- Dosarul nr.
- 2ra-1058/14
- Instanța
- Curtea Supremă de Justiție · Colegiul civil
- Data
- 28 mai 2014
- Părțile
- Moscoglo Fiodor împotriva Ministerului Justiţiei al RM
- Pe scurt
- Temeiurile declarării recursului
2ra-1058/14 — Repararea prejudiciului material şi moral.
Dosar nr. 2ra-1058/14 Instanţa de fond: Judecătoria Buiucani, mun. Chişinău Judecător: S. Gîrbu Instanţa de apel: Curtea de Apel Chişinău Judecători: V. Pruteanu M. Guzu I. Cimpoi Republica Moldova Curtea Supremă de Justiţie ÎNCHEIERE 28 mai 2014 mun. Chişinău Colegiul Civil, Comercial şi de Contencios Administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţa: Preşedintele, judecătorul Ala Cobăneanu Judecătorii: Dumitru Mardari şi Vera Macinskaia examinînd chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către Ministerul Justiţiei al Republicii Moldova , în pricina civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de către Moscoglo Fiodor împotriva Ministerului Justiţiei al Republicii Moldova cu privire la repararea prejudiciului material şi moral, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 13 noiembrie 2013 prin care apelurile depuse de către Ministerul Justiţiei al RM şi Moscoglo Fiodor au fost respinse, hotărîrea Judecătoriei Buiucani, mun.
Chişinău din 16 iulie 2013 a fost menţinută, ACONSTATAT : La 20 mai 2013, Fiodor Moscoglo a depus cerere de chemare în judecată împotriva Ministerului Justiţiei al RM cu privire la repararea prejudiciului material şi moral. In motivarea acţiunii reclamantul a indicat că a activat şi activează pînă în prezent în baza ordinului Ministrului Afacerilor Interne în funcţia de ofiţer operativ al sectorului nr. 2 în cadrul Comisariatului de poliţie Rîşcani mun. Chişinău. 1 La 09 aprilie 2012, Fiodor Moscoglo, fiind bănuit şi ulterior învinuit în aceea că acţionînd din intenţie directă şi prin înţelegere prealabilă cu şeful sectorului de poliţie nr. 2 al CPS Rîşcani mun.
Chişinău, Iurii Fiodorov, care l-a determinat în virtutea funcţiei deţinute să execute indicaţiile sale infracţionale, prin intermediul avocatului Isai Chibac şi a lui Nicolae Varban, a pretins de la Vladislav Melnic bani ce nu i se cuvin, în sumă de 600 Euro, în schimbul cărora, contrar prevederilor art. 2 pct. 3) şi art. 12 pct. 3) şi 6) din Legea cu privire la poliţie şi fişei postului aprobat la 29 aprilie 2009 de comisarul CPS Rîşcani, mun. Chişinău, urma să asigure adoptarea unei încheieri de încetare a examinării materialului înregistrat cu nr. 3269 în Registrul nr. 2 de evidenţă a altor informaţii cu privire la infracţiuni pe faptul cauzării vătămărilor corporale fiului lui Nicolae Varban, Alexei Varban de către fiul lui Vladislav Melnic - Vlad Melnic.
La 10 aprilie 2012, ora 17.50, el a fost reţinut în temeiul art. 166 CPP, iar la 13 aprilie 2012, a fost pus sub învinuire, fiindu-i incriminată comiterea infracţiunii prevăzută de art. 324 alin. (2) lit. b) şi c) din Codul penal Prin încheierea din 13 aprilie 2012, emisă de judecătorul de instrucţie al Judecătoriei Buiucani mun. Chişinău, i-a fost aplicată măsura preventivă - arest la domiciliu pe un termen de 30 de zile, iar prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 14 aprilie 2012, în privinţa lui a fost aplicat arestul preventiv pe un termen de 30 de zile, el fiind luat sub strajă din sala de judecată. La 04 mai 2012, procurorul în Procuratura Anticorupţie, Mihail Ivanov a Înaintat în Judecătoria Buiucani mun.
Chişinău un demers privind înlocuirea arestului preventiv cu arestul la domiciliu şi prelungirea termenului încă cu 30 de zile. Prin încheierea judecătorului de instrucţie a Judecătoriei Buiucani mun. Chişinău din 10 mai 2012 demersul procurorului a fost admis, a fost înlocuit arestul preventiv cu arestul la domiciliu şi a fost prelungit termenul acestei măsuri cu încă de 20 de zile. La 13 iunie 2012, el a primit ordonanţa de scoatere a persoanei de sub urmărire penală, emisă de procurorul în Procuratura Anticorupţie, Mihai Ivanov la 12 iunie 2012, prin care s-a dispus scoaterea lui de sub urmărire penală, deoarece fapta nu întruneşte elementele infracţiunii. Menţionează că el, activînd în calitate de ofiţer operativ în cadrul CPS Rîşcani mun.
Chişinău, a fost ilegal reţinut şi s-a aflat sub arest preventiv un termen de 50 de zile şi, anume în perioada 10 aprilie 2012 - 13 aprilie 2012 sub arest preventiv; în perioada 13 aprilie 2012-24 aprilie 2012 în arest la domiciliu; în perioada 24 aprilie 2012 - 10 mai 2012 din nou sub arest preventiv şi în perioada 10 mai 2012-30 mai 2012 iarăşi sub arest la domiciliu. Prin ordonanţa din 12 iunie 2012, emisă de procurorul în Procuratura Anticorupţie, el a fost scos de sub urmărire penală în baza prevederilor art. 275 alin. (1) pct. 3) şi art. 284 alin. (1) CPP, din motiv că fapta nu întruneşte elementele infracţiunii prevăzută de art. 324 alin. (2) lit. b) şi c) din Codul penal.
2 Susţine că motivele scoaterii de sub învinuire sînt cele de reabilitare, care conform prevederilor art. 3 alin. (1) lit. a), art. 6 lit. b) şi ale capitolul III din Legea privind repararea prejudiciului cauzat prin acţiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii şi ale instanţelor judecătoreşti, îi dau dreptul să solicite despăgubiri materiale şi morale. Afirmă că în cadrul urmăririi penale, el a suportat cheltuieli de asistenţă juridică. Conform contractului de asistenţa juridica nr. 252 din 10 aprilie 2012, serviciile juridice i-au fost oferite de către avocatul Viorel Malanciuc, pentru care a achitat suma de 6 000 lei.
Consideră că prin punerea ilegală sub învinuire şi arestare ilegală la domiciliu în prezenţa soţiei şi a copilului minor, i s-au cauzat suferinţe fizice şi psihice şi i-a fost afectată reputaţia faţă de părinţi, a colegilor de lucru din cadrul Ministerului Afacerilor Interne precum şi vecini, fiindcă el, deţinînd funcţia publică şi fiind ofiţer de poliţie, se bucura de o stimă şi respect în societate. Solicită încasarea din bugetul de stat prin intermediul Ministerului Justiţiei al RM a cheltuielilor de asistenţă juridică suportate în cadrul urmăririi penale în sumă de 6000 lei, a sumei de 250000 lei, în vederea reparării prejudiciului moral şi a cheltuielilor de asistenţă juridică în sumă de 3970 iei.
Prin hotărârea Judecătoriei Buiucani mun. Chişinău din 16 iulie 2013 acţiunea a fost admisă parţial şi a fost încasat din bugetul de stat prin intermediul Ministerului Justiţiei al RM în beneficiul lui Fiodor Moscoglo suma de 16000 lei, cu titlu de prejudiciu moral şi cheltuielile de judecată în sumă de 3970 lei. In rest acţiunea a fost respinsă. Prin decizia Curţii de Apel Bălţi din 13 noiembrie 2013, apelurile depuse de către Fiodor Moscoglo şi Ministerul Justiţiei al RM au fost respinse, hotărîrea Judecătoriei Buiucani, mun. Chişinău din 16 iulie 2013 a fost menţinută. Invocînd ilegalitatea acestei decizii, la 03 februarie 2014 Ministerul Justiţiei al RM a depus cerere de recurs, solicitînd admiterea acestuia, casarea deciziei instanţei de apel şi a hotărîrii Judecătoriei Buiucani, mun.
Chişinău din 16 iulie 2013 cu pronunţarea unei noi hotărîri de respingere a acţiunii. În motivarea recursului Ministerul Justiţiei al RM a indicat că, decizia instanţei de apel a fost adoptată cu aplicarea eronată a normelor de drept material şi cu încălcarea normelor de drept procedural. Totodată, mai invocă recurentul că, instanţa de apel nu a constatat şi elucidat toate circumstanţele care au importanţă pentru justa soluţionare a litigiului.
Din actele pricinii rezultă cu certitudine că decizia instanţei de apel a fost expediată în adresa recurentului la 28 noiembrie 2013. Avînd în vedere faptul că la materialele cauzei nu sunt prezente acte confirmative care certifică data recepţionării de către acesta a copiei deciziei motivate, completul Colegiului Civil, Comercial şi de Contencios Administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, prin prisma prevederilor 3 art. 434 C.P.C., consideră recursul depus de către Ministerul Justiţiei al RM la data de 03 februarie 2014 în termen. Examinînd temeiurile recursului, în raport cu materialele pricinii civile, completul Colegiului Civil, Comercial şi de Contencios Administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că, recursul declarat de către Ministerul Justiţiei al RM este inadmisibil.
În favoarea concluziei enunţate se invocă următoarele argumente. În conformitate cu dispoziţia art. 432 alin. (1) C.P.C., părţile şi alţi participanţi la proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural. Conform prevederilor art. 433 lit. a) C.P.C., cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4) C.P.C.. Completul Colegiului Civil, Comercial şi de Contencios Administrativ al Curţii Supreme de Justiţie constată că, temeiurile recursului declarat nu se încadrează în prevederile art. 432 alin. (2), (3) şi (4) C.P.C..
Mai mult de cît atît, cauza a fost judecată cu respectarea normelor de drept material şi procesual, iar recursul fiind vădit neîntemeiat. Călăuzindu-se de prevederile art. 440 C.P.C. al RM, Colegiul Civil, Comercial şi de Contencios Administrativ a constatat existenţa unuia din temeiurile prevăzute la art. 433 C.P.C. şi anume la lit. a), care expres prevede că cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4) C.P.C.. În acest sens, instanţa de recurs accentuează că, potrivit art. 440, alin. (1) C.P.C., în cazul în care se constată existenţa unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3 judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra inadmisibilităţii recursului.
Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 şi nu conţine nici o referire cu privire la fondul recursului. Astfel, completul reaminteşte prin prisma jurisprudenţei CEDO, fosta Comisie a arătat că „ ... art.6 parag.1 al Convenţiei, nu impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanţă de recurs, întemeindu-se pe dispoziţii legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinţei pronunţate de o instanţă inferioară, ca fiind lipsit de şanse de succes” (cauza Rebait şi alţii contra Franţei, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995, nr.26561/1995).
Astfel, din considerentele menţionate şi avînd în vedere faptul că, instanţa de apel a examinat pricina sub toate aspectele, a verificat şi a apreciat corect probele prezentate, aplicînd corespunzător normele de drept material şi respectînd normele de drept procedural, completul Colegiului Civil, Comercial şi de Contencios Administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de Ministerul Justiţiei al RM ca inadmisibil. 4 În conformitate cu art. 270, 431 alin. (2), 433 lit. a), art. 440 alin. (1) C.P.C., completul Colegiului Civil, Comercial şi de Contencios Administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, DISPUNE: Recursul declarat de către Ministerul Justiţiei al Republicii Moldova se consideră inadmisibil.
Încheierea este irevocabilă. Preşedintele, judecătorul Ala Cobăneanu Judecătorii Dumitru Mardari Vera Macinskaia 5