2ra-1608/14 — Recunoaşterea dreptului de proprietate

Prima instanță: Judecătoria Călărași Dosarul nr. 2ra-1608/14 Judecător: I. Raropu Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău Judecători: L. Bulgac, N. Craiu, M. Guzun DECIZIE 28 mai 2014 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele ședinței, judecătorul Iulia Sîrcu Judecători Valentina Clevadî, Tamara Chişca-Doneva, Iuliana Oprea, Ion Druţă examinând recursul declarat de Brad Ecaterina, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Brad Ecaterina împotriva Elenei Marian privind recunoaşterea dreptului de proprietate asupra bunului imobil, împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 18 februarie 2014, prin care a fost casată hotărârea Judecătoriei Călărași din 23 octombrie 2013 şi emisă o nouă hotărâre, c o n s t a t ă : La 24 august 2010, Brad Ecaterina s-a adresat în instanța de judecată cu cerere împotriva Elenei Marian, solicitînd recunoaşterea dreptului de proprietate asupra a ½ cotă-parte din casa de locuit, construcţiile auxiliare şi terenul aferent construcţiilor respective, amplasate în s. Hirova, raionul Călăraşi, înregistrate în cărțile de evidenţă a gospodăriilor primăriei Hirova după Marian Nicolai.

În motivarea cererii, reclamanta a invocat că a încheiat căsătoria cu Marian Nicolae în anul 1977. În timpul căsătoriei, la cererea reclamantei, în anul 1978, familiei lor le-a fost atribuit un sector de teren cu suprafaţa de 8 ari, în temeiul ordinului directorului sovhozului Hirova. În perioada anilor 1978- 1980, împreună cu soțul au construit pe acest teren casă de locuit şi alte construcţii gospodărești, care au fost înregistrate în cărțile de evidenţă a gospodăriilor sovietului sătesc pe numele reclamantei, fiindu-i deschis cont personal pentru evidenţa gospodăriilor nou-create. Menţionează reclamanta că, ulterior căsătoria între ea şi Marian Nicolai a fost desfăcută din inițiativa ultimului, iar reclamanta, împreună cu fiica lor comună s-a instalat cu traiul în or.

Călăraşi. După desfacerea căsătoriei, averea comună nu a fost supusă partajării, în casă rămânând să locuiască Marian Nicolai. La 12 ianuarie 2010, Marian Nicolai a decedat, iar, după decesul acestuia, fiica lor s-a adresat organelor corespunzătoare în vederea obținerii actelor referitor la bunurile succesorale rămase după decesul tatălui ei. Din informația şi documentele primite, a aflat că gospodăria construită de ea şi fostul soț, care a decedat, conform evidenței Primăriei este înregistrată după decedat şi nu după ea, după cum era inițial. A invocat reclamanta că gospodăria construită împreună cu Marian Nicolai este înregistrată la primărie după ultimul, nefiind înregistrată la OCT Călărași.

Consideră reclamanta, prin reînregistrarea eronată după Marian Nicolai a dreptului de proprietate asupra bunurilor imobile care constituie proprietatea comună a ambilor soți, se încalcă dreptul de proprietate al reclamantei la ½ cotă-parte din aceste bunuri. Prin hotărîrea judecătoriei Călărași din 28 martie 2012, acțiunea a fost respinsă ca neîntemeiată. Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 22 noiembrie 2012 a fost admis apelul declarat de Brad Ecaterina, casată hotărîrea judecătoriei Călărași din 28 martie 2012, pricina fiind restituită spre rejudecare. După rejudecarea cauzei, prin hotărârea Judecătoriei Călărași din 23 octombrie 2013 acţiunea a fost admisă, s-a recunoscut după Brad Ecaterina dreptul de proprietate asupra ½ din casa de locuit, construcțiile auxiliare, terenul aferent construcțiilor, situate în s. Hirova r. Călărași, înregistrate în registrele de evidență a gospodăriilor a primăriei Hirova r. Călărași după Marian Nicolae.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 18 februarie 2014, a fost admis apelul declarat de Marian Elena, casată hotărîrea Judecătoriei Călăraşi din 23 octombrie 2013, fiind pronunțată o nouă hotărîre prin care acțiunea a fost respinsă ca neîntemeiată. Nefiind de acord cu decizia menționată, la 21 martie 2014, în termenul prevăzut de lege, Brad Ecaterina a declarat recurs, solicitînd casarea deciziei instanței de apel și a hotărârii primei instanțe cu pronunțarea unei noi hotărîri prin care acțiunea să fie admisă. În motivarea recursului a indicat că decizia instanței de apel este ilegală și neîntemeiată, fiind bazată pe aplicarea eronată a normelor de drept material. Prin încheierea Curții Supreme de Justiție din 22 mai 2014, recursul Ecaterinei Brad a fost declarat admisibil.

În conformitate cu art. 444 CPC prezentul recurs se examinează fără prezența părților. Examinând argumentele invocate în cererea de recurs, în raport cu materialele cauzei, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul întemeiat, care urmează a fi admis, cu casarea deciziei instanței de apel și menținerea hotărârii primei instanțe, din următoarele considerente: Conform art. 445 alin. (1) lit. f), instanța de recurs după ce examinează recursul este în drept să admită recursul, să caseze decizia instanței de apel şi să mențină hotărârea primei instanțe.

Studiind materialele cauzei, Colegiul constată că instanța de apel neîntemeiat și ilegal a respins acţiunea, reieșind din următoarele circumstanțe: Colegiul reține că atît instanța de fond cât și instanța de apel, întemeiat au constatat, conform materialelor dosarului și declarațiile martorilor, că recurenta Brad Ecaterina a încheiat căsătoria cu Marian Nicolae în anul 1977. În timpul căsătoriei, în anul 1978, familiei lor le-a fost atribuit un sector de teren cu suprafața de 8 ari, în temeiul ordinului directorului sovhozului Hirova. În perioada anilor 1978-1980, împreună cu soțul au construit pe acest teren casă de locuit şi alte construcții gospodărești. Ulterior, căsătoria între Brad Ecaterina şi Marian Nicolai a fost desfăcută.

După desfacerea căsătoriei, averea comună nu a fost supusă partajării, în casă rămânând să locuiască Marian Nicolai, care s-a recăsătorit cu intimata-pîrîta Marian (Gheţiu) Elena. La 12 ianuarie 2010, Marian Nicolai a decedat. Conform evidenței Primăriei s. Hirova, bunul imobil din litigiu până în prezent este înregistrat după Marian Nicolai, nefiind înregistrată la OCT Călărași. Conform art. 320 alin. (2) Cod civil al RM „Dreptul de proprietate se poate dobândi, în condițiile legii, prin ocupațiune, act juridic, succesiune, accesiune, uzucapiune, precum şi prin hotărâre judecătorească atunci când aceasta este translativă de proprietate.” Conform art. 371 alin. (1) și alin. (2) Cod civil al RM „(1) Bunurile dobândite de soți în timpul căsătoriei sânt proprietatea lor comună în devălmășie dacă, în conformitate cu legea sau contractul încheiat între ei, nu este stabilit un alt regim juridic pentru aceste bunuri.

(2) Orice bun dobândit de soți în timpul căsătoriei se prezumă proprietate comună în devălmășie până la proba contrară.” Conform art. 370 Cod civil al RM „Împărțirea bunului proprietate comună în devălmășie între coproprietarii devălmași se va face proporțional aportului fiecăruia la dobândirea bunului. Până la proba contrară, aportul coproprietarilor devălmași este prezumat a fi egal.” În acest context legal, Colegiul reține că prima instanţă justificat a stabilit că obiectul litigiului, și anume casa de locuit, construcțiile auxiliare, terenul aferent construcțiilor, situate în s. Hirova r. Călărași, ca fiind bunuri proprietate comună în devălmășie a foștilor soți, Brad Ecaterina și Marian Nicolae, cu cote părți egale, dobândite în proprietate în perioada aflării acestora în căsătorie.

Conform art. 117 alin. (1) și (2) CPC al RM „Probe în pricini civile sânt elementele de fapt, dobândite în modul prevăzut de lege, care servesc la constatarea circumstanțelor ce justifică pretențiile şi obiecțiile pârților, precum şi altor circumstanțe importante pentru justa soluționare a pricinii. În calitate de probe în pricini civile se admit elementele de fapt constatate din explicațiile părților şi ale altor persoane interesate în soluționarea pricinii, din depozițiile martorilor, din înscrisuri, probe materiale, înregistrări audio-video, din concluziile experților.” Conform art. 130 alin. (1), (2) și (3) CPC al RM „Instanța judecătorească apreciază probele după intima ei convingere, bazată pe cercetarea multiaspectuală, completă, nepărtinitoare şi nemijlocită a tuturor probelor din dosar în ansamblul şi interconexiunea lor, călăuzindu-se de lege.

Nici un fel de probe nu au pentru instanța judecătorească o forță probantă prestabilită fără aprecierea lor. Fiecare probă se apreciază de instanță privitor la pertinența, admisibilitatea, veridicitatea ei, iar toate probele în ansamblu, privitor la legătura lor reciprocă şi suficiența pentru soluționarea pricinii.” Astfel, Colegiul menționează că instanța de apel, neîntemeiat și ilegal a respins pretenția de recunoaștere după Brad Ecaterina dreptul de proprietate asupra ½ din imobilul din litigiu, constatând că casa de locuit, construcțiile auxiliare și terenul aferent construcțiilor, au fost confiscate prin sentința Judecătoriei Supreme a RSSM din 29.01.1981, de condamnare a recurentei Brad Ecaterina, (f.d.21-27), cu emiterea titlului executoriu în acest sens și aplicarea sechestrul pe casa de locuit litigioasă.

În acest sens, Colegiul reține că la materialele cauzei nu au fost anexate nici un act de executare a sentinței respective, care ar putea fi administrat în calitate de probă pertinentă și admisibilă în acest sens. Colegiul reține ca neîntemeiate și ilegale constatările instanței de apel, conform cărora, în anul 1982, bunul din litigiu a fost răscumpărat de Marian Zaharia, conform copiei chitanței anexate la materialele cauzei (f.d.35). În acest sens, Colegiul reține că în chitanța respectivă nu este indicat în baza cărui titlu executoriu a fost achitată respectiva sumă de bani, și pentru compensarea cărui prejudiciu a fost încasată, astfel chitanța respectivă este irelevantă în cadrul examinării litigiului dat în calitate de probă, nefiind pertinentă.

Mai mult ca atît, în cazul în care părinţii soţului Marian Nicolai au răscumpărat casa în litigiu ca obiect confiscat, după cum se pretinde, urma să se întocmească act de vînzare-cumpărare de la stat a acestei case, dar nu să se achite o sumă de bani cu titlu de prejudiciu. Astfel, Colegiul constată că instanța de apel neîntemeiat și ilegal a respins acţiunea. Totodată, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie conchide că prima instanţă întemeiat și legal recunoscut după Brad Ecaterina dreptul de proprietate asupra ½ din casa de locuit, construcțiile auxiliare, terenul aferent construcțiilor, situate în s. Hirova r. Călărași, înregistrate în registrele de evidență a gospodăriilor a primăriei Hirova r. Călărași după Marian Nicolae.

Având în vedere cele expuse mai sus, decizia Curții de Apel Chişinău din 18 februarie 2014 este ilegală, fiind adoptate cu aplicarea eronată a normelor de drept material, urmând a fi casată. Totodată, hotărârea Judecătoriei Călărași din 23 octombrie 2013 este legală, fiind adoptată cu aplicarea corectă a normelor de drept material și procedural. În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. f) CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție. d e c i d e: Se admite recursul declarat de Brad Ecaterina. Se casează decizia Curții de Apel Chișinău din 18 februarie 2014 şi se menține hotărârea Judecătoriei Călărași din 23 octombrie 2013, adoptată în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Brad Ecaterina împotriva Elenei Marian privind recunoaşterea dreptului de proprietate asupra bunului imobil.

Decizia este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele completului, judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii: Valentina Clevadî Tamara Chişca-Doneva Iuliana Oprea Ion Druţă