar probele din dosar, iar erorile comise duc la încălcarea drepturilor şi libertăţilor sale în calitate de moştenitor testamentar. În conformitate cu art. 434 al. (1) CPC, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărîrii sau a deciziei integrale. Materialele cauzei atestă că copia deciziei motivate a instanţei de apel a fost expediată părţilor de către Curtea de Apel Chişinău şi recepţionată de către recurent la 11 februarie 2013. Astfel, recursul se consideră depus în termen.

Judecînd recursul declarat de către Borş Marina prin intermediul reprezentantului Enachi Vitalie împotriva deciziei date în apel, în limitele invocate în recurs şi în baza referinţelor depuse de către intimatul Pleşca Mihail, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a admite recursul, a casa decizia Curţii de Apel Chişinău din 24 octombrie 2013 cu restituirea pricinii la rejudecare în instanţa de apel din următoarele considerente. În conformitate cu art. 445 alin.(1) lit. c) CPC, instanţa, după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul, să caseze integral decizia instanţei de apel şi să trimită pricina pentru rejudecare în instanţa de apel în toate cazurile în care eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanţa de recurs.

În conformitate cu art. 362 alin. (1) CPC, termenul de declarare a apelului este de 30 de zile de la data pronunţării hotărîrii dispozitivului hotărîrii, dacă legea nu prevede altfel. Instanţa de recurs constată că, reclamanţii Pleşca Mihail şi Pleşca Simion s-au adresat cu cerere de chemare în judecată împotriva Marinei Borş, intervenient principal Pleşca Grigore, intervenient accesoriu notarul privat Untura Alexandru, prin care au solicitat declararea nulităţii testamentului din 18 septembrie 2007 prin care Pleşca Lazăr, anul naşterii 16 iulie 1927, a testat Marinei Borş cota de teren situată pe teritoriul Primăriei Albiţa, raionul Cimişlia; declararea Marinei Borş ca succesor nedemn a averii defunctului Pleşca Lazăr, decedat la 10 octombrie 2007; partajarea averii succesorale - cota de teren situată pe teritoriul Primăriei Albiţa, raionul Cimişlia între moştenitorii legali Pleşca Mihail, Pleşca Simion şi Pleşca Grigore.

Prin hotărârea Judecătoriei Cimişlia din 21 decembrie 2012 acţiunea lui Pleşca Mihail şi Pleşca Simion împotriva Marinei Borş, intervenient principal Pleşca Grigore, intervenient accesoriu notarul privat Untura Alexandru cu privire la declararea nulităţii testamentului, declararea ca succesor nedemn şi partajarea averii succesorale a fost respinsă. La 05 martie 2013, Pleşca Mihail şi Pleşca Simion au declarat apel împotriva hotărîrii primei instanţe, solicitînd admiterea apelului, casarea hotărîrii primei instanţe şi emiterea unei noi hotărîri de admitere a acţiunii.

Din materialele dosarului rezultă că, intimata Borş Marina la examinarea pricinii în ordine de apel prin referinţa depusă a invocat tardivitatea cererii de apel şi anume 3 încălcarea termenului de depunere a apelului indicînd că apelanţii Pleşca Mihail şi Pleşca Simion au declarat apel după 74 de zile de la data pronunţării dispozitivului hotărîrii instanţei de fond, însă instanţa de apel judecînd apelul declarat de Pleşca Mihail şi Pleşca Simion, contrar prevederilor legale, nu s-a expus în privinţa respectării de către apelant a termenului de depunere a apelului, nemotivînd decizia în acest sens şi fiind examinat la 24 octombrie 2013, apelul a fost admis.

În acest context, instanţa de recurs invocă jurisprudenţa CEDO care statuează că ,,omisiunea instanţelor judecătoreşti de a motiva refuzul de a accepta o obiecţie potrivit căreia acţiunea era tardivă constituie o violare a articolul 6 § 1 al Convenţiei” (hotărîrea din 14.02.2007 pe cauza Melnic c. Moldovei, cererea nr.6923/03, § 37). Aşadar, Curtea de Apel Chişinău a examinat fondul cauzei, dar nu a dat importanţă normelor procedurale prevăzute de legiuitor, care indică expres pe de o parte cerinţele ce urmează a fi respectate la depunerea cererii de apel de către apelant, iar pe de altă parte acţiunile ce urmau a fi îndeplinite de către instanţa de judecată pentru o bună şi eficientă examinare a cauzei.

De asemenea Colegiul menţionează că conform art. 271 Cod civil, acţiunea privind apărarea dreptului încălcat se respinge în temeiul expirării termenului de prescripţie extinctivă numai la cererea persoanei în a cărei favoare a curs prescripţia, depusă pînă la încheierea dezbaterilor în fond. În apel sau în recurs, prescripţia poate fi opusă de îndreptăţit numai în cazul în care instanţa se pronunţă asupra fondului. Conform art.1438 din Codul civil, acţiunea de declarare a persoanei ca succesor nedemn trebuie să fie înaintată de persoana interesată în termen de un an din data deschiderii succesiunii. Din materialele dosarului rezultă că intimata-pîrîta Borş Marina atît în cadrul dezbaterilor judiciare în primă instanţă (f.d.

115), cît şi în instanţa de apel a invocat tardivitatea acţiunii şi anume încălcarea termenului de prescripţie la înaintarea pretenţiei privind declararea Marinei Borş ca succesor nedemn a averii defunctului Pleşca Lazăr, decedat la 10 octombrie 2007, însă instanţa de apel examinînd pricina în fond, contrar prevederilor legale, nu s-au expus asupra prescripţiei. În astfel de circumstanţe, pornind de la situaţia de fapt raportată la normele de drept material enunţate, instanţa de recurs concluzionează că a fost încălcat dreptul părţilor la un proces echitabil, prevăzut de art. 6 al Convenţiei Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului şi Libertăţilor Fundamentale.

Or, principiul procesului echitabil reclamă ca hotărîrea să fie motivată, justiţiabilul avînd posibilitate să cunoască motivele care l-au făcut pe judecător să adopte una sau altă soluţie şi să le conteste dacă sistemul prevede o cale de atac împotriva acestei hotărîri, lipsa motivării unei decizii judiciare punînd în pericol dreptul la un proces echitabil (Kaufman contra Belgiei, 1986). 4 Prin urmare, instanţele judecătoreşti sunt obligate să-şi motiveze soluţiile şi concluziile, să furnizeze toate răspunsurile la întrebările care sunt pertinente pentru rezultatul procesului şi necesită un răspuns special în hotărîre.

În cazul în care instanţa de judecată se abţine de a da un răspuns special şi explicit la cele mai importante întrebări, fără a acorda părţii care a formulat-o posibilitatea de a şti dacă acest mijloc de apărare a fost neglijat sau respins, acest fapt se va considera o încălcare a art. 6 par. 1 din Convenţia Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului şi Libertăţilor Fundamentale (Hiro Balani contra Spaniei, 1994). Din cele expuse, Colegiul consideră că instanţa de apel nu a aplicat corect normele material şi procedurale, iar aceaste erori nu pot fi corectate de instanţa de recurs. Astfel, din considerentele menţionate, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a admite recursul, de a casa decizia instanţei de apel şi de a restitui pricina spre rejudecare în Curtea de Apel Chişinău.

La rejudecarea pricinii, instanţa de apel urmează să ţină cont de cele menţionate şi reexaminînd pricina să emită o hotărîre legală şi întemeiată, respectînd dreptul părţilor la un proces echitabil. În conformitate cu art. art. 445 alin.(1) lit.c) CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, d e c i d e : Se admite recursul declarat de către Borş Marina prin intermediul reprezentantului Enachi Vitalie. Se casează decizia Curţii de Apel Chişinău din 24 octombrie 2013, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Pleşca Mihail şi Pleşca Simion împotriva Marinei Borş, intervenient principal Pleşca Grigore, intervenient accesoriu notarul privat Untura Alexandru cu privire la declararea nulităţii testamentului, declararea ca succesor nedemn şi partajarea averii succesorale, cu restituirea pricinii spre rejudecare la Curtea de Apel Chişinău, în alt complet de judecători.

Decizia nu se supune nici unei căi de atac. Preşedintele şedinţei, judecătorul Sîrcu Iulia Judecătorii Tamara Chişca-Doneva Ion Druţă Iuliana Oprea Valentina Clevadî 5