2ra-1513/14 — Recunoaşterea dreptului de proprietate

prima instanţă: V. Ciuntu dosar nr.2ra-1513/14 instanţa de apel: N. Craiu, A. Minciună, L. Bulgac DECIZIE 28 mai 2014 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie În componenţă: Preşedintele şedinţei, judecătorul Nicolae Clima Judecătorii Tatiana Vieru, Ion Guzun Oleg Sternioală, Svetlana Novac examinînd recursul declarat de către Primăria satului Izbişte, raionul Criuleni, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată formulată de către Prodan Pavel împotriva Primăriei satului Izbişte, raionul Criuleni cu privire la recunoaşterea dreptului de proprietate, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 04 decembrie 2013, prin care a fost admis apelul declarat de Prodan Pavel, fiind casată hotărîrea Judecătoriei Criuleni din 05 septembrie 2013, prin care acţiunea a fost respinsă, cu emiterea unei noi hotărîri privind admiterea acţiunii, c o n s t a t ă: La data de 17 iunie 2013 reclamantul Prodan Pavel s-a adresat în instanţa de judecată cu o acţiune civilă împotriva Primăriei satului Izbeşte, raionul Criuleni cu privire la recunoaşterea dreptului de proprietate.

În motivarea acţiunii, reclamantul Prodan Pavel a indicat că conform hotărârii comisiei pentru lichidarea colhozului, un grup de cetăţeni şi anume: Arsenii Simion, Prodan Pavel, Prodan Zinaida, Eremiea Andrei, Prodan Mihail, Prodan Eudochia, Harii Grigorie, Harii Parascovia, Generenco Eudochia, Prodan Anastasia, Boronciuc Valerii, Verdeş Iurie, Bradu Iulia, Verdeş Mihail, au primit în comun obiectul numit "moara veche" cu costul de 31 851 lei. Hotărârea împreună cu alte documente din acea perioadă, nu s-au păstrat. În grupa de cotaşi, în care era inclus şi el, fratele, soţia lui, mama şi vecini, toţi au hotărât să transmită obiectul în posesia reclamantului, fără careva condiţii, ultimul dîndu-şi acordul.

Mai tîrziu, în baza fostei gospodării, s-a format AGŢ „Măsărău” cu toată averea. Prin procesul-verbal din 15 martie 2000, comisia de privatizare a inclus în acest patrimoniu şi persoanele sus indicate cu sume proporţionale, reieşind din costul obiectului „moara veche". 1 Începînd cu anul 1994 până în prezent, el a adus la condiţia necesară moara în vederea exploatării ei, a investit surse băneşti. Până în prezent cotaşii, de fapt, nu şi-au înregistrat cotele conform legislaţiei, atât şi primăria, care este succesorul averii, n-au înaintat careva pretenţii în privinţa folosirii de către el a morii vechi. Reclamantul Prodan Pavel a solicitat recunoaşterea pe numele acestuia din urmă a dreptului de proprietate asupra obiectului „Moara veche”, situată în satul Izbişte, raionul Criuleni.

Prin hotărîrea Judecătoriei Criuleni din 05 septembrie 2013 acţiunea a fost respinsă ca neîntemeiată. Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 04 decembrie 2013 a fost admis apelul declarat de Prodan Pavel, fiind casată hotărîrea Judecătoriei Criuleni din 05 septembrie 2013, cu emiterea unei noi hotărîri privind admiterea acţiunii. S-a dispus recunoaşterea dreptului de proprietate asupra clădirii „Moara Veche”, situată în satul Izbişte, raionul Criuleni după Prodan Pavel Nicolai. În dezacord cu decizia enunţată, recurenta Primăria satului Izbişte, raionul Criuleni, la data de 04 februarie 2014 a declarat recurs, solicitînd admiterea acestuia, casarea deciziei instanţei de apel, cu menţinerea hotărîrii primei instanţe.

În motivarea recursului, recurenta a indicat că consideră ilegală şi neîntemeiată decizia instanţei de apel, fiind pasibilă de casare. În acest sens, a menţionat că instanţa de apel nu a apreciat în mod corespunzător faptul că intimatul Prodan Pavel în ultimii 15 ani nu a posedat cu bună-credinţă bunul „Moara Veche”, nu a întreprins careva cheltuieli legate de gestiunea şi întreţinerea bunului dat şi nicidecum nu a deţinut bunul dat sub nume de proprietar. Astfel că, instanţa de apel a emis decizia recurată, în lipsa unor probe pertinente şi concludente, care ar confirma justeţea cerinţelor intimatului Prodan Pavel. În conformitate cu art. 444 CPC, recursul se examinează fără înştiinţarea participanţilor la proces.

Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul este întemeiat, pasibil de a fi admis din următoarele considerente. În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. f) CPC, instanţa, după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul, să caseze decizia instanţei de apel şi să menţină hotărîrea primei instanţe. În şedinţa de judecată, s-a stabilit că prin acţiunea formulată, intimatul Prodan Pavel a solicitat recunoaşterea pe numele acestuia din urmă a dreptului de proprietate asupra obiectului „Moara Veche”, situată în satul Izbişte, raionul Criuleni. Fiind investită cu examinarea prezentului litigiu, prima instanţă s-a pronunţat în favoarea respingerii acţiunii ca neîntemeiată.

Pentru a emite soluţia enunţată, instanţa de fond a reţinut că intimatul Prodan Pavel, prin prisma art. 118 alin. (1) CPC, fiind obligat ca să dovedească circumstanţele pe care le invocă drept temei al pretenţiilor şi obiecţiilor sale, nu a depus nici o probă pertinentă şi concludentă care ar dovedi faptul precum că 2 gospodărie a fost privatizată, că ar fi existat o hotărîre a comisiei de privatizare a acestei gospodării privitor la atribuirea acestei mori vechi intimatului şi cetăţenilor indicaţi de către acesta din urmă, că aceste persoane, inclusiv şi intimatul Prodan Pavel, ar fi primit cerificate de proprietate asupra acestei mori, că dreptul lor de proprietate asupra cotelor-părţi valorice din această moară au fost înregistrate în registrul bunurilor imobile, aşa cum prevede art. 321 alin. (2) Cod civil.

Instanţa de apel a casat integral hotărîrea primei instanţe şi a pronunţat o hotărîre nouă de admitere a acţiunii. În acest context, instanţa de apel, contrar concluziilor primei instanţe, a reţinut că intimatul Prodan Pavel a posedat cu bună-credinţă sub nume de proprietar bunul imobil „moara veche” pe parcursul a 15 ani. În aşa mod, cerinţele intimatului Prodan Pavel corespund prevederilor art. 332 Cod civil. Verificînd legalitatea şi temeinicia deciziei instanţei de apel, coroborat normelor de drept material aplicabile raportului juridic litigios, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră recursul declarat de către Primăria satului Izbişte, raionul Criuleni întemeiat, iar decizia instanţei de apel pasibilă de a fi casată, cu menţinerea hotărîrii primei instanţe, din considerentele următoare.

Astfel, analizînd circumstanţele faptice ale cauzei şi actele anexate la materialele dosarului, instanţa de recurs reţine procesul-verbal nr. 6 din 15 martie 2000 al şedinţei comisiei de privatizare a bunurilor întreprinderii agricole AGŢ „Măsărău”, prin care s-a hotărît de a distribui în proprietate privată deţinătorilor cotelor-părţi valorice din întreprinderea AGŢ „Măsărău” bunurile rămase în sumă totală de 37282 lei – grupului nr. 1 (178 persoane, reprezentate de către Verdeş Oleg), (f.d.6). Este de menţionat că potrivit anexei nr. 1B la procesul-verbal nr. 6 din 15 martie 2000 al Comisiei de Privatizare a bunurilor întreprinderii agricole AGŢ „Măsărău”, în lista patrimoniului destinat distribuirii în natură a bunurilor este inclus şi mijlocul fix Moara veche, în privinţa căruia se solicită recunoaşterea dreptului de proprietate, (f.d.7).

Materialele dosarului atestă cu certitudine că intimatul Prodan Pavel este inclus în lista proprietarilor cotelor-părţi valorice din întreprinderea agricolă AGŢ „Măsărău”, (f.d.8-14). Totodată, din procesul-verbal din 21 aprilie 2013 al adunării generale a deţinătorilor de cotă-valorică în construcţia cu denumirea „Moara veche”, rezultă că intimatul Prodan Pavel, deţinînd de rînd cu alte 12 persoane, cotă-parte asupra bunului „Moara veche”, a fost împuternicit să perfecteze documentaţia în instanţe pe numele lui, (f.d.15). În conformitate cu dispoziţia art. 320 alin. (2) Cod civil, dreptul de proprietate se poate dobîndi, în condiţiile legii, prin ocupaţiune, act juridic, succesiune, accesiune, uzucapiune, precum şi prin hotărîre judecătorească atunci cînd aceasta este translativă de proprietate.

Conform art. 332 alin. (1) Cod civil, dacă o persoană, fără să fi dobîndit dreptul de proprietate, a posedat cu bună-credinţă sub nume de proprietar un bun imobil pe parcursul a 15 ani, aceasta devine proprietarul bunului respectiv. 3 Iar, în baza preevderilor art. 335 alin. (1)-(6) Cod civil, cu excepţia cazurilor expres prevăzute de lege, nu poate produce efecte juridice decît posesiunea utilă. Pînă la proba contrară, posesiunea este prezumată a fi utilă. Nu este utilă posesiunea discontinuă, tulburată, clandestină sau precară. Posesiunea este discontinuă atît timp cît posesorul o exercită cu intermitenţe anormale în raport cu natura bunului. Posesiunea este tulburată atîta timp cît este dobîndită sau conservată prin acte de violenţă, fizică sau morală, care nu sînt provocate de o altă persoană.

Posesiunea este clandestină dacă se exercită astfel încît nu poate fi cunoscută. Posesiunea este precară cînd nu se exercită sub nume de proprietar. Reieşind din cele stabilite în raport cu normele legale sus-enunţate, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră eronată concluzia instanţei de apel privind posedarea de către intimatul Prodan Pavel cu bună-credinţă, sub nume de proprietar a bunului imobil “moara veche” pe parcursul a 15 ani şi respectiv dobîndirea de către acesta din urmă a dreptului de proprietate asupra bunului imobil sus-indicat, din considerentele ce urmează. În acest context, instanţa de recurs consideră necesar a menţiona că uzucapiunea este un mod de dobîndire a dreptului de proprietate prin posedarea îndelungată a unui bun imobil în termenele şi condiţiile prevăzute de lege.

Pornind de la definiţia legală a uzucapiunii statuată în alin. (1) art. 332 CC, instanţa de recurs reţine că pentru dobîndirea dreptului de proprietate asupra unui bun imobil prin uzucapiune, urmează a fi întrunite cumulativ următoarele condiţii: cel ce posedă bunul trebuie să fie de bună credinţă; posesia bunurilor imobile trebuie să fie exercitată pe o perioadă de 15 ani; posesia trebuie să fie utilă şi efectivă. Mai mult, bunurile imobile vor putea fi dobîndite în proprietate prin uzucapiune numai în cazurile în care acestea nu sunt înregistrate în Registrul bunurilor imobile. Condiţiile de valabilitate a posesiunii necesară uzucapiunii sunt indicate în art. 335 Cod civil, conform căreia, cu excepţia cazurilor expres prevăzute de lege, nu poate produce efecte juridice decît posesiunea utilă.

Pînă la proba contrară, posesiunea este prezumată a fi utilă. Nu este utilă posesiunea discontinuă, tulburată, clandestină sau precară. Posesiunea este precară cînd nu se exercită sub nume de proprietar. Instanţa de recurs apreciază ca fiind neîntemeiate circumstanţele invocate de intimatul Prodan Pavel, în sprijinul cererii sale în ceea ce priveşte întrunirea condiţiilor de dobîndire a dreptului de proprietate asupra bunului imobil „moara veche” prin uzucapiune. Or, actele anexate la materialele dosarului, care atestă deţinerea de către acesta din urmă a unei cote-părţi valorice din bunul „moara veche”, precum şi existenţa împuternicirii din partea cotaşilor privind înregistrarea după intimat a dreptului de proprietate, nu sînt în măsură să confirme posesia de bună-credinţă pe 4 parcursul a 15 ani de către intimatul Prodan Pavel asupra bunului litigios.

Iar, alte probe concludente în acest sens, nu au fost prezentate de către intimat. În atare împrejurări, Colegiul reţine ca fiind întemeiată soluţia primei instanţe în favoarea neîntrunirii de către intimatul Prodan Pavel a condiţiilor necesare obţinerii dreptului de proprietate a bunului imobil prin uzucapiune. Drept urmare, avînd în vedere faptul că, circumstanţele pricinii au fost constatate de instanţele de judecată ierarhic inferioare, însă de către instanţa de apel au fost aplicate eronat normele de drept material, în continuare, nefiind necesară verificarea suplimentară de dovezi, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a admite recursul declarat de către Primăria satului Izbişte, raionul Criuleni, prin casarea deciziei instanţei de apel din 04 decembrie 2013, cu menţinerea hotărîrii primei instanţe din 05 septembrie 2013. În conformitate cu art.art.

444, 445 alin. (1) lit. f), 445 alin. (3) CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie, d e c i d e: Se admite recursul declarat de către Primăria satului Izbişte, raionul Criuleni. Decizia Curţii de Apel Chişinău din 04 decembrie 2013 se casează şi se menţine hotărîrea Judecătoriei Criuleni din 05 septembrie 2013, adoptată în pricina civilă la cererea de chemare în judecată formulată de către Prodan Pavel împotriva Primăriei satului Izbişte, raionul Criuleni cu privire la recunoaşterea dreptului de proprietate. Decizia este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele şedinţei, Judecătorul Nicolae Clima Judecătorii Tatiana Vieru Ion Guzun Oleg Sternioală Svetlana Novac 5