2rh-254/15 — Repararea prejudiciului material şi moral

prima instanță I. Silarin dosarul nr. 2rh-254/15 instanța de apel N. Vascan, E. Clim, I. Cotruţă instanţa de recurs N. Clima, I. Druţă, I. Corolevschi ÎNCHEIERE 23 septembrie 2015 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele şedinţei, judecătorul Ion Corolevschi Judecătorii Ion Druţă, Oleg Sternioală examinând cererea de revizuire depusă de către Iurie Pronoza, Fiocla Pronoza, Societatea comercială „Mastar Brio” societate cu răspundere limitată, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui Iurie Pronoza şi Fiocla Pronoza, intervenient accesoriu societatea comercială „Mastas Brio” societate cu răspundere limitată împotriva Primăriei s. Talmaza r-l Ştefan Vodă, intervenient accesoriu Vladimir Pleşca cu privire la repararea prejudiciului material şi moral, împotriva încheierii Curţii Supreme de Justiţie din 19 martie 2015, prin care recursurile declarate de către Fiocla Pronoza, Iurie Pronoza şi Societatea comercială „Mastar Brio” societate cu răspundere limitată au fost declarate inadmisibile, c o n s t a t ă: La 12 august 2008, Iurie Pronoza şi Fiocla Pronoza, intervenient accesoriu de partea reclamanţilor, societatea comercială „Mastas Brio” societate cu răspundere limitată, au înaintat cerere de chemare în judecată împotriva Primăriei s. Talmaza r-l Ştefan Vodă, intervenient accesoriu Pleşca Vladimir cu privire la repararea prejudiciului material şi moral.

În motivarea acţiunii reclamanţii au indicat că în perioada anului agricol 2006, SC „Mastas Brio” SRL a arendat de la locuitorii s. Talmaza, terenuri agricole cu o suprafaţă totală de 14,3388 ha, dintre care 8,5 ha, recent (anul agricol 2005), fusese plantat cu cultură multianuală, rădăcină de hrean. La începutul lunii aprilie 2006, conform dispoziţiilor primarului Pleşca Vladimir, terenul agricol cu suprafaţa de 8,5 ha, plantat cu rădăcină de hrean, cu o evidenţă vădită a culturii deja răsărite, a fost dizmeriştit, cultivat şi semănat cu floarea soarelui de către cetăţenii Vlas V. şi Vlas A., cu care mai târziu primăria, neavând nici o atribuţie la aceste terenuri private, a încheiat un contract de arendă.

Indică reclamanţii că plângerile proprietarilor la acel moment Iurie Pronoza şi Tatiana Pronoza, au dus la pornirea în privinţa lui Vladimir Pleşca a unei urmăriri penale, iar prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 09.04.2008 Pleşca Vladimir fiind recunoscut vinovat de comiterea infracţiunii prevăzută de art.328 alin.(3) lit. b) CP. 2 Conform aceleiaşi decizii, a fost admisă în principiu acţiunea civilă a lui Iurie Pronoza, lăsând ca acesta să se expună în privinţa cuantumului pe cale de acţiune civilă.

Menţionează reclamanţii că cuantumul total al prejudiciului material suferit de către reclamanţi este de 1 556 550,00 lei: a) costul lucrărilor agricole, inclusiv altoiul şi plantarea pentru primul an, dizmeriştitul - 600,00 lei/ha X 8,5 ha = 7 200,00 lei; aratul -1 000,00 lei/ha X 8,5 ha = 8 500,00 lei; boronitul - 400 lei/ha X 8,5 ha = 4 800,00 lei; pregătirea terenului pentru plantaj - 400 lei/ha X 8,5 ha = 4 800,00; altoi/plantaj - 1 500,00 kg/ha X 8,5 ha X 5,00 lei/kg = 63 750,00 lei; plantarea - 2 000,00 lei/ha X 8,5 ha = 20 000,00 lei; cultivatul - 700,00 lei ha X 8,5 ha = 5 950,00 lei; îngrăşăminte - 1 000,00 lei/ha X 8,5 ha = 8 500,00 lei. b) costul roadei pierdute constituie 714 000,00 lei pe un an agricol, de unde roadă de pe un ha, conform datelor ştiinţifice constituie 10 tone; preţul de realizare a unui kg de hrean constituie 8,40 bani: 85 000,00 kg X 8,40 bani = 714 000,00 lei.

Această roadă a fost pierdură pe doi ani agricoli: 2006 şi 2007, unde 714 000,00 X 2 ani = 1 428 000,00 lei. Impozitul funciar plătit de întreprindere pe perioada anilor 2006- 2007 pe suprafaţa de 8,5 ha constituie în total 5 100,00 lei.

Ulterior, a fost depusă o cerere de concretizare a cerinţelor, prin care au solicitat încasarea din contul Primăriei s. Talmaza r-l Ştefan Voda, în mod solidar, în folosul reclamanţilor, prejudiciul material în sumă de 1 548 700,00 lei, cauzat prin acţiunile ilegale ale fostului primar a Primăriei s. Talmaza, Pleşca Vladimir; încasarea din contul Primăriei s. Talmaza, în folosul lui Fiocla Pronoza prejudiciul moral suma de 250 000,00 lei şi în folosul administratorului SC ,Mastas Brio” SRL - Tureţchi Tatiana, prejudiciul moral suma de 250 000,00 lei, iar la 21.01.2013, Fiocla Pronoza şi Iurie Pronoza în calitate de reclamanţi şi intervenientul accesoriu SC ,Mastas Brio” SRL au depus o cerere de concretizare a cerinţelor împotriva Primăriei s. Talmaza şi intervenientul accesoriu Pleşca Vladimir prin care au concretizat prejudiciul material şi au solicitat încasarea de la primăria s. Talmaza a prejudiciului material în sumă de 1 546 150,00 lei şi prejudiciul moral în beneficiul lui Fiocla Pronoza şi Iurie Pronoza cîte 250 000,00 lei pentru fiecare.

Prin hotărîrea Judecătoriei Ştefan Vodă din 13 februarie 2013 acţiunea lui Iurie Pronoza şi Fiocla Pronoza, intervenient accesoriu de partea reclamanţilor SC ,Mastas Brio” SRL, a fost respinsă. Prin decizia Curţii de Apel Bender din 24 octombrie 2013, hotărîrea sus- menţionată a fost casată cu emiterea unei hotărîri noi prin care acţiunea lui Iurie Pronoza şi Fiocla Pronoza, intervenient accesoriu de partea reclamanţilor, SC ,Mastas Brio” SRL a fost admisă parţial şi a fost încasat de la Primăria s. Talmaza r-l Ştefan Vodă în beneficiul reclamanţilor, suma de 1 546 150,00 lei cu titlu de prejudiciu material şi prejudiciul moral în mărime de 20 000,00 lei pentru fiecare.

Prin decizia Curţii Supreme de Justiţie din 28 mai 2014, decizia Curţii de Apel Bender din 24 octombrie 2013, a fost casată cu restituirea pricinii spre rejudecare în instanţa de apel, în alt complet de judecători, iar prin încheierea Curţii Supreme de Justiţie din 09 iulie 2014, a fost admisă declaraţia de abţinere a judecătorilor Curţii de Apel Bender - Mihai Antonov, Grigore Druguş şi Silvia Vrăbii, cu strămutarea pricinii civile la cererea de chemare în judecată depusă de Pronoza Iurie şi Pronoza Fiocla, intervenient accesoriu SC „Mastas Brio” SRL 3 către Primăria s. Talmaza r-l Ştefan Vodă, intervenient accesoriu Pleşca Vladimir privind repararea prejudiciului material şi moral, în ordine de apel, de la Curtea de Apel Bender la Curtea de Apel Chişinău.

Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 12 noiembrie 2014, apelul declarat de Iurie Pronoza şi Fiocla Pronoza, intervenient accesoriu de partea reclamanţilor, SC „Mastas Brio” SRL, a fost respins şi menţinută hotărîrea Judecătoriei Ştefan Vodă din 13 februarie 2013. La 19 decembrie 2014, Fiocla Pronoza, Iurie Pronoza şi SC „Mastas Brio” SRL, împreună cu avocatul Dlujanschi Elic, au declarat recurs împotriva deciziei instanţei de apel, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei instanţei de apel şi hotărîrea primei instanţe, cu pronunţarea unei noi hotărîri. La 19 ianuarie 2015, Fiocla Pronoza, Iurie Pronoza şi SC „Mastas Brio” SRL, au declarat recurs împotriva deciziei instanţei de apel, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei instanţei de apel şi hotărîrii primei instanţe, cu pronunţarea unei noi hotărîri.

Prin încheierea Curţii Supreme de Justiţie din 19 martie 2015 recursurile declarare de către Iurie Pronoza, Fiocla Pronoza, Societatea comercială „Mastar Brio” societate cu răspundere limitată au fost considerate inadmisibile. La 20 iulie 2015, Fiocla Pronoza, Iurie Pronoza şi SC „Mastar Brio” SRL au depus cerere de revizuire împotriva încheierii instanţei de recurs, cerînd admiterea acesteia, casarea încheierii instanţei de recurs, rejudecarea în ordine de recurs cu trimiterea cauzei spre rejudecare în instanţa de apel. Consideră că prezenta cerere de revizuire ca admisibilă, din motivul că aceasta are la bază anumite circumstanţe esenţiale, nou-descoperite, care cumulativ întrunesc următoarele criterii.

Ca obiect al probaţiei, la baza revizuirii au fost admise un şir de fapte juridice care au dus la naşterea, modificarea şi stingerea raporturilor juridice. În această ordine de idei, la baza formulării concluziilor de către prima instanţă şi instanţa de apel, menţinute prin încheierea Curţii Supreme de Justiţie din 19 martie 2015 au fost reţinute în calitate de probe la materialele cauzei doar înscrisurile autentificate sub semnătură şi ştampilă de către intimaţi, nefiind anexate probele pe care şi-au fundamentat acţiunea revizuienţii. Menţionează că întru înlăturarea acestui neajuns, la 16 mai 2014, revizuienţii, prin intermediul lui Pronoza Fiocla, la examinarea cauzei în ordine de recurs la Curtea Supremă de Justiţie au depus o cerere prin cancelaria Curţii cu nr. de intrare 2733, prin care au solicitat anexarea la materialele dosarului a unor înscrisuri, în număr de 49, o parte din ele fiind în original, altele în copii autentificate în modul stabilit de lege.

Din considerente necunoscute, o astfel de cerere nu există anexată la materialele cauzei. Ulterior, pe parcursul examinării cauzei în ordine de apel la Curtea de Apel Chişinău, instanţa a sesizat problema imposibilităţii expunerii asupra înscrisurilor prezentate de către revizuienţi (apelanţi) din considerentul că nu corespundeau cerinţelor stabilite de lege pentru a fi considerate în calitate de probe. La 02 septembrie 2014, revizuienţii (apelanţii), prin intermediul lui Pronoza Fiocla, prin cancelaria Curţii de Apel Chişinău, au depus din nou o cerere, cu număr de intrare 8783, prin care a solicitat anexarea la materialele dosarului în 4 cauză (nr. dosarului în apel 2a-3386/14) a unor înscrisuri, în număr de 45, autentificate în modul stabilit de lege.

Din considerente necunoscute, cererea menţionată, de asemenea nu este anexată la materialele cauzei. Aceste fapte juridice care au determinat modificarea raporturilor juridice existente între părţi, au dus la cauzarea unei erori judiciare grave, şi la naşterea unui defect fundamental. Faptele juridice invocate de revizuienţi au o importanţă esenţială pentru soluţionarea justă a cauzei civile, totodată, avînd putere decisivă asupra concluziei instanţei de judecată. În cadrul examinării cauzei, revizuienţii au prezentat toate probele de care au dispus pentru a dovedi că de pe urma acţiunilor culpabile constatate prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 09 aprilie 2008, au avut de suferit, atît fizic, cît şi moral, iar recuperarea prejudiciilor, în speţa în cauză, ar fi fost un mijloc eficient de repunere în drepturile lor încălcate.

În acest sens, lipsa cererilor din 16 mai 2014 şi 02 septembrie 2014, ce urmau să fie anexate la materialele cauzei, denotă refuzul instanţelor vizate de a primi, spre examinare, în cumul cu înscrisurile existente la dosar, probele prezentate de către revizuienţi, iar în rezultat, fiindu-le îngrădit revizuienţilor dreptul de acces la justiţie, garantat de art. 20 alin.(2) din Constituţia Republicii Moldova, potrivit căruia, nici o lege nu poate îngrădi accesul la justiţie.

În conformitate cu prevederile art. 373 alin. (1) şi (2) CPC, instanţa de apel, verifică în limitele cererii de apel ale referinţelor şi obiecţiilor înaintate, legalitatea şi temeinicia hotărârii atacate în ceea ce priveşte constatarea circumstanţelor de fapt şi aplicarea legii în primă instanţă; instanţa de apel verifică circumstanţele şi raporturile juridice stabilite în hotărârea primei instanţe, precum şi cele care nu au fost stabilite, dar care au importanţă pentru soluţionarea pricinii, apreciază probele din dosar şi cele prezentate suplimentar în instanţă de apel de către participanţii la proces.

Reieşind din prevederile art. 373 alin. (1) şi (2) CPC limitele judecării apelului consfinţite în norma enunţată şi din raportul juridic creat în speţă, menţionează că contrar acestor prevederi, instanţa de apel (Curtea de Apel Chişinău) judecând apelul a trecut în mod superficial asupra circumstanţelor pricinii, fără a verifica legalitatea şi temeinicia hotărârii supusă apelului în raport cu regulile stabilite de lege. La fel menţionează că lipsa la materialele cauzei a cererilor prin care revizuienţii şi-au prezentat dovezile, constituie o încălcare a art. 138 CPC, care expres indică că înscrisul se depune în original sau în copie autentificată în modul stabilit de lege, indicându-se locul de aflare a originalului.

înscrisul se depune în original când, conform legii sau unui alt act normativ, circumstanţele pricinii trebuie confirmate numai cu documente în original sau când copiile de pe documentul prezentat au cuprinsuri contradictorii, precum şi în alte cazuri când instanţa consideră necesară prezentarea originalului. Din aceste motive, consideră că în lipsa probelor prezentate de revizuienţi şi care urmau să existe la materialele cauzei, nici instanţa de recurs nu era în drept să se pronunţe asupra admisibilităţii recursurilor din 19 decembrie 2014 şi 19 ianuarie 2015, declarate de către Pronoza Fiocla, Pronoza Iurie şi intervenientul accesoriu SC „Mastas Brio” SRL. 5 Astfel, la momentul examinării cauzei civile atît instanţa de apel cît şi instanţa de recurs au adoptat hotărîrile în lipsa probelor prezentate de către revizuienţi.

Despre faptul că cererile din 16 mai 2014 şi 02 septembrie 2014 lipsesc la materialele cauzei, revizuienţii nu au putut cunoaşte anterior. Or, revizuienţii, în scopul exercitării drepturilor sale procedurale cu bună credinţă, au depus repetat prin intermediul cancelariilor Curţii de Apel Chişinău şi Curţii Supreme de Justiţie probele pe care şi-au întemeiat acţiunea. Circumstanţele noi au fost descoperite după ce a devenit hotărîrea irevocabilă, adică după 18 mai 2015, cînd revizuienţii au făcut cunoştinţă cu materialele cauzei în totalitate, pentru a înainta o cerere la CEDO şi a informa despre încălcările în cauză comise de instanţele naţionale. Mijloacele de probă prin care se demonstrează existenţa circumstanţelor noi sunt însăşi cererile din 16.05.2014 şi 02.09.2014, care lipsesc la materialele cauzei, copiile cărora sunt anexate.

Consideră ca exista temei de revizuire în baza art. 449 lit. b) CPC. Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră cererea de revizuire neîntemeiată şi care urmează a fi respinsă ca fiind inadmisibilă din următoarele considerente. În conformitate cu art.453 alin.(1) lit.a) Codul de procedură civilă, după ce examinează cererea de revizuire, instanţa emite încheierea de respingere a cererii de revizuire ca fiind inadmisibilă. În conformitate cu art.451 alin.(1) Codul de procedură civilă, cererea de revizuire se depune în scris de persoanele menţionate la art.447, indicîndu-se în mod obligatoriu temeiurile consemnate la art.449 şi anexîndu-se probele ce le confirmă.

În conformitate cu art. 449 lit. b) CPC, revizuirea se declară în cazul în care au devenit cunoscute unele circumstanţe sau fapte esenţiale ale pricinii care nu au fost şi nu au putut fi cunoscute revizuientului, dacă acesta dovedeşte că a întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanţele şi faptele esenţiale în timpul judecării anterioare a pricinii. Din dispoziţiile legale sus-arătate urmează că revizuirea este o cale de atac de retractare şi nu reformare prin intermediul căreia se poate obţine anularea unei hotărâri judecătoreşti irevocabile şi reînnoirea judecăţii în cazurile expres determinate de lege, iar retractarea neîntemeiată a hotărârii contestate poate duce la încălcarea principiului stabilităţii raporturilor juridice.

De aceea, legea admite revizuirea numai în cazuri strict determinate, care sunt prevăzute în mod limitativ în art. 449 CPC. Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie reţine că pentru admiterea cererii de revizuire pe temeiul prevăzut de 449 lit. b) Cod de procedură civilă, este important ca circumstanţele sau faptele date existente obiectiv pînă la data pronunţării hotărîrii, să fie confirmate prin prezentarea unor probe concludente şi pertinente, să aibă importanţă esenţială pentru justa soluţionare a cauzei civile, adică să aibă putere decisivă asupra concluziei (hotărîrii) instanţei de judecată, să fie descoperite după ce hotărîrea judecătorească devine irevocabilă.

6 Colegiul învederează că circumstanţe noi descoperite trebuie să nu fi fost cunoscute revizuentului anterior, dar existau pînă la momentul pronunţării hotărîrii, care au fost descoperite după ce hotărîrea judecătorească a devenit irevocabilă şi revizuentul dovedeşte că a întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanţele şi faptele esenţiale în timpul judecării şi faptele esenţiale în timpul judecării anterioare a pricinii. Astfel, Colegiul consideră că în temeiul prevederilor art. 449 lit.b) Cod de procedură civilă, înscrisurile anexate şi anume cererile din 16 mai 2014 şi 02 septembrie 2014 anexate la cererea de revizuire nu pot fi acceptate drept circumstanţe sau fapte esenţiale ale pricinii care nu au fost şi nu au putut fi cunoscute revizuenţilor, în vederea admiterii cererii de revizuire, deoarece acestea existau la data emiterii încheierii instanţei de recurs şi revizuienţii cunoşteau despre existenţa acestora.

În contextul celor expuse, Colegiul nu este în prezenţa vreunui temei pentru admiterea cererii de revizuire. Mai mult, Colegiul menţionează că unul din elementele fundamentale ale preeminenţei dreptului este principiul stabilităţii raporturilor juridice, care înseamnă, între altele, că o soluţie definitivă a oricărui litigiu nu trebuie rediscutată (cauza Roşca c. Moldovei, nr. 6276/02, § 24, din 22 martie 2005). Principiul securităţii raporturilor juridice presupune respectul faţă de principiul lucrului judecat (res judecata). Acest principiu insistă asupra faptului, că nici o parte la proces nu este în drept să solicite revizuirea unei hotărâri care este definitivă şi executorie, chiar în scopul reluării procesului de judecată şi o nouă soluţionare a cauzei.

Competenţa Curţii Supreme de Justiţie este de a corecta lacunele în drept şi omisiunile justiţiei, şi nici într-un caz de a efectua o reexaminare. Revizuirea nu trebuie tratată ca un recurs în anulare, şi nici existenţa a două păreri asupra aceleiaşi probleme nu poate servi temei pentru reexaminare. Ca excepţie de la acest principiu se face în cazul în care reexaminarea este necesară în temeiul circumstanţelor fundamentale şi obligatorii. În consecinţă, admiterea cererii de revizuire în împrejurările reţinute va constitui incontestabil o încălcare a principiului securităţii raporturilor juridice (Popov (2) contra Moldovei, E. Duca contra Moldovei ş.a).

În acelaşi timp, Curtea susţine că dreptul la judecarea într-un mod echitabil de către o instanţă, aşa precum este garantat de articolul 6 § 1 al Convenţiei, trebuie interpretat în lumina Preambulului Convenţiei, care, în partea sa relevantă, declară preeminenţa dreptului, o parte a moştenirii comune a Statelor Contractante. Astfel, din considerentele menţionate, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a respinge cererea de revizuire depusă de către Fiocla Pronoza, Iurie Pronoza şi SC „Mastar Brio” SRL ca inadmisibilă.

În conformitate cu art. 269-270, 453 al.(1) lit. a) şi 449 CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, d i s p u n e 7 Se respinge ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de către Iurie Pronoza, Fiocla Pronoza, Societatea comercială „Mastar Brio” societate cu răspundere limitată împotriva încheierii Curţii Supreme de Justiţie din 19 martie 2015, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui Iurie Pronoza şi Fiocla Pronoza, intervenient accesoriu societatea comercială „Mastas Brio” societate cu răspundere limitată împotriva Primăriei s. Talmaza r-l Ştefan Vodă, intervenient accesoriu Vladimir Pleşca cu privire la repararea prejudiciului material şi moral.

Încheierea nu se supune nici unei căi de atac. Preşedintele şedinţei, judecătorul Ion Corolevschi Judecătorii Ion Druţă Oleg Sternioală