2rac-285/14 — Încasarea datoriei, cerere reconvenţională

prima instanţă: A. Malîi dosarul nr. 2rac-285/14 instanţa de apel: M. Anton, A. Panov, T. Pelin ÎNCHEIERE 28 mai 2014 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedinte, judecătorul Svetlana Filincova, Judecătorii Galina Stratulat, Iurie Bejenaru, examinînd chestiunea admisibilităţii recursului declarat de Societatea pe Acţiuni „Introscop”, reprezentată de avocatul Bucataru Serghei, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Societatea pe Acţiuni „Introscop” împotriva Societăţii cu Răspundere Limitată „Instaltermo Impex” cu privire la încasarea datoriei, şi la acţiunea reconvenţională depusă de Societatea cu Răspundere Limitată „Instaltermo Impex” împotriva Societăţii pe Acţiuni „Introscop” cu privire la încasarea datoriei şi penalităţii, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 30 ianuarie 2014, prin care a fost admis apelul declarat de Societăţii cu Răspundere Limitată „Instaltermo Impex”, casată hotărîrea Judecătoriei Ciocana mun.

Chişinău din 26 iunie 2013 cu emiterea unei noi hotărîri, prin care acţiunea iniţială a fost respinsă, iar acţiunea reconvenţională a fost admisă în parte, c o n s t a t ă La 15 octombrie 2012 SA „Introscop” a depus cerere de chemare în judecată împotriva SRL „Instaltermo Impex” cu privire la încasarea datoriei.

În motivarea acţiunii reclamantul indica că la 15 martie 2011, în calitate de beneficiar, a încheiat cu SRL „Instaltermo Impex”, în calitate de antreprenor, un contract de antrepriză, obiectul căruia constituia efectuarea lucrărilor de construcţie, montare, reglare şi dare în exploatare a gazoductului de presiune medie de la magistrala amplasată pe str. Meşterul Manole, mun.Chişinău până la teritoriul S.A „Introscop” din str. Meşterul Manole 20, mun.Chişinău, în strictă conformitate cu proiectul elaborat şi aprobat de autorităţile competente şi anume: proiectul de execuţie nr.03462 şi traseul actului de presiune medie spre baza de producere din str. Meşterul Manole 20, Chişinău vol. 1, vol.3.

Conform pct.2.1 al contractului, preţul acestuia a constituit suma 3 53837 lei, fapt confirmat inclusiv şi prin acordurile adiţionale la acesta, precum şi prin factura fiscală nr.XT3742874 din 29 decembrie 2011, iar în conformitatea cu dispoziţiile punctului 3.1, precum şi anexei nr.1 ale contractului, părţile au convenit că perioada desfăşurării lucrărilor constituie 45 de zile calendaristice din momentul semnării contractului, astfel perioada desfăşurării lucrărilor a fost cuprinsă între 15 martie 2011 – 28 aprilie 2011. Invocă reclamantul că conform pct.3.6 al aceluiaşi contract, obligaţiile contractuale se vor considera realizate după prezentarea de către antreprenor a actului de recepţie finală a lucrărilor prevăzute în paragraful 1 din contract.

Susţine reclamantul că contrar dispoziţiile contractuale, actul de primire- predare a lucrărilor a fost întocmit şi semnat abia la 29 decembrie 2011, astfel, antreprenorul neonorându-şi obligaţiunile în termen, actul de recepţie a sistemului de gazificare fiind semnat abia la 09 februarie 2012. In contextul celor enunţate susţine reclamantul că a fost nevoită să achiziţioneze şi instaleze pe cont propriu diverse încălzitoare electrice, suportând astfel cheltuieli în cuantum de 118 896 lei. Solicita reclamantul SA „Introscop”: - încasarea din contul S.R.L „Instaltermo Impex” a penalităţilor rezultate din contractul de antrepriză din 15 martie 2011, în cuantum de 63 336,82 lei; - încasarea din contul SRL„Instaltermo Impex” a cheltuielilor suportate pentru instalarea încălzitoarelor electrice în incinta S.A „Introscop”, în cuantum de 118 896 lei.

SRL „Instaltermo Impex” a depus cerere reconvenţională împotriva Societăţii pe Acţiuni „Introscop” cu privire la încasarea datoriei şi penalităţii. În argumentarea poziţiei sale SRL „Instaltermo Impex” indică că pe parcursul efectuării lucrărilor au fost încheiate acorduri suplimentare cu referire la lucrările suplimentare ce necesitau a fi executate. În luna decembrie 2011 au fost semnate actele de recepţie a lucrărilor în valoare de 227 502 lei şi 126 334 lei , care au fost aprobate de beneficiar. La data de 29 decembrie 2011 a fost transmisă factura fiscală nr. XT3742874 de achitare a sumei, acceptată de beneficiar prin aplicarea ştampilei şi semnăturii. Solicită încasarea din contul SA „Introscop” a datoriei în cuantum de 78837 lei în temeiul contractului de antrepriză din 15 martie 2011, penalităţilor în mărime de 0,1% zilnic din suma datorată, începând cu 29 decembrie 2011 până la pronunţarea hotărârii judecătoreşti.

Prin hotărârea Judecătoriei Ciocana mun. Chişinău din 26 iunie 2013 acţiunea iniţială a fost admisă, fiind dispusă încasarea din contul SRL „Instaltermo Impex” în 2 beneficiul SA „Introscop” a penalităţilor în mărime de 63 336,82 lei, a cheltuielilor suportate pentru instalarea încălzitoarelor în cuantum de 118 896 lei şi a cheltuielilor de judecată în mărime de 5467 lei, iar acţiunea reconvenţională a fost respinsă ca fiind neîntemeiată. SRL „Instaltermo Impex”, nefiind de acord cu hotărîrea primei instanţe a contestat-o cu apel, solicitând casarea acesteia şi pronunţarea unei noi hotărâri prin care acţiunea iniţială să fie respinsă ca fiind neîntemeiată, iar cererea reconvenţională să fie admisă.

Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 30 ianuarie 2014 a fost admis apelul declarat de SRL „Instaltermo Impex”, casată hotărîrea primei instanţe cu emiterea unei noi hotărîri, prin care acţiunea iniţială a fost respinsă, iar acţiunea reconvenţională a fost admisă în parte, dispunîndu-se încasarea de la SRL „Introscop” în beneficiul SA „Instaltermi Ompex” datoria în sumă de 78 837 lei şi penalitate în cuantum de 14 189,40 lei. În rest acţiunea reconvenţională a fost respinsă.

La adoptarea soluţiei instanţa de apel a stabilit că la 15 martie 2011, între S.A „Introscop”, în calitate de beneficiar, şi SRL „Instaltermo Impex”, în calitate de antreprenor, a fost încheiat un contract de antrepriză, obiectul căruia 1-a constituit efectuarea lucrărilor de construcţie, montare, reglare şi dare în exploatare a gazoductului de presiune medie de la magistrala amplasată pe str. Meşterul Manole, mun.Chişinău până la teritoriul S.A „Introscop” din str.Meşterul Manole 20, mun.Chişinău, în strictă conformitate cu proiectul elaborat şi aprobat de autorităţile competente, şi anume: - proiectul de execuţie nr.03462; - traseul gazoductului de presiune medie spre baza de producere din str. Meşterul Manole 20, mun.

Chişinău vol.1, vol.3. Conform pct.2.1 al contractului dat, preţul pentru serviciile acordate constituia 236 056 lei, iar conform pct.3.1 al contractului, perioada desfăşurării lucrărilor, etapele de primire-predare a acestora, precum şi termenul limită de finisare a lucrărilor sunt prezentate în anexa nr.1, conform căreia termenul final de executare a lucrărilor era de 45 de zile, împărţit pe etape. Colegiul civil a mai stabilit că prin acordul suplimentar nr.1 din 04 octombrie 2011 la contractul din 15 martie 2011, părţile contractante au ajuns la acordul de a majora obiectul contractului, SRL „Instaltermo Impex” asumându-şi obligaţia de a efectua suplimentar la lucrările indicate la pct.1.1 al contractului lucrările prevăzute de proiectul de execuţie nr.15528-RGI reţeaua interioară de gaze, iar valoarea contractului a fost majorată cu 106581 lei, SA „Introscop” obligându-se să achite în avans suma de 100 000 lei.

3 Potrivit pct.4 al acestui acord, SRL „Instaltermo Impex” s-a obligat să execute şi să predea lucrările într-un termen ce nu va depăşi 25 de zile din data semnării acordului. Prin acordul suplimentar nr.1 la contractul de antrepriză din 15.03.2011, valoarea contractului indicată la pct.2.1 a fost majorată cu 5000 lei, iar prin acordul suplimentar nr.3 valoarea contractului a fost majorată cu 6200 lei.

Lucrările prevăzute de contractul sus-indicat şi anexele la acesta au fost recepţionate de către SA „Introscop” prin procesul-verbal de recepţie a lucrărilor executate pe decembrie 2011, semnat de ambele părţi, la data de 29.12.2011 părţile semnând factura fiscală seria XT nr.3742874, potrivit căreia de către SA „Introscop” au fost recepţionate lucrările de gazificare conform procesului-verbal de recepţie a lucrărilor executate pe decembrie 2011 în valoare totală de 227502,86 lei şi utilajul conform procesului-verbal de recepţie a lucrărilor executate pe decembrie 2011 în valoare de 126 334,14 lei, valoarea totală a acesteia constituind 353 837 lei.

Colegiul a stabilit că în temeiul pct.4.1 al contractului sus-indicat, SRL „Instaltermo Impex” s-a obligat să realizeze toate lucrările în strictă conformitate cu prevederile proiectului de execuţie şi a documentaţiei de deviz prevăzute de par. l al contractului, iar pct.5.1 al contractului statua că SA „Introscop” va transmite la data semnării contractului proiectul de execuţie nr.03462 traseul gazoductului de presiune medie spre baza de producere din str. Meşterul Manole 20, Chişinău vol. 1, vol. 3 şi planul cadastral al lotului de teren al S.A „Introscop” din str. Meşterul Manole 20. Punctul 5.3 al contractului statua că SA „Introscop” va asigura SRL „Instaltermo Impex” toată asistenţa necesară pentru darea în exploatare a gazoductului.

Instanţa a stabilit că în perioada de valabilitate a contractului, părţile au solicitat modificarea proiectului de execuţie nr.03462, în baza căruia SRL „Instaltermo Impex” urma să efectueze lucrările prevăzute în contract, fapt confirmat prin scrisoarea I.P „Gazproiect" S.A nr.01-2-2/79 din 20 iunie 2011, recepţionat de SA „Introscop” la aceeaşi dată. Nici una din părţi nu a negat că proiectul sus-menţionat a fost modificat corespunzător. Potrivit scrisorii Inspectoratului principal de stat pentru supravegherea tehnică a obiectelor industriale nr. 28-04/159 din 22 mai 2013, documentaţia de proiect nr.15528-3 RGI „Lucrări de reconstrucţie a încăperilor din blocul 3 S.A „Introscop” din str. Meşterul Manole,20 mun.

Chişinău a fost luată la evidenţă cu nr.4008 din 21.10.2011. 4 Astfel, instanţa de apel a ajuns la concluzia că neexecutarea lucrărilor prevăzute în contractul de antrepriză din 05.03.2011 în termenul stabilit se datorează întârzierii admise de către SA „Introscop” în asigurarea documentaţiei aferente lucrărilor ce urmau a fi executate, întârziere ce nu este imputabilă SRL „Instaltermo Impex”. În asemenea situaţie, instanţa de apel a constatat că în speţă SA „Introscop” nu era îndreptăţită de a cere executarea prestaţiei de către SRL „Instaltermo Impex” în condiţiile în care aceasta nu a executat obligaţia corelativă de care depindea executarea obligaţiei ultimei.

Din aceste considerente, instanţa de apel a constatat că SRL „Instaltermo Impex” nu s-a aflat în întârziere, încălcarea termenilor de executarea a lucrărilor fiind datorată întârzierii SA „Introscop” şi majorării de către aceasta a volumului de lucrări, inclusiv prin modificarea documentaţiei de proiect în baza căreia SRL „Instaltermo Impex” urma să execute lucrările. În consecinţă, instanţa de apel a concluzionat că SRL „Instaltermo Impex” nu a admis încălcarea obligaţiunilor contractuale şi, respectiv, a dispoziţiilor art.512, 513 şi 572 ale Codului civil, astfel încît în prezenta speţă în raport cu acţiunile acesteia sunt inaplicabile prevederile art.624 Cod civil şi ale pct.6.5 al contractului de antrepriză din 15.03.2011.

Prin urmare, pretenţia SA „Introscop” privind încasarea penalităţii de 63335, 82 lei instanţa a respins-o. Mai mult, SA „Introscop” nu a prezentat dovada volumului lucrărilor executate pentru perioada de calcul a penalităţii, aceasta fiind calculată din valoarea contractului şi nu din valoarea lucrărilor neexecutate.

De asemenea, instanţa de apel a considerat ca fiind neîntemeiată şi neprobată şi pretenţia SA „Introscop” privind încasarea prejudiciului în mărime de 118 896 lei,ce reprezintă pretinsele cheltuieli pentru instalarea încălzitoarelor electrice în incinta S.A „Introscop”, în condiţiile în care intimata, contrar prevederilor art. 118 al.(l) CPC, nu a prezentat dovezi prin care să confirme suportarea unor astfel de cheltuieli, iar circumstanţelor şi constatărilor expuse mai sus, odată ce întârzierea executării obligaţiilor a fost generată de neexecutarea de către intimată a obligaţiilor corelative, S.A „Introscop” nu poate pretinde de la SRL „Instaltermo Impex” prejudicii. Reieşind din cele expuse mai sus, Colegiul a constatat netemeinicia acţiunii iniţiale şi necesitatea respingerii acestora.

Totodată, instanţa a constatat necesitatea admiterii acţiunii reconvenţionale. Conform art.966 al.(l) şi (2) al Codului civil, după recepţionarea lucrării, clientul să plătească retribuţia convenită de părţi, dacă legislaţia sau contractul nu prevăd te, sau în alt mod. Clientul are dreptul să reţină din retribuţie o sumă 5 suficientă pentru a acoperi rezervele pe care le-a făcut la recepţionare privind viciile lucrării, până vor fi făcute reparaţiile sau corecţiile necesare. Instanţa a stabilit că valoarea serviciilor prestate de către SRL „Instaltermo Impex” şi a utilajului aferent a constituit suma totală de 353 837 lei.

Contrar dispoziţiilor art. 118 al.(l) CPC, S.A „Introscop” nu a prezentat dovezi pertinente şi admisibile în temeiul art.121 şi 122 CPC, prin care s-ar dovedi faptul achitării integrale de către acesta a valorii serviciilor prestate şi utilajului transmis intimatei, inclusiv a datoriei în mărime de 78837 lei, ce reiese din diferenţa dintre valoarea lucrărilor executate şi utilajului transmis S.A „Introscop” în mărime de 353837 lei şi sumele achitate de către intimată în beneficiul SRL „Instaltermo Impex” în mărime de 175 000 lei la data de 21.03.2011 şi de 100 000 lei la data de 05.10.2011. Din aceste considerente, pretenţia SRL „Instaltermo Impex” privind încasarea datoriei în mărime de 78 837 lei, examinată prin prisma normei citate mai sus şi a prevederilor art.512, 513 şi 572Cod civil, a fost admisă.

Concomitent, instanţa de apel a reţinut că potrivit pct.6.6 al contractului de antrepriză din 15 martie 2011, intimata este obligată să achite apelantei o penalitate în mărime de 0,1% din suma datorată pentru fiecare zi de întârziere, ce constituie în circumstanţele expuse, suma de 78,83 lei. Conform art.624 al.(l) al Codului civil, clauza penală (penalitatea) este o prevedere contractuală prin care părţile evaluează anticipat prejudiciul, stipulând că debitorul, în cazul neexecutării obligaţiei, urmează să remită creditorului o sumă de bani sau un alt bun. Conform art. 267 al.(l) Cod Civil, termenul general în interiorul căruia persoana poate să-şi .a intentării unei acţiuni în instanţă de judecată, dreptul încălcat este de 3 ani.

Conform art.268 lit.a) al Codului civil, se prescriu în termen de 6 luni acţiunile privind încasarea penalităţii. Dat fiind faptul că S.A „Introscop” a invocat expirarea parţială de către SRL „Instaltermo Impex” a prescripţie, instanţa a considerat că pretenţia ultimei privind încasarea penalităţii este întemeiată doar în parte, penalitatea urmând a fi calculată pentru perioada de 180 de zile, aceasta constituind, astfel, suma de 14189,40 lei (78,83 lei x 180 zile), în rest pretenţiile privind încasarea penalităţii pentru perioada ce depăşeşte termenul de prescripţie fiind tardive. SA „Introscop”, reprezentată de avocatul Bucataru Serghei, a depus recurs împotriva deciziei instanţei de apel, solicitînd admiterea recursului şi casarea deciziei instanţei de apel în partea respingerii acţiunii iniţiale.

6 În motivarea recursului s-a invocat că instanţa de apel nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată. În acest sens, recurentul a menţionat că instanţa nu a apreciat echitabil circumstanţele cauzei, fiind omise astfel dispoziţiile art. 22 alin. (1) CPC. La fel, instanţa nu a aplicat în cadrul judecării pricinii în cauză dispoziţiile art. 26 alin. (1) CPC, neonorarea acestei norme juridice determinîndu-se din cauza ignorării de către instanţa de apel a faptului că în acord cu pct. 3.1 din contractul de antrepriză din 15 martie 2011, perioada desfăşurării lucrărilor, etapele de primire- predare a acestora, precum şi termenul-limită de finisare a lucrărilor, au fost determinate de Anexa nr. 1 „Graficul de executare a lucrărilor” care este parte integrantă a contractului de antrepriză menţionat.

În vederea infirmării poziţiei eronate a instanţei de apel, recurentul precizează că din cuprinsul Anexei nr. 1 la contract, se constată că perioada desfăşurării lucrărilor de către antreprenor a constituit 45 zile calendaristice, din momentul semnării contractului de către părţi. Instanţa de apel urma a determina pe deplin că actul de primire-predare sistemului de gazificare a fost întocmit şi semnat de către părţi abia la data de 09 februarie 2012, ceea ce denotă, după recurent, că antreprenorul nu şi-a executat corespunzător obligaţiunile sale contractuale şi în special, nu a efectuat în termen lucrările necesare spre executare, finisarea acestora avînd loc cu o întîrziere considerabilă. Mai invocă recurentul că instanţa de apel a interpretat eronat legea.

În acest sens, recurentul a menţionat că instanţa de apel a omis faptul că întîrzierea executării în beneficiul SA „Introscop” a lucrărilor specificate în cuprinsul Anexei nr. 1 a contractului de antrepriză din 15 martie 2011, nu se datorează semnării dintre părţi a acordului suplimentar nr. 1 şi 3 la contract. Astfel, lucrările ce urmau a fi efectuate de către antreprenor, în temeiul acordului suplimentar nr. 1, nu justifică întîrzierea de către acesta în executarea lucrărilor specificate în Anexa nr.1 la contract, or acordul suplimentar respectiv doar însărcinează adiţional antreprenorul în vederea executării unor lucrări suplimentare. Examinînd temeiurile recursului în raport cu materialele pricinii civile, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul declarat este inadmisibil.

În conformitate cu art.432 CPC, părţile şi alţi participanţi la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural. Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.432 alin.(2), (3) şi (4) CPC. 7 Completul Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul declarat de SA „Introscop”, reprezentată de avocatul Bucataru Serghei, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432, alin.(2), (3) şi (4) CPC.

Astfel, analizînd actele cauzei Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ constată că argumentele formulate în recurs se limitează la situaţia de apreciere de către instanţele ierarhic inferioare a circumstanţelor de fapt a cauzei. Instanţa de apel a examinat pricina sub toate aspectele, a verificat şi a apreciat corect probele prezentate, iar argumentele invocate în recurs, în esenţa lui, sînt similare argumentelor invocate atît în prima instanţă cît şi în instanţa de apel şi sînt expuse asupra circumstanţelor de fapt şi nu de drept, cărora instanţa de apel le-a dat o apreciere corectă, avînd la bază cumulul de dovezi administrate în cadrul dezbaterilor judiciare, apreciate conform cerinţelor art. 130 CPC.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie reiterează şi faptul că procedura admisibilităţii constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. art. 432, alin.(2), (3) şi (4) CPC, fără a se examina temeinicia lor. Pe cînd, alte argumente invocate în recurs nu au relevanţă, deoarece nu denotă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate şi urmează a fi respins. Or recursul, exercitat conform secţiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material şi procedural, verificându-se numai legalitatea deciziei dar nu şi temeinicia în fapt.

Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie reiterează că conform jurisprudenţei CEDO, recursurile trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situaţiei prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza Purcell contra Irlandei, 16 aprilie 1991), însă motivele recursului invocat în speţă sunt similare celor invocate în cadrul judecării pricinii, asupra căror instanţa de apel s-a pronunţat în mod corespunzător. Distinct de cele relatate, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de „Introscop”, reprezentată de avocatul Bucataru Serghei, ca inadmisibil.

În conformitate cu art. art. 270, 431 alin. (2), art. 433 lit. a), art. 440 CPC, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie 8 d i s p u n e Recursul declarat de Societatea pe Acţiuni „Introscop”, reprezentată de avocatul Bucataru Serghei, se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele completului, judecătorul Svetlana Filincova Judecătorii Galina Stratulat Iurie Bejenaru 9