2ra-1470/14 — Repararea prejudiciului material şi prejudiciului moral cauzat în legătură cu încălcarea dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărârii judecătoreşti

prima instanţă: V. Braşoveanu dosarul nr. 2ra-1470/14 instanţa de apel: M. Anton, A. Panov, B. Bîrca DECIZIE 28 mai 2014 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie în componenţa: Preşedintele şedinţei, judecătorul Nicolae Clima Judecătorii Dumitru Mardari, Ion Druţă Ion Guzun, Oleg Sternioală examinând recursul declarat de către Ministerul Finanţelor al Republicii Moldova şi recursul declarat de către Vergiliu Gorii, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui Vergiliu Gorii împotriva Casei Naţionale de Asigurări Sociale a Republicii Moldova şi Ministerului Finanţelor al Republicii Moldova cu privire la repararea prejudiciului material şi prejudiciului moral cauzat în legătură cu încălcarea dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărârii judecătoreşti, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 13 februarie 2014, prin care a fost admis apelul declarat de Ministerul Finanţelor al Republicii Moldova, casată hotărârea Judecătoriei Centru mun.

Chişinău din 14 februarie 2013 şi emisă o hotărîre nouă de admitere parţială a acţiunii c o n s t a t ă: La 09 iunie 2009, Vergiliu Gorii, reprezentat de Andrei Briceac a depus cerere de chemare în judecată împotriva Casei Naţionale de Asigurări Sociale a Republicii Moldova cu privire la repararea prejudiciului material şi prejudiciului moral cauzat ca rezultat al executării tardive a hotărârii judecătoreşti. În motivarea acţiunii a indicat că la 30 martie 2007, Curtea de Apel Chişinău a pronunţat o hotărâre prin care a obligat pârâtul să-i achite pensia pentru limita de vârstă neachitată din decembrie 2002, iar la 05 septembrie 2007 Curtea Supremă de Justiţie a respins recursul declarat de Casa Naţională de Asigurări Sociale şi a menţinut hotărârea Curţii de Apel Chişinău.

Menţionează că la 09 ianuarie 2009 hotărârea Curţii de Apel Chişinău din 30 martie 2007 a fost executată, fiindu-i achitată suma de 21401,45 lei - pensia restantă pentru perioada 20 decembrie 2002 - 31 decembrie 2008. Afirmă reclamantul că executarea hotărârii s-a produs peste 21 de luni, iar suma achitată de către pârât a constituit doar pensia neachitată pentru perioada de 6 ani, fără a include calculul valorii pierdute ca rezultat al inflaţiei şi fără a calcula dobânda de întârziere. Reclamantul indică că neexecutarea sau executarea întârziată a hotărârilor judecătoreşti definitive este o problemă gravă a justiţiei naţionale. Gravitatea acestei probleme rezidă şi în faptul că, în pofida multiplelor condamnări la CEDO, neexecutarea rămâne a fi principalul impediment de realizare a dreptului de acces la justiţie.

Curtea Europeană, cu mai multe ocazii a găsit violarea articolul 6 § 1 al Convenţiei Europene în cazurile de neexecutare a hotărârilor irevocabile, precum cauza Prodan versus Moldova, Popov versus Moldova, Decev versus Moldova. Solicită Vergiliu Gorii constatarea violării art. 6 § 1 al Convenţiei, precum şi încasarea din contul pârâtului a prejudiciului material suportat de el în rezultatul inflaţiei monedei naţionale pentru perioada decembrie 2002 – ianuarie 2009. Susţine că conform informaţiei oficiale al Biroul Naţional de Statistică, pentru perioada 01 ianuarie 2003 - 01 ianuarie 2009, rata inflaţiei a constituit 98,3 %. Prin urmare, puterea de cumpărare a monedei naţionale a scăzut esenţial.

Afirmă că la achitarea restanţei la pensie, pârâtul nu a luat în calcul procentul inflaţiei. Solicită Vergiliu Gorii compensarea prejudiciului material şi moral suferit de el ca rezultat al executării întârziate a hotărârii Curţii de Apel Chişinău din 30 martie 2007, încasarea din contul pârâtului cu titlu de prejudiciu material suportat de către el ca rezultat a inflaţiei monedei naţionale pentru perioada decembrie 2002- ianuarie 2009 şi încasarea cheltuielilor de judecată suportate în legătură cu acest proces. În cadrul examinării cauzei Vergiliu Gorii, reprezentat de Andrei Briceag, şi-a concretizat pretenţiile şi a solicitat încasarea din contul pârâtului suma de 77698,26 lei cu titlu de prejudiciu material, 1500 Euro cu titlu de prejudiciu moral şi suma de 800 Euro cu titlu de cheltuieli de reprezentare.

Prin hotărârea Judecătoriei Centru mun. Chişinău din 13 decembrie 2010 acţiunea a fost respinsă şi încasat de la Vergiliu Gorii în beneficiul statului taxa de stat în sumă de 2714,95 lei. Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 12 aprilie 2011 a fost admisă cererea de apel declarată de Vergiliu Gorii, casată hotărârea primei instanţe şi remisă cauza spre rejudecare în prima instanţă.

Ulterior, la 11 octombrie 2011 Vergiliu Gorii, a depus cerere împotriva Casei Naţionale de Asigurări Sociale a RM şi Ministerului Finanţelor al RM, prin care a solicitat atragerea în calitate de copârât Ministerul Finanţelor al RM, încasarea din contul Casei Naţionale de Asigurări Sociale a RM şi Ministerului Finanţelor al RM, în mod solidar, în beneficiul lui a sumei de 1500 Euro cu titlu de prejudiciu moral, a sumei de 77698,28 lei cu titlu de prejudiciu material suportat ca rezultat al inflaţiei monedei naţionale pentru perioada decembrie 2002 - ianuarie 2009 şi a sumei de 800 Euro cu titlu de cheltuieli de judecată.

În susţinerea cererii a indicat că la 01 iulie 2011 a intrat în vigoare Legea privind repararea de către stat a prejudiciului cauzat prin încălcarea dreptului la judecare în termen rezonabil a cauzei sau a dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărârii judecătoreşti nr. 87 din 21 aprilie 2011, Cu referire la prevederile art. 1 şi 2 ale Legii nominalizate susţine că pretenţiile lui se referă la executarea întârziată, de către Casa Naţională de Asigurări Sociale, a hotărârii Curţii de Apel Chişinău din 30 martie 2007 şi anume peste o perioadă de 21 de luni. Pe marginea acestui fapt el a depus o cerere la CEDO, iar la 17 iunie 2010 cererea a fost comunicată Guvernului RM. Indică că s-a adresat cu cererea de chemare în judecată pentru a obţine o constatare a violării drepturilor sale şi o compensaţie echitabilă la nivel naţional, fără ca statul să fie condamnat.

Menţionează că la data înaintării prezentei acţiuni, 09 iunie 2009, nu era în vigoare Legea nr. 87, respectiv el şi-a întemeiat pretenţiile direct pe prevederile articolului 6 § 1 şi 1 Protocolul nr. 1 adiţional al Convenţiei Europene. Afirmă că a solicitat să i se ofere o compensaţie echivalentă cu cea care putea să-i fie acordată de CEDO, în acest sens invocând decizia CEDO pe cazul Cerneţchi versus Moldova (Decizia din 30 septembrie 2008, nr. 18675/04). Consideră că odată cu intrarea în vigoare a Legii nr. 87 prezenta acţiune urmează a fi examinată în baza legii menţionate. Prin încheierea Judecătoriei Centru mun. Chişinău din 11 octombrie 2012 a fost atras în proces în calitate de copârât Ministerul Finanţelor al RM.

Prin încheierea Judecătoriei Centru mun. Chişinău din 26 decembrie 2011 a fost strămutată acţiunea pentru examinare la Curtea de Apel Chişinău. Prin încheierea Curţii Supreme de Justiţie din 21 martie 2012 a fost constatată competenţa Judecătoriei Centru mun. Chişinău la judecarea în fond a pricinii, astfel pricina a fost remisă spre judecare în fond la Judecătoria Centru mun. Chişinău. Prin hotărârea Judecătoriei Centru mun. Chişinău din 14 februarie 2013 acţiunea a fost admisă parţial, s-a încasat din contul Ministerului Finanţelor al RM în beneficiul lui Vergiliu Gorii cu titlu de prejudiciu material suma de 77698,28 lei şi cu titlu de prejudiciu moral suma de 24390 lei, iar în total a fost încasată suma de 102088,28 lei, în rest cerinţele au fost respinse.

Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 02 iulie 2013 a fost admis apelul declarat de către Ministerul Finanţelor al RM, modificată hotărârea primei instanţe în partea încasării din contul Ministerului Finanţelor al RM în beneficiul lui Vergiliu Gorii cu titlu de prejudiciu material a sumei de 77698,28 lei şi cu titlu de prejudiciu moral a sumei de 24390 lei, iar în total suma de 102088,28 lei, după cum urmează: - a fost încasat de la bugetul de stat al Republicii Moldova, prin intermediul Ministerului Finanţelor al RM în beneficiul lui Vergiliu Gorii cu titlu de prejudiciu material suma de 77698,28 lei şi a fost micşorată suma încasată cu titlu de prejudiciu moral de la bugetul de stat al Republicii Moldova, prin intermediul Ministerului Finanţelor al RM în beneficiul lui Vergiliu Gorii de la suma de 24390 lei până la suma de 10000 lei, în rest hotărârea primei instanţe a fost menţinută.

La 21 august 2013 Ministerul Finanţelor al RM a declarat recurs împotriva deciziei instanţei de apel, solicitând admiterea acestuia, casarea hotărârilor judecătoreşti şi emiterea unei noi hotărâri cu privire la respingerea acţiunii. Prin decizia Curţii Supreme de Justiţie din 20 noiembrie 2013, a fost admis recursul declarat de către Ministerul Finanţelor al Republicii Moldova, s-a casat integral decizia Curţii de Apel Chişinău din 02 iulie 2013, cu restituirea pricinii pentru rejudecare la Curtea de Apel Chişinău, de un alt complet de judecători. Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 13 februarie 2014, a fost admis apelul declarat de Ministerul Finanţelor al RM, a fost casată hotărîrea Judecătoriei Centru mun.

Chişinău din 14 februarie 2013, şi pronunţată o hotărîre nouă prin care s-a constatat pentru Gorii Virgiliu încălcarea dreptului la executare în termen rezonabil a hotărîrii Curţii de Apel Chişinău din 30 martie 2007, care a fost executată la 09 ianuarie 2009, s-a încasat de la bugetul de stat prin intermediul Ministerului Finanţelor al RM în folosul lui Gorii Virgiliu prejudiciul moral 5000 lei, cauzat în legătură cu încălcarea dreptului la executare în termen rezonabil a hotărîrii Curţii de Apel Chişinău din 30 martie 2007, 500 lei cheltuieli pentru asistenţă juridică, iar în total 5500 lei, în rest acţiunea a fost respinsă ca neîntemeiată. La 11 martie 2014, Ministerul Finanţelor al Republicii Moldova a declarat recurs împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 13 februarie 2014, solicitînd admiterea recursului, casarea deciziei Curţii de Apel Chişinău din 13 februarie 2014, cu emiterea unei hotărîri noi de respingere a acţiunii integral.

În motivarea recursului recurentul Ministerul Finanţelor al Republicii Moldova a invocat nu au fost constatate şi elucidate pe deplin circumstanţele importante pentru soluţionarea pricinii în fond şi au fost aplicat eronat normele de drept material. În special, s-a invocat că instanţa de apel nu a luat în consideraţie faptul că executarea hotărîrii a fost amînată, iar însăşi executarea a avut loc într-un an de zile, care în viziunea CEDO este un termen rezonabil, din care considerente acţiunea urmează a fi respinsă ca neîntemeiată. La 13 martie 2014, Gorii Virgiliu a declarat recurs împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 13 februarie 2014, solicitînd admiterea recursului, casarea deciziei Curţii de Apel Chişinău din 13 februarie 2014 şi casarea parţială a hotărîrii Judecătoriei Centru mun.

Chişinău din 14 februarie 2013, cu emiterea unei hotărîri noi de admitere a acţiunii integral. În motivarea recursului recurentul Gorii Virgiliu a invocat că instanţa de apel a aplicat eronat normele de drept material şi procedural şi nu a luat în consideraţie faptul inflaţiei monedei naţionale pentru perioada decembrie 2002- ianuarie 2009. Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră necesar de a respinge recursul declarat Ministerul Finanţelor al Republicii Moldova şi de a admite recursul declarat de Gorii Virgiliu, cu modificarea deciziei instanţei de apel, din următoarele considerente. În conformitate cu art. 445 alin.(1) lit. e) CPC, instanţa de recurs, după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul şi să modifice decizia instanţei de apel şi/sau hotărîrea primei instanţe.

Din materialele dosarului s-a stabilit că Gorii Virgiliu pretinde la repararea prejudiciului material şi celui moral ca urmare a încălcării dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărârii judecătoreşti, şi anume a hotărârii Curţii de Apel Chişinău din 30.03.2007, prin care a fost obligată Casa Naţională de Asigurări Sociale şi Casa Teritorială de Asigurări Sociale sect. Botanica, mun.

Chişinău de a-i stabili şi a-i achita lui Gorii Virgiliu pensia pentru vechimea în muncă în baza prevederilor art.27 al Legii cu privire la teatre, circuri şi organizaţii concertistice începând cu 20.12.2002, hotărâre care a devenit irevocabilă prin decizia Curţii Supreme de Justiţie din 05 septembrie 2007. Se atestă că la data de 09 ianuarie 2009 Casa Naţională de Asigurări Sociale a achitat în beneficiul lui Gorii Virgiliu suma de 21876,54 lei, care a inclus suma de 475,09 lei-pensia pentru limita de vârstă pentru luna ianuarie 2009 şi 21401,45 lei- pensia minimă pentru limită de vârstă pentru perioada 20.12.2002-31.12.2008, (f.d.51-53).

În asemenea împrejurări rezultă că hotărârea Curţii de Apel Chişinău din 30 martie 2007, prin care Casa Naţională de Asigurări Sociale a fost obligată să achite lui Gorii Vergiliu pensia pentru limita de vârstă neachitată din decembrie 2002 a fost executată abia la data de 09 ianuarie 2009 (potrivit informaţiei din scrisoarea CNAS- f.d.51). Totodată reclamantul a solicitat despăgubiri pentru pensia calculată din anul 2002 şi achitată în anul 2009 ca rezultat al deprecierii valorii monetei naţionale.

Potrivit, art. 2 alin. (1) al Legii privind repararea de către stat a prejudiciului cauzat prin încălcarea dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei sau a dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărîrii judecătoreşti, nr. 87 din 21.04.2011, orice persoană fizică sau juridică ce consideră că i-a fost încălcat dreptul la judecarea în termen rezonabil a cauzei sau dreptul la executarea în termen rezonabil a hotărîrii judecătoreşti poate adresa în instanţă de judecată o cerere de chemare în judecată privind constatarea unei astfel de încălcări şi repararea prejudiciului cauzat prin această încălcare, în condiţiile stabilite de prezenta Lege şi de legislaţia procesuală civilă.

Conform art. 2 alin. (6) al Legii menţionate, mărimea reparaţiei prejudiciului cauzat prin încălcarea dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei sau a dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărîrii judecătoreşti se stabileşte de instanţa de judecată în fiecare caz în parte, în funcţie de circumstanţele cauzei în cadrul căreia a fost comisă încălcarea, precum şi de pretenţiile invocate de reclamant, de complexitatea cauzei, de comportamentul reclamantului, de conduita organului de urmărire penală, a instanţei de judecată şi a autorităţilor relevante, de durata încălcării şi de importanţa procesului pentru reclamant. Cu referire la normele de drept citate şi luînd în consideraţie faptul că hotărîrea Curţi de Apel Chişinău din 30 martie 2007 a fost executată la 09 ianuarie 2009, instanţa de recurs consideră că recurentului Gorii Virgiliu i-a fost încălcat dreptul la executarea în termen rezonabil a hotărîrii judecătoreşti.

Colegiul notează că prin încheierea Curţii de Apel Chişinău din 26 mai 2008 s-a dispus amânarea executării hotărârii Curţi de Apel Chişinău din 30 martie 2007, până la adoptarea de către Parlamentul Republicii Moldova a modificărilor corespunzătoare în Legea cu privire la teatre, circuri şi organizaţii concertistice nr. 1421-XV din 31.10.2002, fapte care nu pot fi considerate ca o justificare a neexecutării, or, în cele din urmă tot reclamantul a avut de suportat un prejudiciu moral şi material din cauza neexecutării.

Necătând la faptul că neachitarea pensiei a fost datorată unor mecanisme legale de implementare a Legii cu privire la teatre, circuri şi organizaţii concertistice, la capitolul achitării pensiilor, obligaţia executării revine statului prin organele statale - Casa Naţională de Asigurări Sociale . Prin urmare, responsabilitatea pentru crearea unor asemenea mecanisme legale o poartă statul Republica Moldova, care şi urmează să repare prejudiciile cauzate, ca rezultat al faptei sale cuplabile, săvârşite prin inacţiune, şi anume pentru faptul necreării mecanismului invocat. Or, recurentul Gorii Virgiliu nu dispunea de nici o posibilitate de remediere a lacunei astfel formate.

În concluzie, Colegiului civil şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie recunoaşte încălcarea dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărîrii judecătoreşti, însă ţinînd cont de circumstanţele cauzei în cadrul căreia a fost comisă încălcarea, de conduita autorităţilor relevante, precum şi de prevederile art. 5 al Legii nr. 87 din 21.04.2011, consideră suma de 5000 lei, acordată cu titlul de prejudiciu moral, ca fiind neproporţională în coraport cu prejudiciul cauzat, din care considerente ajunge la concluzia de a majora suma de la 5000 lei pînă la 25000 lei cu titlu de prejudiciu moral. Colegiul reţine că Gorii Vergiliu, în rezultatul încălcării dreptului său la executarea în termen rezonabil a hotărârii judecătoreşti a fost lipsit ilegal de bunul său patrimonial, suma de bani, stabilită prin hotărâre judecătorească irevocabilă şi de a se folosi de drepturile pecuniare.

Astfel, având în vedere perioada de aproximativ 1 an şi 4 luni de neexecutare, de la data rămînerii irevocabile a hotărîrii primei instanţe, reieşind din condiţiile socio-economice naţionale, prin prisma practicii CEDO în materia acordării despăgubirilor morale pentru cauze de neexecutare în termen rezonabil a hotărârilor judecătoreşti, Colegiul consideră, că suma de 25000 lei constituie o satisfacţie echitabilă pentru repararea prejudiciului moral pentru Gorii Vergiliu. Instanţa de recurs cu referire la solicitarea recurentului Gorii Virgiliu, cu privire la repararea prejudiciului material legat de inflaţie, consideră întemeiată soluţia instanţei de apel de respingere a acestor pretenţii ca fiind neîntemeiate.

La materialele cauzei este anexată informaţia Casei Naţionale de Asigurări Sociale, de indexare în fiecare an conform Legii nr.156 „Cu privire la pensiile de asigurări sociale de stat”, în conformitate cu prevederile art.13, care prevede, că coeficientul de indexare constituie media dintre creşterea anuală a indicelui preţurilor de consum şi creşterea anuală a salariului mediu pe ţară pentru anul precedent. În consecinţă, se constată că instanţa de apel a determinat definitiv circumstanţele care au importanţă pentru soluţionarea justă a pricinii, a apreciat probele prezentate de părţi în corespundere cu prevederile art.130 CPC, însă incorect a apreciat suma ce urmează a fi încasată, cu titlu de prejudiciu moral.

În asemenea circumstanţe, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră necesar de a respinge recursul declarat de către Ministerul Finanţelor al RM, de a admite recursul declarat de către Gorii Virgiliu, cu modificarea deciziei Curţii de Apel Chişinău din 13 februarie 2014, prin majorarea sumei prejudiciului moral încasat, de la 5000 (cinci mii)lei pînă la 25000 (douăzeci şi cinci mii) lei. În conformitate cu art.445 alin.(1) lit.e), CPC, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, d e c i d e Se respinge recursul declarat de către Ministerul Finanţelor al Republicii Moldova.

Se admite recursul declarat de către Gorii Virgiliu, Se modifică decizia Curţii de Apel Chişinău din 13 februarie 2014, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui Vergiliu Gorii împotriva Casei Naţionale de Asigurări Sociale a Republicii Moldova şi Ministerului Finanţelor al Republicii Moldova cu privire la repararea prejudiciului material şi prejudiciului moral cauzat în legătură cu încălcarea dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărârii judecătoreşti, prin majorarea sumei prejudiciului moral încasat de la 5000 (cinci mii)lei pînă la 25000 (douăzeci şi cinci mii) lei, cu menţinerea în rest a deciziei contestate. Decizia este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele şedinţei, Nicolae Clima judecătorul Judecătorii Dumitru Mardari Ion Druţă Ion Guzun Oleg Sternioală