2ra-1647/14 — Repararea prejudiciului

CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE A REPUBLICII MOLDOVA

Prima instanţă: Judecătoria Rîşcani, mun. Chişinău (jud. O. Melniciuc) Instanţa de apel: Curtea de Apel Chişinău (jud. N. Vascan, E. Clim, Iu. Cotruţă) Dosarul nr. 2ra-1647/14 ÎNCHEIERE Colegiul Civil, Comercial şi de Contencios Administrativ 28 mai 2014 mun.

Chişinău Colegiul Civil, Comercial şi de Contencios Administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, în componenţa: Preşedintele completului Svetlana Novac Judecători Tatian Vieru Oleg Sternioală examinând chestiunea cu privire la admisibilitatea recursului declarat de Ministerul Finanţelor, împotriva deciziei din 22 ianuarie 2014 a Curţii de Apel Chişinău, adoptate în cauza civilă la cererea lui Coronciuc Olga împotriva Ministerului Finanţelor al RM şi Procuratura Generală, privind încasarea prejudiciului material şi moral şi obligarea la aducerea scuzelor, a c o n s t a t a t: La data de 14 august 2012 Coronciuc Olga a depus în instanța de judecată cerere împotriva Ministerului Finanţelor al RM şi Procuratura Generală, privind încasarea prejudiciului material şi moral şi obligarea la aducerea scuzelor.

În motivarea acțiunii s-a indicat că la data de 12.11.2009 de către organul de urmărire penală al SUP CCTP al MAI RM a fost pornită urmărirea penală în baza componenţei de infracţiune prevăzută de art. 3621 alin. (2), lit. c) Cod Penal (c/p nr. 2009515245). Tot de către organul de urmărire penală al SUP CCTP al MAI RM la data de 27.11.2009 s-a dispus pornirea urmării penale în baza art. 3621 alin. (2), lit. c) Cod Penal (c/p nr. 2009515260). De către organul de urmărire penală nu au fost luate în consideraţie un şir de circumstanţe a faptei şi-în special un şir de factori care nici de cum nu se încadrau în normele şi limitele unei acuzări. În aşa mod Olga Coronciuc a fost acuzată de către Procuratura Generală că a organizat migraţia ilegală a lui Guţu Doina în luna mai- septembrie 2009 şi a cet.

Urmaşu Andrei, cet. Movilean Ivan, cet. Pleşca Leonid, în luna iulie-septembrie 2009. După finisarea urmăririi penale cauzele penale nr. 2009515260 şi nr. 2009515245 au fost expediate în judecată şi conexate într-o singură procedură. A mai indicat reclamanta că fapta incriminată ei nici de cum nu poate fi apreciată sub aspectul actelor infracţionale dat fiind faptul că, ea fiind ca administrator al SRL ”Volaris Grup” şi SRL ”Olvis Stepanenco” a acţionat de bună credinţă şi toate rapoartele juridice au fost de natură civilă, neavînd nici o legătură cu cele imputate în actele de acuzare. Partea acuzării în cauzele penale sus-numite nu a demonstrat faptul că învinuirea adusă cet. Coronciuc Olga este o infracţiune consumată, or, nici nu a avut loc traversarea frontierei de stat.

Astfel la data de 18.11.2010, Judecătoria Centru mun. Chişinău a adoptat o sentinţă de achitare, din motiv că în acţiunile lui Coronciuc Olga lipsesc elementele infracţiunilor incriminate, care a fost menţinută prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 10.05.2011 şi prin decizia Curţii Supreme de Justiţie din 06.12.2012. Ca consecinţă a actelor ilicite ale organului de urmărire penală, care au fost manifestate prin urmărirea penală nefondată, punerea sub învinuire şi impunerea lui Olga Coronciuc la diferite umilinţe, suferinţe şi incomodităţi, consideră că i-a fost cauzat un prejudiciu moral în valoare de 10 000 000,00 lei. Mai consideră reclamanta că urmărirea penală a fost efectuată într-o perioadă critică pentru ea, deoarece se afla în reabilitare după pierderea sarcini, ulterior judecarea cauzei penale s-a efectuat cînd ultima era în perioada unei sarcini, avînd riscul pierderii sarcinii.

Mărimea prejudiciului moral este argumentată şi prin faptul că partea acuzării a plasat diferite articole în ziare sub diferite denumiri, acuzînd-o pe reclamantă de săvîrşirea diferitor acte infracţionale, toate acestea în lipsa unei sentinţe de condamnare. La fel reclamanta consideră că a fost prejudiciată cu suma de 6 000 000,00 lei, deoarece această sumă a fost înaintată de organul de urmărire penală în calitate de acţiune civilă ce a derivat din actele ilicite ale organului de urmărire penală. Suma de 6 000 000,00 lei este argumentată de către reclamantă prin faptul că organul de urmărire penală în luna decembrie 2009 a dispus ridicarea din cadrul oficiului, a tuturor actelor şi a calculatoarelor în care era păstrată toată informaţia cu privire la clienţii societăţilor SRL ” Volaris Grup” şi SRL ’’Olvis Stepanenco”.

Consideră reclamanta că aceste acte ilicite au dus la faptul că toate obligaţiile asumate contractual nu au putut fi executate şi ca consecinţă au derivat un şir de alte cauze penale pornite şi acţiuni civile în valoare totală de 6 000 000,00 lei. Au mai fost ridicate şi ţinute ilegal din noiembrie 2009 pînă în aprilie 2010 toate registrele şi calculatoarele ce aparţineau SRL ”Volaris Grup” şi SRL ”Olvis Stepanenco”, fapt care a generat un şir de plîngeri şi acţiuni civile înaintate faţă de Olga Coronciuc şi faţă de întreprinderile pe care le gestiona. Solicită încasarea sumei de 10 000 000,00 lei cu titlu de prejudiciu moral, a sumei de 6 000 000,00 le cu titlu de prejudiciu material şi a tuturor cheltuielilor de judecată.

La 22.04.2013, a fost depusă o cerere de concretizare a pretenţiilor, reclamanta solicitînd introducerea in proces a Procuraturii Generale în calitate de intervenient accesoriu, suplimentar menţionînd că stresul la care a fost supusă datorită acţiunilor ilicite ale organului de urmărire penală a avut consecinţe negative asupra familiei sale, de asemenea acest fapt a dus la imposibilitatea reclamantei de a alăpta copilul în mod normal, recurgînd la metoda artificială. Consideră reclamanta că suma de 500 000,00 lei pentru repararea prejudiciului moral se justifică prin faptul că infracţiunea imputată acesteia este una gravă; procesul penal a durat 2 ani şi jumătate; informaţia despre reclamantă a fost răspîndită în sursele mass-media, natura învinuiri aduse - traficul de fiinţe umane şi migraţia ilegală atentează la integritatea ei ca persoană, mamă şi profesionist.

Referitor la cuantumul prejudiciului material reclamanta a indicat că, i-a fost cauzat un prejudiciu material în sumă de 206 252,30 lei, sumă compusă din datorie şi dobînzile formate în baza contractelor de credit cu BC ’’Moldindconbank SA” - 138 633, 62 lei, datoria faţă de un fost client Melnicenco Vitalie - 30 493,68 lei şi datoria faţă de Rusu Eduard - 37 125,00 lei. În urma percheziţiei din 13.11.2009 de la sediul SRL ’’Volaris Grup” au fost ridicate ştampila şi au fost blocate conturile întreprinderii, astfel fiind blocată activitatea agentului economic, ce a dus la imposibilitatea reclamantei de a dispune de resurse financiare pentru a-şi onora obligaţiunile faţă de bancă şi faţă de clienţi.

Reclamanta a solicitat şi încasarea în beneficiul ei a prejudiciului moral în sumă de 500 000,00 lei, prejudiciul material în sumă de 206 252,30 lei, a cheltuielilor de judecată suportate în sumă de 4 000, 00 lei şi obligarea Procuraturii Generale a Republicii Moldova să aducă scuze publice oficiale din numele statului, în adresa reclamantei care a fost supusă neîntemeiat urmăririi penale şi defăimată prin sursele mass-media.

A specificat reclamanta că scuzele publice să fie difuzate prin aceleaşi mijloace de informare în masă prin care a fost difuzată informaţia privind învinuirea, adică prin Ziarul de Gardă pe prima pagină a publicaţiei la www.zdg.md, prin pagina de internet a Apropo Magazin la www.apropomagazin.md, prin pagina de internet a ediţiei Timpul la www.timpul.md, pe prima pagină din internet a Comisariatului General de Poliţie la www.cgp.md, pe pagina de internet a Centrului de Investigaţii Jurnalistice la www.investigatii.md, unde scuzele publice să fie amplasate pentru cel puţin 24 ore. Prin hotărârea din 06 septembrie 2013 a Judecătoriei Rîşcani, mun.

Chişinău, a fost admisă parţial cererea de chemare în judecată a reclamantei Coronciuc Olga împotriva Ministerului Finanţelor al RM şi Procuratura Generală, privind încasarea prejudiciului material şi moral şi obligarea la aducerea scuzelor, fiind dispusă încasarea de la Statul Republica Moldova, prin intermediul Ministerului Finanţelor al Republicii Moldova, în beneficiul lui Coronciuc Olga, despăgubirea pentru prejudiciul moral cauzat în sumă de 5 000,00 lei; a fost obligat procurorul Procuraturii Generale Elena Cazacov, care a condus urmărirea penală în privinţa reclamantei Coronciuc Olga sau procurorul ierarhic superior, să aducă scuze oficiale din numele Statului reclamantei pentru atragerea ilegală la răspundere penală, care urmează a fi difuzate prin mijloacele de informare în masă: Ziarul de Gardă, pe prima pagină a publicaţiei; prin pagina de internet a Apropo Magazin; prin pagina de internet a ediţiei Timpul.md; pe prima pagină din internet a Direcţiei de poliţie a mun.

Chişinău şi prima pagina de internet a Centrului de Investigaţii Jurnalistice, unde scuzele publice să fie amplasate şi menţinute cel puţin 24 ore, din contul Procuraturii Generale a Republicii Moldova; s-a încasat de la Statul Republica Moldova, prin intermediul Ministerului Finanţelor al Republicii Moldova, în beneficiul lui Coronciuc Olga, cheltuielile de judecată sub formă de cheltuieli pentru achitarea serviciilor juridice în sumă de 3 000,00 lei. Prin decizia din 22 ianuarie 2014 a Curţii de Apel Chişinău au fost respinse apelurile declarate de Ministerul Finanţelor şi Procuratura Generală a RM, cu menţinerea hotărârii din 06 septembrie 2013 a Judecătoriei Rîşcani, mun. Chişinău. La data de 21 martie 2014 Ministerul Finanţelor a declarat recurs împotriva deciziei din 22 ianuarie 2014 a Curţii de Apel Chişinău.

În motivarea recursului s-a indicat că atît instanţa de fond cît şi instanţa de apel au interpretat eronat dispoziţiile Legii nr. 1545 din 25.02.1998 „privind modul de reparare a prejudiciului cauzat prin acţiunile ilicite ale organelor de urmărire penală ale procuraturii şi ale instanţelor judecătoreşti”. Instanţele ierarhic inferioare urmau să menţină echilibru între interesele individuale a persoanei (la cazul dat a intimatei) şi interesele generale ale întregii societăţi. Urma să fie respectat principiul reparării echitabile şi rezonabile a daunei morale. Suma acordată nu trebuia să reprezinte o contribuţie exagerată a celui ce plăteşte şi o îmbogăţire nejustificată pentru beneficiar. A mai indicat recurentul că la pronunţarea hotărîrii instanţa de fond nu a luat în consideraţie persoana pîrîtului – Ministerul Finanţelor, care participă în astfel de pricini în calitate de gestionar al bugetului de stat.

Astfel, sumele băneşti au fost încasate din bani publici şi, prin urmare, acordarea unor mari sume băneşti este în defavoarea întregii societăţi. De asemenea susţine recurentul că instanţele inferioare au dat o apreciere greşită dovezilor administrate, aplicînd eronat normele dreptului material şi procedural, pronunţînd o hotărîre ilegală şi neîntemeiată. Analizând modul în care recurentul şi-a exercitat dreptul la recurs, fără a se expune cu referire la legalitatea deciziei instanţei de apel şi a hotărîrii instanţei de fond atacate, Colegiul consideră recursul drept inadmisibil din următoarele motive. Potrivit art. 437 alin.(1) lit. f) CPC „cererea de recurs trebuie să conţină, printre altele, esenţa şi temeiurile recursului, argumentul ilegalităţii deciziei atacate”.

Totodată, participanţii la proces sunt în drept să declare recurs numai în cazul în în care invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) sau (4) CPC. Astfel, recursul împotriva deciziilor instanţei de apel este o cale de atac de drept, vizînd în exclusivitate legalitatea actului de dispoziţie contestat. Colegiul constată că argumentele invocate de recurent în cererea de recurs vizează temeinicia deciziei instanţei de apel şi a hotărârii instanţei de fond şi ar putea fi încadrate temeiul prevăzut de art. 386 alin.(1) lit. b) CPC, aplicabil doar procedurii de apel. Asemenea temei nu se regăseşte în art. 432 CPC aplicabil recursului.

Colegiul reţine că, potrivit regulilor din Secţiunea a II-a din Capitolul XXXVIII CPC, instanţa de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanţele de fond şi de apel. Forţa atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficienţa probelor şi concluziile făcute în urma probaţiunii sunt în afara controlului instanţei de recurs. Prin prisma art. 432 alin.(4) CPC, instanţa de recurs poate interveni în materia probaţiunii doar sub aspect procedural şi anume dacă se invocă că instanţa de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 CPC. Din recursul declarat nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă a regulilor de apreciere a probelor.

Cu referire la argumentul recurentului privind aplicarea eronată de către instanţa de apel şi instanţa de fond a normelor de drept material şi procedural, Colegiul menţionează că în cererea de recurs nu se indică prin ce s-a manifestat aplicarea eronată a normelor de drept şi din care circumstanţe aceasta rezultă. Colegiul reţine că acest argument al recurentului poartă un caracter declarativ, nefiind posibilă determinarea aspectului de legalitate al deciziei instanţei de apel ce urmează a fi supus controlului judiciar. Având în vedere cele expuse mai sus, recursul declarat de către Ministerul Finanţelor, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) şi (4) CPC şi, drept urmare, este inadmisibil.

În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC, Colegiul Civil, Comercial şi de Contencios Administrativ al Curţii Supreme de Justiţie d i s p u n e: Se recunoaşte inadmisibil recursul declarat de Ministerul Finanţelor împotriva deciziei din 22 ianuarie 2014 a Curţii de Apel Chişinău. Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedinte, judecătorul Svetlana Novac Judecătorii Tatiana Vieru Oleg Sternioală