2ra-1626/14 — Încasarea prejudiciului material, moral, venitului ratat şi cheltuielilor de judecată

prima instanţă: V. Grosu dosarul nr. 2ra-1626/14 instanţa de apel: L. Bulgac, M. Guzun şi N. Craiu DECIZIE 28 mai 2014 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedinte, judecătorul: Valeriu Doagă Judecătorii: Ala Cobăneanu, Vera Macinskaia, Ghenadie Nicolaev şi Sveatoslav Moldovan examinînd recursurile declarate de Mateaş Ghenadie şi avocatul Macar Alexandru în interesele lui Pantazi Adrian, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Pantazi Adrian împotriva lui Mateaş Ghenadie cu privire la încasarea prejudiciului material, moral, venitului ratat şi cheltuielilor de judecată, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 28 ianuarie 2014, prin care s-au respins apelurile declarate de Mateaş Ghenadie şi Pantazi Adrian şi s-a menţinut hotărîrea Judecătoriei Hînceşti din 29 august 2013 c o n s t a t ă La 19 noiembrie 2012 Pantazi Adrian a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Mateaş Ghenadie cu privire la încasarea prejudiciului moral cauzat prin infracţiune.

În motivarea acţiunii Pantazi Adrian a menţionat că la 29 ianuarie 2008 a împrumutat de la Mateaş Ghenadie suma de 5 000 euro cu dobânda de 10% pe termen de 6 luni. Mateaş Ghenadie peste 20 de zile fără consimţămîntul său a întocmit o procură falsă cu drept de a dispune de autovehiculul ce-i aparţinea de model „Mercedes 312 D” număr de înmatriculare HN AO 769 şi la 05 iunie 2008 l-a vîndut lui Moraru Ion. De către organul de urmărire penală a fost constatat şi Mateaş Genadie a recunoscut că întocmind procura falsă a comis infracţiunea prevăzută la art. 361 alin. (1) Codul penal, însă urmărirea penală a fost încetată pe motivul expirării termenului de prescripţie de tragere la răspundere penală.

Cere Pantazi Adrian încasarea de la Mateaş Ghenadie a sumei de 300 000 lei cu titlu de prejudiciu moral cauzat prin infracţiune (f. d. 2). La 20 februarie 2013 Pantazi Adrian a concretizat pretenţiile din acţiune şi a solicitat încasarea de la Mateaş Ghenadie a sumelor de 11 300 euro – echivalentul a 188 868,34 lei cu titlu de prejudiciu material, 10 000 lei pentru compensarea prejudiciului moral, 6 250 euro – echivalentul a 101 287,13 lei cu titlu de venit ratat şi cheltuielilor de judecată (f. d. 33-35). În motivarea cererii de concretizare a pretenţiilor Pantazi Adrian a indicat că în anul 2007 a procurat automobilul de model „Mercedes 312 D” număr de înmatriculare HN AO 769 la preţul de 10 500 euro - echivalentul la acel moment a 175 654,50 lei.

După procurarea automobilului l-a reutilat şi a cheltuit 800 euro, echivalentul la acel moment a 13 213, 84 lei. În luna ianuarie 2008 a plecat peste hotare şi a lăsat lui Mateaş Ghenadie, care se ocupă de reparaţia automobilelor, autovehiculul său pentru a fi supus reviziei tehnice şi pentru ca ultimul să-l păstreze în garaj pînă la întoarcerea sa de peste hotare. Pentru aceasta i-a oferit 100 euro. Cînd a revenit în ţară în luna august 2008 s-a adresat la Mateaş Ghenadie pentru a-şi lua autovehicul, însă a aflat că acesta l-a vândut lui Moraru Ion contra sumei de 10 000 euro.

Nu l-a împuternicit pe Mateaş Ghenadie şi nu i-a acordat dreptul de a vinde autovehiculul său, în legătură cu ce a sesizat Procuratura raionului Hânceşti care a constat în acţiunile lui 1 Mateaş Ghenadie semnele componenţei de infracţiune prevăzute la art. 361 alin. (1) Codul penal, însă a încetat urmărirea penală pe motivul expirării termenului de prescripţie pentru tragerea la răspundere penală. Prin înstrăinarea ilegală a vehiculului i-a fost cauzat prejudiciu material şi moral, iar pe perioada în care a fost în imposibilitate de a-şi utiliza vehiculul în scopul transportării coletelor în Italia, a suportat venit ratat. Cere Pantazi Adrian încasarea de la Mateaş Ghenadie a sumei de 11 300 euro – echivalentul a 188 868,34 lei cu titlu de prejudiciu material, 10 000 lei prejudiciu moral, 6250 euro - echivalentul a 101 287,13 lei cu titlu de venit ratat şi cheltuielilor de judecată.

Prin hotărîrea Judecătoriei Hînceşti din 29 august 2013 acţiunea a fost admisă parţial (f.d. 141; 148-156). S-a încasat de la Mateaş Ghenadie în beneficiul lui Pantazi Adrian suma de 8 000 euro - echivalentul în lei la data executării hotărârii cu titlu de prejudiciu material şi în beneficiul statului taxa de stat în valoare de 4 104 lei. S-a respins ca neîntemeiată acţiunea lui Pantazi Adrian împotriva lui Mateaş Ghenadie în partea reparării prejudiciului material în valoare rămasă de 3300 euro, a prejudiciului moral în valoare de 10 000 lei şi încasării venitului ratat în sumă de 6250 euro. Prima instanţă a motivat hotărîrea că Mateaş Ghenadie a înstrăinat autovehiculul ce aparţinea lui Pantazi Adrian în baza unei procuri false, că venitul ratat nu a fost demonstrat de către reclamant şi în cadrul examinării pricinii lezarea drepturilor personale nepatrimoniale a acestuia nu a fost stabilită, iar cerinţa de reparare a prejudiciului moral este neîntemeiată.

La 25 septembrie 2013 şi 29 noiembrie 2013 Mateaş Ghenadie, iar la 30 septembrie 2013 şi Pantazi Adrian au declarat apel împotriva hotărîrii Judecătoriei Hînceşti din 29 august 2013 (f. d. 145, 170-174; 146-147). Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 28 ianuarie 2014 apelurile declarate de Mateaş Ghenadie şi Pantazi Adrian au fost respinse, iar hotărîrea primei instanţe menţinută (f. d. 205- 211). Instanţa de apel a motivat decizia că autovehiculul a fost vîndut în baza unei procuri pretinsă a fi eliberată din numele lui Pantazi Adrian, care la data întocmirii acesteia se afla peste hotarele ţării. La 21 martie 2014 Mateaş Ghenadie a depus recurs împotriva deciziei instanţei de apel, solicitînd admiterea recursului, casarea hotărîrilor judecătoreşti şi emiterea unei noi hotărîri de respingere integrală a acţiunii.

În motivarea cererii de recurs Mateaş Ghenadie a relevat că Pantazi Adrian a indus în eroare instanţele judecătoreşti şi nu a comunicat că tranzacţiile respective au fost generate de relaţiile de împrumut existente între ei. Deoarece Pantazi Adrian îi era dator cu bani şi nu putea restitui sumele împrumutate, acesta a dat acordul la înstrăinarea autovehiculului ce-i aparţinea în scopul stingerii obligaţiei prin compensare, din care considerente maşina a fost vîndută contra sumei de 8 000 euro. La adoptarea soluţiilor instanţele de judecată nu au ţinut cont şi nu au dat apreciere corespunzătoare probatoriului administrat şi declaraţiilor martorilor.

Prin mandatul din 10 ianuarie 2014 avocatul Macar Alexandru a fost împuternicit de Pantazi Adrian să-i acorde asistenţă juridică în cadrul proceselor de judecată, cu dreptul de a ataca hotărîrea judecătorească, etc. (f. d. 186). La 10 aprilie 2014 avocatul Macar Alexandru a depus recurs în interesele lui Pantazi Adrian împotriva deciziei instanţei de apel, solicitînd admiterea recursului, casarea parţială a deciziei Curţii de Apel Chişinău din 28 ianuarie 2014 şi a hotărîrii Judecătoriei Hînceşti din 29 august 2013, cu emiterea unei noi hotărîri de încasare de la Mateaş Ghenadie în beneficiul lui Pantazi Adrian a sumei de 10 000 euro cu titlu de prejudiciu material şi a sumei de 10 000 lei pentru compensarea prejudiciului moral.

În motivarea cererii de recurs avocatul Macar Alexandru a menţionat că instanţele 2 judecătoreşti neîntemeiat au dispus spre încasare de la Pantazi Adrian taxa de stat întrucît acţiunea civilă rezultă din infracţiune şi prin lege reclamanţii sunt scutiţi de la plata taxei de stat în conformitate cu art. 85 Codul de procedură civilă. Pretenţia referitoare la încasarea prejudiciului moral a fost respinsă fără a se ţine cont că însăşi comiterea unei infracţiuni în adresa reclamantului ce a generat deposedarea acestuia de proprietatea sa cauzează frustrare şi suferinţe psihice. La stabilirea cuantumului prejudiciului material instanţele de judecată nu au contibuit la restabilirea situaţiei care ar fi existat în cazul în care împrejurarea cauzatoare de prejudiciu nu survenea, fiind ignorate astfel prevederile art. 607 - 609 Codul civil.

În conformitate cu art. 439 alin. (2) Codul de procedură civilă, după parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilităţii recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înştiinţarea despre necesitatea depunerii obligatorii a referinţei timp de o lună de la data primirii acesteia. În conformitate cu art. 441 Codul de procedură civilă, în cazul în care recursul este considerat admisibil, un complet din 5 judecători examinează fondul recursului. Prin încheierea Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie din 21 mai 2014 recursurile declarate de Mateaş Ghenadie şi de avocatul Macar Alexandru în interesele lui Pantazi Adrian au fost considerate admisibile fără a fi prejudiciat fondul pricinii.

În conformitate cu art. 442 alin. (1) Codul de procedură civilă, judecînd recursul declarat împotriva deciziei date în apel, instanţa verifică, în limitele invocate în recurs şi în baza referinţei depuse de către intimat, legalitatea hotărârii atacate, fără a administra noi probe. În conformitate cu art. 444 Codul de procedură civilă, recursul se examinează fără înştiinţarea participanţilor la proces.

Verificând argumentele invocate de Mateaş Ghenadie şi de avocatul Macar Alexandru în interesele lui Pantazi Adrian în cererile de recurs pe baza materialelor din dosar, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul declarat de Mateaş Ghenadie este neîntemeiat şi necesită a fi respins, iar recursul depus de avocatul Macar Alexandru în interesele lui Pantazi Adrian parţial întemeiat şi care urmează a fi admis cu casarea deciziei Curţii de Apel Chişinău din 28 ianuarie 2014, hotărîrii Judecătoriei Hînceşti din 29 august 2013 în partea respingerii pretenţiei de încasare a prejudiciului moral şi încasării taxei de stat prentru judecarea pricinii în prima instanţă şi în ordine de apel în sumă de 4899,15 lei şi 3674 lei, cu adoptarea în această parte a unei noi hotărîri de admitere parţială a pretenţiei de încasare a prejudiciului moral în limita sumei de 3 000 lei, iar în rest de a menţine hotărîrile contestate din următoarele motive.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) Codul de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale. Curtea de Apel Chişinău a expediat în adresa părţilor copia deciziei motivate la 12 februarie 2014 (f. d. 212). Prin urmare, recursurile declarate de Mateaş Ghenadie la 21 martie 2014 şi de avocatul Macar Alexandru în interesele lui Pantazi Adrian la 10 aprilie 2014 sunt depuse în termen. În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. b) Codul de procedură civilă, instanţa, după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul şi să caseze integral sau parţial decizia instanţei de apel şi hotărîrea primei instanţe, pronunţînd o nouă hotărîre.

Din actele pricinii rezultă că potrivit extrasului din Registrul de Stat al Transporturilor la 28 mai 2007 pe numele lui Pantazi Adrian a fost înmatriculat autovehiculul de model „Mercedes 312 D”, anul fabricării 1998 număr de înmatriculare HN AO 769 (f. d. 36). În baza procurii din 20 februarie 2008 Mateaş Ghenadie a vîndut autovehiculul de model „Mercedes 312 D”, anul fabricării 1998 număr de înmatriculare HN AO 769 lui Moraru Ion Vasile (f. d. 45). 3 Prin raportul de expertiză nr. 952, 953 din 13 aprilie 2010 s-a constatat că semnăturile de la rubrica „semnătura mandatarului” de pe procura cu numărul de înregistrare 663 a notarului privat Raisa Tudos din 20 februarie 2008 au fost executate de Mateaş Ghenadie (f.d.25).

Din extrasul privind traversarea frontierei de stat a Republicii Moldova de către Pantazi Adrian se atestă că acesta a ieşit din ţară la 30 ianuarie 2008 şi a intrat în ţară la 13 august 2008 (f. d. 27). Prin ordonanţa procuraturii raionului Hînceşti de încetare a urmăririi penale din 11 mai 2012 s-a încetat urmărirea penală pe numele lui Mateaş Ghenadie pentru confecţionarea şi folosirea documentelor oficiale – procurii din 20 februarie 2008, prin care a fost mandatat de către Pantazi Adrian să dispună de autovehiculul de model „Mercedes 312 D” anul fabricării 1998 număr de înmatriculare HN AO 769, în legătură cu recunoaşterea vinovăţiei în comiterea infracţiunii şi expirarea termenului de prescripţie de tragere la răspundere penală (f. d. 3). La 19 noiembrie 2012 şi 20 februarie 2013 Pantazi Adrian a depus prezenta cerere de chemare în judecată (f. d. 2; 33-35).

Prin hotărîrea Judecătoriei Hînceşti din 29 august 2013 acţiunea a fost admisă parţial şi s-a încasat de la Mateaş Ghenadie în beneficiul lui Pantazi Adrian suma de 8 000 euro cu titlu de prejudiciu material, iar în rest pretenţiile au fost respinse (f. d. 141; 148-156). Curtea de Apel Chişinău a fost de acord cu soluţia primei instanţe (f. d. 205-211). Judecînd pricina în ordine de recurs, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie a constatat că prima instanţă şi instanţa de apel nejustificat au respins ca fiind neîntemeiată pretenţia cu privire la repararea prejudiciului moral şi au dispus încasarea de la Pantazi Adrian a taxelor de stat în sumă de 4899,15 lei pentru judecarea pricinii în prima instanţă şi 3 674 lei pentru judecarea apelului.

Cu referire la recursul declarat de Mateaş Ghenadie. Instanţele judecătoreşti corect au constatat în baza probelor din dosar că Pantazi Adrian ilegal şi prin metode infracţionale a fost lipsit de dreptul de proprietate asupra autovehiculul de model „Mercedes 312 D”, anul fabricării 1998 număr de înmatriculare HN AO 769 de către Mateaş Ghenadie, fapt care i-a cauzat prejudiciu material. Mateaş Ghenadie nu a restituit reclamantului Pantazi Adrian suma de 8 000 euro primită în urma vînzării autovehiculului în litigiu lui Moraru Ion, fapt recunoscut de către acesta. Întru confirmarea pretenţiilor sale în valoare de 10 300 euro, Pantazi Adrian a prezentat primei instanţe raportul de constatare tehnico ştiinţifică nr. 148 din 22 februarie 2013 care atestă că valoarea medie de piaţă în anul 2007 a unui autovehicul de model „Mercedes Sprinter 312 D”, anul producerii 1998, în stare bună, cu un volum al motorului de 2900 cm3 constituia 174 792 lei (f.d.42-43).

Prima instanţă corect a constatat că înscrisul prezentat nu denotă valoarea propriu zisă a automobilului vîndut de Mateaş Ghenadie în anul 2008, nu reflectă cheltuielile pe care Pantazi Adrian urmează să le suporte pentru restabilirea dreptului său şi just a aplicat art. 131 alin. (3) Codul de procedură civilă, care prevede că dacă partea obligată să dovedească afirmaţiile sale deţine, dar nu prezintă în judecată, probele necesare, instanţa este în drept să-şi întemeieze concluziile pe explicaţiile date de partea adversă.

Or, Pantazi Adrian nu a probat valoarea reală a prejudiciului pretins în legătură cu vînzarea autovehiculului de model „Mercedes 312 D”, anul fabricării 1998 număr de înmatriculare HN AO 769. Astfel, pretenţiile reclamantului în partea reparării prejudiciului material corect au fost apreciate în limita sumei de 8000 euro, care rezultă din explicaţiile lui Mateaş Ghenadie date în şedinţa de judecată a primei instanţe, confirmate şi prin explicaţiile cumpărătorului Moraru Ion audiat în calitate de martor, şi respinse în partea ce excede această sumă.

Referitor la afirmaţia lui Mateaş Ghenadie despre lipsa temeiurilor de admitere a acţiunii pe motivul existenţei între părţi a unor raporturi de împrumut care au generat vînzarea bunului mobil litigios întru stingerea obligaţiilor prin compensare, Colegiul civil, comercial şi 4 de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră aceste argumente neîntemeiate, or, ele nu au nimic comun cu obiectul prezentului litigiu, care rezultă din repararea prejudiciilor cauzate prin infracţiune, precum şi datorită faptului că Mateaş Ghenadie nu a înaintat acţiune reconvenţională în acest sens. Cu referire la recursul declarat de avocatul Macar Alexandru în interesele lui Pantazi Adrian.

Articolul 442 Codul de procedură civilă prevede că instanţa examinează recursul în limitele cerinţelor invocate. Avocatul Macar Alexandru nu contestă hotărîrile judecătoreşti în partea respingerii pretenţiei privind încasarea venitului ratat şi din aceste motive Colegiul consideră inoportun de a se expune în privinţa acestei chestiuni. În cererea de recurs avocatul Macar Alexandru solicită casarea parţială a hotărîrilor primei instanţe şi a instanţei de apel în partea încasării prejudiciului material, moral şi încasării taxei de stat de la Pantazi Adrian pentru judecarea pricinii în prima instanţă şi în instanţa de apel, solicitînd adoptarea unei noi hotărîri de percepere de la Mateaş Ghenadie în beneficiul lui Pantazi Adrian a sumei de 10 000 euro pentru repararea prejudiciului material cauzat prin vînzarea pe cale infracţională a autovehiculului şi a sumei de 10 000 lei pentru compensarea prejudiciului moral cauzat prin infracţiune.

Argumentele casării hotărîrilor judecătoreşti în partea încasării sumei de 8 000 euro cu titlu de prejudiciu material se resping prin motivele respingerii recursului declarat de Mateaş Ghenadie. Or, raportul de constatare tehnico ştiinţifică nr.148 din 22 februarie 2013 prezentat primei instanţe de către Pantazi Adrian întru confirmarea pretenţiilor sale în valoare de 10 300 euro atestă că valoarea medie de piaţă în anul 2007 a unui autovehicul de model „Mercedes Sprinter 312 D”, anul producerii 1998, în stare bună, cu un volum al motorului de 2900 cm3 constituia 174 792 lei nu denotă valoarea propriu zisă a automobilului de model „Mercedes 312 D”, anul fabricării 1998 număr de înmatriculare HN AO 769 vîndut de Mateaş Ghenadie în anul 2008. Respectivul înscris nu reflectă cheltuielile pe care Pantazi Adrian urmează să le suporte pentru restabilirea dreptului său şi corect a fost respins de prima instanţă.

În conformitate cu art. 118 alin. (1) Codul de procedură civilă, fiecare parte trebuie să dovedească circumstanţele pe care le invocă drept temei al pretenţiilor şi obiecţiilor sale dacă legea nu dispune altfel. În conformitate cu art. 131 alin. (3) Codul de procedură civilă, dacă partea obligată să dovedească afirmaţiile sale deţine, dar nu prezintă în judecată, probele necesare, instanţa este în drept să-şi întemeieze concluziile pe explicaţiile date de partea adversă. Pantazi Adrian nu a probat valoarea reală a prejudiciului pretins în legătură cu vînzarea autovehiculului de model „Mercedes 312 D”, anul fabricării 1998 număr de înmatriculare HN AO 769 şi pretenţiile sale în această parte corect au fost apreciate în limita sumei de 8 000 euro, care rezultă din explicaţiile lui Mateaş Ghenadie date în şedinţa de judecată a primei instanţe, confirmată şi prin explicaţiile cumpărătorului Moraru Ion audiat în calitate de martor.

Prin urmare, în lipsa unui suport probator pertinent referitor la cuantumul prejudiciului material de 10 000 euro ca preţ al autovehiculului de model „Mercedes 312 D”, anul fabricării 1998 număr de înmatriculare HN AO 769 ce aparţinea lui Pantazi Adrian, suma ce depăşeşte 8 000 euro se pretinde nejustificat şi corect a fost respinsă. Cerinţa de reparare a prejudiciului moral este întemeiată şi necesar de a fi admisă parţial, deoarece acest prejudiciu rezultă din infracţiune, circumstanţele pricinii sunt constatate suficient pentru a putea dispune încasarea prejudiciului moral în ordine de recurs, iar administrarea de noi dovezi nu este necesară. Aşadar, conform art. 1398 alin. (1) Codul civil, cel care acţionează faţă de altul în mod ilicit, cu vinovăţie este obligat să repare prejudiciul patrimonial, iar în cazurile prevăzute de 5 lege, şi prejudiciul moral cauzat prin acţiune sau omisiune.

În conformitate cu art. 219 alin. (2) pct. 4 şi alin. (4) Codul de procedură penală, persoanele fizice şi juridice cărora le-a fost cauzat prejudiciu nemijlocit prin acţiunile interzise de legea penală pot înainta o acţiune civilă privitor la despăgubire prin repararea prejudiciului moral sau, după caz, a daunei aduse reputaţiei profesionale. La evaluarea cuantumului despăgubirilor materiale ale prejudiciului moral, instanţa de judecată ia în considerare suferinţele fizice ale victimei, prejudiciul agrement sau estetic, suferinţele psihice provocate, etc. Astfel, legea expres prevede că persoanele fizice cărora le-a fost cauzat prejudiciu nemijlocit prin acţiunile interzise de legea penală pot înainta o acţiune civilă privitor la despăgubire prin repararea prejudiciului moral.

S-a stabilit că prezenta acţiune derivă din lezarea drepturilor patrimoniale şi nepatrimoniale cauzate lui Pantazi Adrian de către Mateaş Ghenadie prin comiterea de către ultimul a infracţiunii prevăzute de art. 361 alin. (1) Codul penal şi vînzarea prin intermediul unei procuri false în anul 2008 a autovehiculului de model „Mercedes 312 D”, anul fabricării 1998 număr de înmatriculare HN AO 769 ce aparţinea lui Pantazi Adrian. Conform art. 1422 alin. (1) şi 1423 Codul civil, în cazul în care persoanei i s-a cauzat un prejudiciu moral (suferinţe psihice sau fizice) prin fapte ce atentează la drepturile ei personale nepatrimoniale, precum şi în alte cazuri prevăzute de legislaţie, instanţa de judecată are dreptul să oblige persoana responsabilă la reparaţia prejudiciului prin echivalent bănesc.

Mărimea compensaţiei pentru prejudiciu moral se determină de către instanţa de judecată în funcţie de caracterul şi gravitatea suferinţelor psihice sau fizice cauzate persoanei vătămate, de gradul de vinovăţie al autorului prejudiciului, dacă vinovăţia este o condiţie a răspunderii, şi de măsura în care această compensare poate aduce satisfacţie persoanei vătămate. Caracterul şi gravitatea suferinţelor psihice sau fizice le apreciază instanţa de judecată, luînd în considerare circumstanţele în care a fost cauzat prejudiciul, precum şi statutul social al persoanei vătămate.

Pornind de la prevederile legale citate, ţinînd cont de faptul că Pantazi Adrian a fost privat de către Mateaş Ghenadie de proprietate prin acţiuni infracţionale intenţionate şi aceste acţiuni cu certitudine creează frustrare şi suferinţe morale, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră echitabil de a dispune spre încasare de la Mateaş Ghenadie în beneficiul lui Pantazi Adrian suma de 3 000 lei cu titlu de prejudiciu moral, iar în partea ce excede această sumă de a respinge pretenţia ca fiind exagerată. Or, contrar art. 118 alin. (1) Codul de procedură civilă, Pantazi Adrian şi avocatul Macar Alexandru nu au demonstrat prin ce se justifică cuantumul prejudiciului moral în sumă de 10 000 lei.

Mai mult ca atît, admiterea parţială a pretenţiilor cu caracter material constituie pentru Pantazi Adrian o satisfacţie pentru prejudiciul moral suportat. Argumentele din recurs că de la Pantazi Adrian nejustificat s-a încasat taxa de stat pentru judecarea pricinii în prima instanţă în sumă de 4 899,15 lei şi în instanţa de apel în sumă de 3 674 lei sunt întemeiate. În conformitate cu art. 85 alin. (1) lit. a) Codul de procedură civilă, de taxă de stat pentru judecarea pricinilor civile se scutesc reclamanţii în acţiunile de reparaţie a daunei materiale cauzate prin infracţiune. Aşadar, Pantazi Adrian era scutit prin efectul legii de obligaţia achitării taxei de stat la depunerea acţiunii, precum şi a cererii de apel.

Prima instanţă şi instanţa de apel nu au ţinut cont de prevederea legală citată şi eronat au încasat de la Pantazi Adrian suma de 4 899,15 lei pentru judecarea pricinii în prima instanţă şi 3 674 lei pentru judecarea apelului. 6 Din aceste motive hotărîrea Judecătoriei Hînceşti din 29 august 2013 în partea încasării de la Pantazi Adrian a sumei de 4 899,15 lei cu titlu de taxă de stat urmează a fi casată, precum şi încheierea Curţii de Apel Chişinău din 02 decembrie 2013 prin care lui Pantazi Adrian i s-a acordat termen de achitare a taxei de stat în sumă de 3 674 lei.

Astfel, din considerentele menţionate şi avînd în vedere că prima instanţă şi instanţa de apel au constatat şi elucidat pe deplin circumstanţele pricinii, însă neîntemeiat au respins pretenţia lui Pantazi Adrian cu privire la repararea prejudiciului moral şi au încasat de la acesta taxa de stat în sumă de 4 899,15 lei şi 3 674 lei, că recursul declarat de Mateaş Ghenadie este neîntemeiat şi poartă caracter declarativ, iar cel declarat de avocatul Macar Alexandru în interesele lui Pantazi Adrian este întemeiat în parte, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a respinge recursul declarat de Mateaş Ghenadie, de a admite recursul declarat de avocatul Macar Alexandru în interesele lui Pantazi Adrian, de a casa parţial decizia Curţii de Apel Chişinău din 28 ianuarie 2014 şi hotărîrea Judecătoriei Hînceşti din 29 august 2013 în partea respingerii pretenţiei de încasare a prejudiciului moral şi în partea încasării de la Pantazi Adrian a taxei de stat pentru judecarea pricinii în prima instanţă şi în instanţa de apel, cu emiterea în această parte a unei noi hotărîri de încasare de la Mateaş Ghenadie în beneficiul lui Pantazi Adrian a sumei de 3 000 lei cu titlu de prejudiciu moral, iar în rest de a respinge această pretenţie.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. b) Codul de procedură civilă, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie d e c i d e Se respinge recursul declarat de Mateaş Ghenadie. Se admite recursul declarat de avocatul Macar Alexandru în interesele lui Pantazi Adrian, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Pantazi Adrian împotriva lui Mateaş Ghenadie cu privire la încasarea prejudiciului material, moral, venitului ratat şi cheltuielilor de judecată.

Se casează parţial decizia Curţii de Apel Chişinău din 28 ianuarie 2014 şi hotărîrea Judecătoriei Hînceşti din 29 august 2013 în partea respingerii pretenţiei de încasare a prejudiciului moral şi în partea încasării de la Pantazi Adrian a taxei de stat pentru judecarea pricinii în prima instanţă în sumă de 4 899, 15 lei şi în instanţa de apel în sumă de 3 674 lei, cu emiterea în această parte a unei noi hotărîri prin care: Se încasează de la Mateaş Ghenadie, IDNO 0961502894033 în beneficiul lui Pantazi Adrian, IDNO 2000020018531 suma de 3 000 (trei mii) lei cu titlu de prejudiciu moral. Se respinge în rest aceeaşi pretenţie. Decizia este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedinte, Judecătorul: Valeriu Doagă Judecătorii: Ala Cobăneanu Vera Macinskaia Ghenadie Nicolaev Sveatoslav Moldovan 7