2ra-708/14 — Încasarea prejudiciului material şi repararea prejudiciului moral.

Dosarul nr. 2ra-708/14 Prima instanţă: Judecătoria Ştefan Vodă Judecătorul: Iu. Silarin Instanţa de Apel: Curtea de Apel Bender Judecători: M. Antonov S. Vrabii G. Druguş Republica Moldova Curtea Supremă de Justiţie DECIZIE 28 mai 2014 mun. Chişinău Colegiul Civil, Comercial şi de Contencios Administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedinte, judecătorul Valeriu Doagă Judecători Ala Cobăneanu, Sveatoslav Moldovan, Ghenadie Nicolaev şi Vera Macinskaia, examinînd recursurile declarate de Primăria st. Talmaza, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de Pronoza Iurie şi Pronoza Fiocla, intervenientul accesoriu SRL „Mastas Brio” împotriva Primăriei satului Talmaza, rn.

Ştefan Vodă, intervenient accesoriu Pleşca Vladimir cu privire la încasarea prejudiciului material şi repararea prejudiciului moral, împotriva deciziei Curţii de Apel Bender din 24 octombrie 2013, prin care apelul declarat de Pronoza Iurie şi Pronoza Fiocla, intervenientul accesoriu SRL „Mastas Brio” a fost admis, ACONSTATAT: La 12 august 2008 SC „Mastas-Brio” SRL, intervenienţi accesorii Pronoza Iurie şi Pronoza Fiocla, a înaintat în instanţa de judecată o acţiune împotriva Primăriei satului Talmaza, rn. Ştefan Vodă, intervenient accesoriu Pleşca Vladimir cu privire la încasarea prejudiciului material şi repararea prejudiciului moral. În motivarea acţiunii reclamantul a invocat că, în perioada anului agricol 2006, SC „Mastas-Brio” SRL a arendat de la cetăţenii st.

Talmaza terenuri agricole cu o suprafaţă de 14.3388 ha, dintre care 8,5 ha a fost plantat cu cultură multianuală rădăcină de hrean. A mai specificat reclamantul că, la începutul luni aprilie 2006, conform dispoziţiilor primarului Vladimir Pleşca, terenul agricol cu suprafaţa de 8,5 ha, plantat cu rădăcină de hrean, cu o evidenţă vădită a culturii deja răsărite, a fost dizmeriştit, cultivat şi semănat cu floarea soarelui de către cetăţenii Vlas V. şi Vlas A., cu care mai târziu primăria, a încheiat un contract de arendă cu persoanele menţionate. 1 A mai menţionat reclamantul că, Pronoza Iu. şi Pronoza T. au înaintat organelor de drept plângeri pe numele lui Vladimir Pleşca, în baza cărora a fost intentată în privinţa lui V. Pleşca urmărire penală.

Ulterior, Vladimir Pleşca a fost condamnat. Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 09 aprilie 2008, V. Pleşca a fost recunoscut vinovat de comiterea infracţiunii prevăzută de art. 328 alin. (3) lit. b) CP. Conform aceleiaşi decizii a fost admisă în principiu acţiunea civilă a lui Pronoza Iurie, lăsând ca acesta să se expună în privinţa cuantumului pe cale acţiunii civile. Reclamantul a specificat că, prejudiciul material este constituit din: a) costul lucrărilor agricole pentru primul an după cum urmează: - Dizmeriştitul - 600 lei la ha X 8,5 ha - 7200 lei, - Aratul - 1000 lei la ha X 8,5 ha = 8500 lei. - Boronitui - 400 lei la ha X 8,5 ha = 4800 lei.

- Pregătirea terenului pentru plantaj - 400 lei X 8,5 ha = 4800 lei - Altoi - plantaj - 1500 kg la ha X 8,5 ha X 5 lei pe 1 k. = 63750 lei - Plantarea - 2000 lei la ha X 8,5 ha = 20000 lei - Cultivatul - 700 lei la ha X 8,5 ha = 5950 lei - Îngrăşăminte - 1000 lei la ha X 8,5 ha = 8500 lei b) costul roadei pierdute – 714000 lei pe un an agricol, de unde roadă de pe un ha, conform datelor ştiinţifice constituie 10 tone preţul de realizare a unui kg, de hrean constituie 8,40 bani. Aşadar, dacă de pe 8,5 ha urma să se recolte o roadă de 85 tone, atunci 85 tone ori 85000 kg X la 8,40 bani - 714000 lei MD. Această roadă a fost pierdută pe doi ani agricoli, 2006 şi 2007, este 7140000 X 2 ani = 1428000 lei MD.

Impozitul funciar plătit de întreprindere pe perioada anilor 2006-2007 pe suprafaţa de 8,5 ha constituie în total 5100 lei, a câte 300 lei de ha. Solicită reclamantul încasarea din contul primăriei satului Talmaza rn. Ştefan- Vodă, în beneficiul SC „Mastas-Brio” SRL suma de 1556550 lei. Întru asigurarea acţiunii, a solicitat aplicarea sechestrului pe bunurile imobile ale primăriei în limita sumei ce constituie prejudiciul material. Ulterior, reclamanţii au înaintat o crerere privind concretizarea cerinţelor. Solicită reclamanţii încasarea din contul primăriei s. Talmaza rn. Ştefan Voda, în mod solidar în folosul reclamanţilor prejudiciul material suma de 1 548 700.00 lei, cauzat prin acţiunile ilegale ale fostului primar a primăriei s, Talmaza, V. Plesca.

Încasarea din contul primăriei s. Talmaza, în beneficiul lui Pronoza Fiocla a sumei de 250000.00 lei – cu titlu de prejudiciul moral şi în beneficiul administratorului SRL „Mastas Brio”, Tureţchi Tatiana a sumei de 250 000.00 lei – cu titlu de prejudiciu moral. La 21 ianuarie 2013 Pronoza Fiocia şi Pronoza Iurie în calitate de reclamanţi şi inrervenientul accesoriu SRL „Mastas Brio” au înaintat o cerere de concretizare a cerinţelor. Solicită reclamanţii încasarea din contul primăriei st. Talmaza în beneficiul lui Pronoza Fiocla şi Pronoza Iurie a sumei de 1546150 lei – cu titlu de prejudiciu material şi sumei de 250000 lei pentru fiecare – cu titlu de prejudiciu moral. 2 Prin hotărîrea Judecătoriei Ştefan Vodă din 13 februarie 2013, acţiunea înaintată de Pronoza Iurie şi Pronoza Fiocla, intervenientul accesoriu SRL „Mastas Brio” împotriva Primăriei satului Talmaza, rn.

Ştefan Vodă, intervenient accesoriu Pleşca Vladimir cu privire la încasarea prejudiciului material şi repararea prejudiciului moral, a fost respinsă ca neîntemeiată. Prin decizia Curţii de Apel Bender din 24 octombrie 2013, apelul declarat de Pronoza Iurie şi Pronoza Fiocla, intervenientul accesoriu SRL „Mastas Brio” a fost admis. A fost casată hotărîrea Judecătoriei Ştefan Vodă din 13 februarie 2013. S-a dispus încasarea din contul Primăriei satului Talmaza rn. Ştefan Vodă în beneficiul lui Pronaza Iurie şi Pronoza Fiocla suma de 1 546 150.00 lei – cu titlu de prejudiciu material şi suma de 20000 lei pentru fiecare – cu titlu de prejudiciu moral. Invocînd ilegalitatea acestei decizii, la 27 decembrie 2013, Primăria st.

Talmaza, a contestat-o cu recurs, solicitînd admiterea acestuia, casarea deciziei instanţei de apel, cu menţinerea hotărîrii primei instanţe. În motivarea recursului a indicat că, decizia instanţei de apel este neîntemeiată, deoarece, instanţa de apel nu a constatat şi elucidat toate circumstanţele care au importanţă pentru soluţionarea pricinii. Totodată, recurentul a mai invocă faptul că, instanţa de apel a emis actul de dispoziţie cu aplicarea eronată a normelor de drept material. Instanţa de recurs reiterează prevederile art. 434 CPC, care statuiază expres că, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărîrii sau a deciziei integrale. Termenul de 2 luni este termen de decădere şi nu poate fi restabilit.

Din actele pricinii se constată că, decizia recurată a fost expediată în adresa părţilor la 26 decembrie 2013, iar recursul a fost declarat la 27 decembrie 2013. Astfel, prin prisma art. 434 CPC, instanţa de recurs constată că recursul a fost declarat în termen. Referinţa înaintată de Pronoza Iurie, la cererea de recurs declarată de Primăria st. Talmaza, a parvenit în adresa Curţii Supreme de Justiţie la 07 februarie 2014. Referinţa înaintată de Pronoza Fiocla, la cererea de recurs declarată de Primăria st. Talmaza, a parvenit în adresa Curţii Supreme de Justiţie la 31 martie 2014. Referinţa înaintată de Pronoza Fiocla, Pronoza Iurie şi SRL „Mastas Brio”, la cererea de recurs declarată de Primăria st.

Talmaza, a parvenit în adresa Curţii Supreme de Justiţie la 01 aprilie 2014. Studiind materialele dosarului, Colegiul Civil, Comercial şi de Contencios Administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră recursul declarat de Primăria st. Talmaza întemeiat şi care urmează a fi admis. În favoarea concluziei enunţate se invocă următoarele argumente. În conformitate cu prevederile art. 445 alin. (1) lit. c) CPC, instanţa de recurs, după ce judecă recursul este în drept să admită recursul, să caseze integral decizia instanţei de apel şi să trimită pricina spre rejudecare în instanţa de apel în toate cazurile în care eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanţa de recurs. 3 Din materialele cauzei rezultă cu certitudine că, Pronoza Iurie şi Pronoza Fiocla intervenient accesoriu SC „Mastas-Brio” SRL, au înaintat în instanţa de judecată o acţiune împotriva Primăriei satului Talmaza, rn.

Ştefan Vodă, intervenient accesoriu Pleşca Vladimir, prin care au solicitat, încasarea din contul primăriei s. Talmaza în beneficiul lui Pronoza Fiocla şi Pronoza Iurie a sumei de 1 546 150.00 lei – cu titlu de prejudiciu material şi suma de 250000 lei pentru fiecare – cu titlu de prejudiciu moral. Actele pricinii atestă faptul că, Pleşca Vladimir exercitând atribuţiile de servicii în calitate de primar al st. Talmaza, rn.

Ştefan Vodă, în luna mai a anului 2006, depăşind limitele drepturilor şi atribuţiilor acordate prin lege şi manifestând neglijentă în serviciu, a încălcat prevederile art. 84 alin. (3) din Legea administraţiei publice locale nr. 123-XV din 18 martie 2003, conform, cărora „înstrăinarea, concesionarea, arenda şi locaţiunea, …, se fac prin licitaţie publică, organizata în condiţiile legii” şi conform prevederilor art. 22 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 108 din 15 mai 2003, cu privire la arendă în agricultură, care prevede că terenurile agricole proprietate publică se dau în arendă de către Guvern sau de către autorităţile administraţiei publice locale, în limitele competenţei şi în condiţiile legislaţiei în vigoare şi arendarea, terenurilor proprietate publică se face prin licitaţie publică sau în alt mod prevăzut de lege.

S-a mai stabilit că, fără a verifica dacă Vlas Serghei a înaintat cerere anexarea actelor necesare în baza contractului de arendă pentru a i se permite folosirea terenului agricol din fondul de rezervă a primăriei şi neverificînd că o asemenea cerere în realitate a fost examinată de către Consiliul sătesc Talmaza şi neverificînd dacă în baza cererii respective s-a adoptat o decizie privind darea în arendă a terenului lui Vlas S., i-a permis acestuia să prelucreze suprafaţa de 29,02 ha de teren agricol din fondul de rezervă a primăriei s. Talmaza fără că să-i măsoare şi să-i arate lotul, locul concret. În rezultatul unei atitudini neglijente şi neconştiincioase a primarului Pleşca Vladimir, Vlas Serghei a prelucrat 20,52 ha din fondul de rezervă al primăriei s. Talmaza, iar suprafaţa de 8,5 ha din greşeală şi neştiinţă a prelucrat terenul agricol din proprietatea privată şi cea arendată, care Pronoza Iu.

A semănat-o cu cultură multeanuală de hrean. De menţionat că, prin decizia Colegiului penal al Curţii de Apel Chişinău din 23 ianuarie 2012 a fost încetat procesul penal intentat în privinţa lui Pleşca Vladimir Semion învinuit de săvîrşirea infracţiunii prevăzută de art. 329 alin. (l) CP pe motivul expirării termenului de prescripţie de tragere la răspundere penală, iar acţiunea civilă înaintată de către Pronoza Iurie a fost lăsată fără soluţionare. Astfel, în cadrul dosarului penal menţionat, partea vătămată şi parte civilă a fost recunoscut Pronoza Iurie. Colegiul Civil, Comercial şi de Contencios Administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie analizînd situaţia de fapt din prezenta speţă în raport cu probele anexate la dosar, menţionează că, decizia instanţei de apel pronunţată pe marginea pricinii respective portă un caracter prematur din următoarele considerente.

Instanţa de recurs specifică faptul că, din dispozitivul deciziei Curţii de Apel Bender din 24 octombrie 2013 se distinge faptul că, nu este identificabil clar care hotărîre a fost casată de către instanţa de apel. 4 Astfel, instanţa de recurs constată o eroare judiciară care nu poate fi corectată de către instanţa de recurs, din care considerente pricina urmează a fi remisă pentru rejudecare în instanţa de apel. Totodată, Colegiul Curţii Supreme de Justiţie menţionează că, la rejudecare instanţa de apel urmează să verifice dacă circumstanţele pricinii date, cad sub incidenţa instituţiei răspunderii comitentului pentru fapta prepusului. De menţionat că, această răspundere se justifică prin faptul că prepusul îndeplinind funcţiile încredinţate, apare în calitate de reprezentant legal al comitentului.

Ca urmare a acestui fapt se prezumă că prejudiciul cauzat de prepus în exerciţiul funcţiilor încredinţate se consideră a fi cauzat prin acţiunile comitentului. Răspunderea comitentului se angajează în prezenţa condiţiilor generale ale răspunderii delictuale (prejudiciul, fapta ilicită a prepusului, raportul cauzal între fapta prepusului şi prejudiciu, vinovăţia acestuia), precum şi a unor condiţii speciale: a) existenţa unui raport de subordonare între comitent şi prepus; b) cauzarea prejudiciului de către prepus în cadrul funcţiilor încredinţate de comitent. În acest sens, Colegiul consideră oportun de a reitera prevederile art. 1403 Cod Civil, care statuează expres că, comitentul răspunde de prejudiciul cauzat cu vinovăţie de prepusul său în funcţiile care i s-au încredinţat.

Comitentul conservă dreptul de regres contra prepusului. Prepusul se poate exonera dacă va dovedi că s-a conformat întocmai instrucţiunilor comitentului. Astfel, Colegiul menţionează că, decizia instanţei de apel poartă un caracter prematur, deoarece a fost adoptată cu încălcarea normelor de drept procedural, fără a se referi la normele de drept material, fapt care atrage încălcarea dreptului la un proces echitabil, din care motive decizia instanţei de apel urmează a fi casată, cu remiterea pricinii pentru rejudecare în instanţa de apel. Instanţa de recurs menţionează că, în conformitate cu art. 239 C.P.C., hotărârea judecătorească trebuie să fie legală şi întemeiată. Instanţa îşi întemeiază hotărârea numai pe circumstanţele constatate nemijlocit de instanţă şi pe probele cercetate în şedinţă de judecată.

Iar în conformitate cu art. 241 alin. (5) C.P.C., în motivare se indică circumstanţele pricinii constatate de instanţă, probele care se întemeiază concluziile ei privitor la aceste circumstanţe, argumentele invocate de instanţă la respingerea unor probe, legile de care s-a călăuzit instanţa. Totodată, instanţa de recurs reiterează şi prevederile art. 373 C.P.C., care statuiază expres că, instanţa de apel verifică, în limitele cererii de apel, ale referinţelor şi obiecţiilor înaintate, legalitatea şi temeinicia hotărîrii atacate în ceea ce priveşte constatarea circumstanţelor de fapt şi aplicarea legii în primă instanţă. Instanţa de apel este obligată să se pronunţe asupra tuturor motivelor invocate în apel.

Apelantului nu i se poate crea în propria cale de atac o situaţie mai dificilă decît aceea din hotărîrea atacată cu apel, cu excepţia cazurilor cînd consimte şi cînd hotărîrea este atacată şi de alţi participanţi la proces.

În sprijinul normelor naţionale vine şi reglementările Curţii Europene, astfel, instanţa de recurs reiterează că, obligaţia de motivare a hotărîrilor judecătoreşti se 5 regăseşte în jurisprudenţa constantă a Curţii Europene pentru Drepturile Omului şi îşi are izvorul în dreptul oricărei părţi în cadrul unei proceduri să prezinte judecătorului observaţiile şi argumentele sale (CEDO, hotărîrea Werner c. Austria din 24:11.1997), combinat cu dreptul părţilor şi că aceste observaţii şi argumente să fie examinate în mod efectiv (CEDO, hotărîrea Van de Hurk c. Olanda din 19.04.1994), iar obligaţia de motivare a hotărîrilor este singurul mijloc prin care se poate verifica respectarea drepturilor menţionate anterior, ca piloni de bază ai dreptului la un proces echitabil.

Instanţa de recurs menţionează că, este neîntemeiat demersul înaintat de Primăria st. Talmaza privind suspendarea examinării recursului, din care considerente urmează a fi respins. Din considerentele menţionate, avînd în vedere faptul că eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanţa de recurs, Colegiul Civil, Comercial şi de Contencios Administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a admite recursul declarat de Primăria st. Talmaza, a casa decizia instanţei de apel restituind pricina pentru rejudecare în instanţa de apel – Curtea de Apel Bender. În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. c) CPC Colegiul Civil, Comercial şi de Contencios Administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie, DECIDE : Se respinge demersul înaintat de Primăria st.

Talmaza privind suspendarea examinării recursului. Se admite recursul declarat de Primăria st. Talmaza. Se casează decizia Curţii de Apel Bender din 24 octombrie 2013, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de Pronoza Iurie şi Pronoza Fiocla, intervenientul accesoriu SRL „Mastas Brio” împotriva Primăriei satului Talmaza, rn. Ştefan Vodă, intervenient accesoriu Pleşca Vladimir cu privire la încasarea prejudiciului material şi repararea prejudiciului moral, cu remiterea pricinii pentru rejudecare în instanţa de apel – Curtea de Apel Bender, în alt complet de judecători. Decizia este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedinte, judecătorul Valeriu Doagă Judecătorii Ala Cobăneanu Sveatoslav Moldovan Ghenadie Nicolaev Vera Macinskaia 6