2ra-1281/14 — Anularea actului, recunoaşterea dreptului de proprietate asupra lotului de pămînt şi obligarea înlăturării obstacolelor

prima instanţă: M.Juganari dosarul nr. 2ra-1281/14 instanţa de apel: B.Bîrca, I.Secrieru, M.Ciugureanu ÎNCHEIERE 07 mai 2014 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele completului, judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Ion Corolevschi, Valentina Clevadî examinînd chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de Ciobanu Ion prin intermediul reprezentantului Curmeli Vladimir, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Ciobanu Ion împotriva Primăriei satului Horodişte şi Lupu Aliona, intervenient accesoriu Chiochiu Ana privind anularea actului, recunoaşterea dreptului de proprietate asupra lotului de pămînt şi obligarea înlăturării obstacolelor în folosirea lotului de pămînt, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 05 noiembrie 2013 prin care a fost respins apelul declarat de Ciobanu Ion şi menţinută hotărîrea Judecătoriei Călăraşi din 30 aprilie 2013, c o n s t a t ă La 23 august 2012 Ciobanu Ion s-a adresat cu cerere de chemare în judecată împotriva Primăriei satului Horodişte şi Lupu Aliona, intervenient accesoriu Chiochiu Ana privind anularea actului, recunoaşterea dreptului de proprietate asupra lotului de pămînt şi obligarea înlăturării obstacolelor în folosirea lotului de pămînt.

În motivarea acţiunii reclamantul a indicat că este locuitor al satului Horodişte raionul Călăraşi. Anterior, familia lui a fost alcătuită din şase membri şi în folosinţă întotdeauna au avut loturi de pămînt repartizate de către organele administraţiei publice locale. Loturile erau folosite conform destinaţiei, adică viţă de vie şi culturi cerealiere. Menţionează că în anul 1980, suprafaţa comună a loturilor de pămînt constituia 0,16 ha, iar începînd cu anul 1988 - 0,26 ha. Tot în anul 1980, unul din loturile de pămînt pe care a plantat viţa de vie i-a fost retras din folosinţa sa, dar şi de la alţi cetăţeni, conform deciziei organului administraţiei publice locale pentru amplasarea cimitirului satului.

În schimbul 1 loturilor retrase din folosinţă, tuturor le-au fost promise terenuri de pămînt identice, în alt loc. Mai indică reclamantul că, aproximativ în anul 1993-1994 i-a fost repartizat terenul cu viţă de vie la marginea satului Horodişte, în regiunea str. Mihai Eminescu, cu suprafaţa de 0,009 ha. Lotul menţionat timp îndelungat nu fusese folosit de nimeni, motiv din care era acoperit cu lăstari de salcîm. Astfel, împreună cu membrii familiei sale au depus mult efort, muncă şi surse materiale pentru restabilirea viţei de vie şi amenajarea terenului. Susţine că, timp îndelungat a îngrijit cota de viţă de vie transmisă în folosinţă, efectuînd lucrările necesare pentru restabilirea deplină a acesteia.

Din contul lăstarilor de salcîm şi tufarilor sălbatici, a lărgit lotul de pămînt şi l-a plantat cu viţă de vie tînără. Cere reclamantul, a recunoaşte nul titlul eliberat de către Primăria satului Horodişte asupra lotului de pămînt cu nr. 83, suprafaţa de 0,1774 ha, situat pe str. Eminescu, satul Horodişte raionul Călăraşi; recunoaşterea dreptului de proprietate asupra lotului de pămînt cu nr. 83, situat pe str. Mihai Eminescu, satul Horodişte raionul Călăraşi; obligarea Alionei Lupu de a nu-i crea obstacole la posesiunea şi folosirea lotului de pămînt cu nr. 83, situat pe str. Mihai Eminescu, satul Horodişte raionul Călăraşi, precum şi încasarea din contul Alionei Lupu a cheltuielilor de judecată.

Prin hotărîrea Judecătoriei Călăraşi din 30 aprilie 2013 acţiunea a fost respinsă ca neîntemeiată. Nefiind de acord cu hotărîrea primei instanţe, Ciobanu Ion a contestat-o cu apel. Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 05 noiembrie 2013 a fost respins apelul declarat de Ciobanu Ion şi s-a menţinut hotărîrea Judecătoriei Călăraşi din 30 aprilie 2013. La 09 ianuarie 2014 Ciobanu Ion prin intermediul reprezentantului Curmeli Vladimir a declarat recurs, solicitînd admiterea recursului, casarea dispoziţiilor judecătoreşti şi remiterea pricinii la rejudecare în instanţa de apel. În susţinerea recursului s-a invocat ilegalitatea şi netemeinicia hotărîrilor contestate prin faptul încălcării şi aplicării eronate a normelor de drept material şi procedural, precum şi prin faptul încălcării drepturilor şi libertăţilor fundamentele ale omului.

Susţine că în procesul examinării litigiului instanţele de judecată au ignorat posibilităţile legale de asigurare a dreptului său de acces la justiţie, prin neaplicarea faţă de pîrît a prevederilor art. 119 alin. (1) şi (3) CPC. De asemenea indică că instanţele de judecată au ignorat probele prezentate în partea confirmării prin înscrisuri a achitării impozitului funciar, inclusiv pe terenul de pămînt litigios pentru perioada aflării terenului în folosinţa şi posesiunea lui. 2 Verificînd legalitatea hotărîrilor contestate prin prizma temeiurilor invocate în cererea de recurs, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia că recursul declarat de către Ciobanu Ion prin intermediul reprezentantului Curmeli Vladimir urmează a fi declarat inadmisibil din următoarele considerente.

În conformitate cu prevederile art. 432 alin. (1) CPC, părţile şi alţi participanţi la proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural. În conformitate cu art. 432 alin. (2) CPC, se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanţa judecătorească: nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată; a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată; a interpretat în mod eronat legea; a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

În conformitate cu art. 432 alin. (3) CPC, se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care: pricina a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea ei; pricina a fost judecată în absenţa unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat locul, data şi ora şedinţei de judecată; în judecarea pricinii au fost încălcate regulile privind limba de desfăşurare a procesului; instanţa a soluţionat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în proces; în dosar lipseşte procesul-verbal al şedinţei de judecată; hotărîrea a fost pronunţată cu încălcarea competenţei jurisdicţionale.

Alin. (4) al articolului menţionat prevede că, săvîrşirea altor încălcări decît cele indicate la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluţionarea greşită a pricinii sau în cazul în care instanţa de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanţa judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului.

În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4). Completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul declarat de către Ciobanu Ion prin intermediul reprezentantului Curmeli Vladimir este declarativ şi nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3), (4) CPC, care să justifice afirmaţia de ilegalitate a deciziei instanţei de apel.

Călăuzindu-se de prevederile art. 440 CPC, Colegiul a constatat existenţa unuia din temeiurile prevăzute la art. 433 CPC şi anume lit. a), care expres prevede că 3 cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.432 alin.(2), (3) şi (4). Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că instanţele de judecată au examinat pricina sub toate aspectele, cu respectarea normelor de drept material şi procedural, şi apreciind probele administrate în conformitate cu prevederile art.130 CPC, au pronunţat o hotărîre legală şi întemeiată. Instanţa de recurs reţine că argumentele invocate de Ciobanu Ion prin intermediul reprezentantului Curmeli Vladimir în cererea de recurs poartă un caracter declarativ, nefiind posibilă determinarea aspectului de legalitate al deciziei instanţei de apel ce urmează a fi supus controlului judiciar.

Colegiul reiterează şi faptul că conform articolului 13 din Convenţia Europeană recursul trebuie să fie unul "efectiv", atît în practică, cît şi în drept. Un astfel de recurs este cerut pentru pretenţiile care pot fi considerate ca fiind „serioase şi legitime" conform Convenţiei (a se vedea Mitropolia Basarabiei şi alţii vs. Moldova, nr.45701/99, §137, ECHR 2001-XII). Astfel, reieşind din considerentele menţionate şi avînd în vedere faptul că atît prima instanţă, cît şi instanţa de apel au examinat pricina sub toate aspectele, au verificat şi apreciat corect probele prezentate, au aplicat corect normele de drept material şi procesual, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de Ciobanu Ion prin intermediul reprezentantului Curmeli Vladimir ca inadmisibil.

În conformitate cu art. art. 270, 431 alin.(2), art. 433 lit. a), art. 440 CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, d i s p u n e : Recursul declarat de către Ciobanu Ion prin intermediul reprezentantului Curmeli Vladimir se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele completului, judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Ion Corolevschi Valentina Clevadî 4