2ra-941/15 — Repararea prejudiciului moral

prima instanţă: A.Us dosarul nr. 2ra-941/2015 instanţa de apel: S.Caitaz, A.Nogai, I.Muruianu ÎNCHEIERE 13 mai 2015 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţa: Preşedintele completului, judecătorul Valeriu Doagă Judecătorii Sveatoslav Moldovan, Galina Stratulat examinînd chestiunea privind admisibilitatea recursurilor declarate de Ion Gherman şi Ala Gherman, Ministerul Finanţelor, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Ion Gherman şi Ala Gherman împotriva Ministerului Finanţelor cu privire la repararea prejudiciului material şi moral cauzat prin acţiunile ilegale ale organelor de urmărire penală, organelor procuraturii şi ale instanţelor judecătoreşti, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 13 noiembrie 2014, prin care a fost admis apelul declarat de Ministerul Finanţelor, casată integral hotărîrea Judecătoriei Rîşcani mun.

Chişinău din 31 iulie 2013, cu pronunţarea unei noi hotărîri, prin care acţiunea a fost admisă parţial c o n s t a t ă La data de 26 ianuarie 2012 Ion Gherman şi Ala Gherman au depus cerere de chemare în judecată împotriva Ministerului Finanţelor cu privire la repararea prejudiciului material şi moral cauzat prin acţiunile ilegale ale organelor de urmărire penală, organelor procuraturii şi ale instanţelor judecătoreşti. În motivarea acțiunii reclamanții au indicat că, la data de 04 martie 2009 a fost pornită urmărirea penală nr.2009990087 conform indicilor infracțiunii prevăzute de art.195 alin. (2) Cod penal. La data de 10 martie 2009 în baza încheierii judecătorului de instrucție a fost efectuată percheziția la domiciliul reclamanților și la sediul SRL „Penomet Grup”, SRL „Gordincom”, iar la data de 25 martie 2009 au fost efectuate percheziții și ridicate toate documentele economice-financiare a întreprinderilor date.

Prin ordonanța din data de 25 martie 2009, reclamanții au fost recunoscuți în calitate de bănuiți, iar Gherman Ion a fost reținut pentru 72 ore. Prin încheierea judecătorului de instrucție din data de 28 martie 2009, în privința lui Gherman Ion a fost aplicată măsura preventivă arestul pe un termen de 10 zile, începînd cu data de 25 martie 2009 pînă la data de 04 aprilie 2009, fiind aplicată apoi măsura preventivă sub formă de arest la domiciliu, care a fost prelungită ulterior pe un termen de 25 zile. În privința lui Gherman Ala a fost aplicată măsura preventivă în formă de declarație de nepărăsire a țării. La data de 06 august 2009 și respectiv 25 august 2009 au mai fost pornite încă două cauze penale cu nr.2000990046 și, respectiv, cu nr.2009990433 în baza art.195 alin. (2) Cod penal și art.191 alin. (2) Cod penal.

Prin ordonanța din data de 18 noiembrie 2009, cauzele penale date au fost conexate într-o singură procedură cu nr.2009990087. La data de 28 martie 2009 și 25 septembrie 2009 Gherman Ion și Gherman Ala au fost puși sub învinuire. Prin ordonanța Procuraturii Anticorupție din 28 decembrie 2010, a fost dispusă încetarea urmăririi penale, cu scoaterea de sub urmărire penală a reclamanților, deoarece fapta lor nu întrunește elementele infracțiunilor încriminate. Menţionează reclamanții că au fost atrași ilegal la răspundere penală, fiindu-le aplicate neîntemeiat măsuri preventive sub formă de arest, arest la domiciliu și obligația de nepărăsire a localităţii. Aflarea sub urmărire penală în perioada 25 martie 2009 – 28 decembrie 2010, aplicarea măsurilor preventive le-au cauzat suferințe psihice, stres, care au dus la consecințe grave asupra sănătății și le-au afectat reputația în privința activității economice pe care o desfășurau.

Cer reclamanții încasarea de la pîrît în beneficiul lui Gherman Ion a prejudiciului moral cauzat în urma efectuării percheziției ilegale în sumă de 50 mii lei, pentru punerea ilegală sub învinuire – 50 mii lei, pentru aflarea în arest preventiv - 300 mii lei, pentru aflarea în arest la domiciliu - 150 mii lei, pentru aplicarea interdicției de nepărăsire a localității - 100 mii lei, iar în beneficiul lui Gherman Ala încasarea prejudiciului moral pentru efectuarea percheziției - 50 mii lei, pentru punerea sub învinuire - 50 mii lei, pentru aplicarea interdicției de a nu părăsi țara - 100 mii lei, încasarea prejudiciului material de 58 mii lei și cheltuielile de judecată. Prin hotărîrea Judecătoriei Rîșcani mun.

Chișinău din 31 iulie 2013, acţiunea a fost admisă parţial, fiind dispusă încasarea de la Ministerul Finanțelor în beneficiul lui Gherman Ion a prejudiciului moral în sumă de 185 000 lei, iar în beneficiul lui Gherman Ala a prejudiciului moral în sumă de 100 000 lei, precum şi încasarea cheltuielilor de judecată în sumă de 5 000 lei în beneficiul ambilor reclamanţi. Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 11 decembrie 2013, a fost admis apelul declarat de Ministerul Finanțelor, casată integral hotărîrea Judecătoriei Rîşcani mun. Chişinău din 31 iulie 2013, cu pronunţarea unei noi hotărîri, prin care acţiunea a fost admisă parţial. A fost dispusă încasarea de la Ministerul Finanţelor în beneficiul lui Gherman Ion a sumei de 15 000 lei cu titlu de prejudiciu moral şi cheltuielile de asistenţă juridică în sumă 10 080 lei, iar în beneficiul Alei Gherman a fost dispusă încasarea sumei de 15 000 lei cu titlu de prejudiciu moral.

Prin decizia Curţii Supreme de Justiţie din 28 mai 2014, au fost admise recursurile declarate de Ministerul Finanţelor, Gherman Ion şi Gherman Ala, casată integral decizia Curţii de Apel Chişinău din 11 decembrie 2013, cu trimiterea pricinii spre rejudecare în instanţa de apel în alt complet de judecători. Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 13 noiembrie 2014, a fost admis apelul declarat de Ministerul Finanţelor, casată integral hotărîrea Judecătoriei Rîşcani mun. Chişinău din 31 iulie 2013, cu pronunţarea unei noi hotărîri, prin care acţiunea a fost admisă parţial. A fost dispusă încasarea din bugetul de stat prin intermediul Ministerului Finanţelor în beneficiul lui Gherman Ion a sumei de 15 000 lei cu titlu de prejudiciu moral şi cheltuielile de asistenţă juridică în sumă 10 080 lei şi în beneficiul Alei Gherman a sumei de 15 000 lei cu titlu de prejudiciu moral.

La data de 13 ianuarie 2015 Gherman Ion şi Gherman Ala au declarat recurs împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 13 noiembrie 2014, solicitînd admiterea recursului, casarea deciziei instanţei de apel şi menţinerea hotărîrii Judecătoriei Rîşcani mun. Chişinău din 31 iulie 2013. În motivarea recursului au indicat că, instanţa de apel a aplicat eronat legea materială şi neîntemeiat a diminuat suma prejudiciului moral, fără însă a aprecia circumstanţele cauzei şi fără a determina obiectiv impactul celor întîmplate asupra recurenţilor, asupra familiei lor şi activităţii profesionale. Or, Gherman Ion a fost deţinut timp de 10 zile în subsolurile DSSO a MAI în condiţii inumane – fără hrană, lumină, fără plimbări la aer curat, în lipsa unui viceu în celulă etc. Ba mai mult, a fost nevoit de a-şi „serba” jubileul de 50 ani în locuirile de detenţie.

Factorii enunţaţi au influenţat negativ şi asupra membrilor familiei lui. Fără vreun temei legal a fost dispusă iniţierea percheziţiilor la domiciliu, la locul de muncă a acestora. La data de 19 ianuarie 2015 Ministerul Finanţelor a depus cerere de recurs împotriva deciziei instanţei de apel, solicitînd admiterea recursului şi modificarea hotărîrilor judecătoreşti, cu diminuarea sumei despăgubirilor băneşti pentru prejudiciul moral şi material încasat în beneficiul intimaţilor.

În motivarea cererii de recurs a indicat că, la examinarea pricinii instanţa de apel a interpretat în mod eronat legea materială, în special a Legii nr. 1545 din 25 februarie 1998. Astfel, la încasarea sumelor în beneficiul intimaţilor, care în opinia recurentului sunt vădit de exagerate, nu s-a ţinut cont de menţinerea echilibrului între interesele individuale a persoanei şi cele generale a întregii societăţii, iar în consecinţă nu a fost respectat principiul reparării echitabile şi rezonabile a prejudiciului cauzat. Studiind temeiurile recursurilor în raport cu materialele pricinii civile, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursurile declarate de Gherman Ion, Gherman Ala şi Ministerul Finanţelor sînt inadmisibile din următoarele considerente.

În conformitate cu art.432 CPC, părţile şi alţi participanţi la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural. Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.432 alin.(2), (3) şi (4). Completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul declarat de către Gherman Ion şi Gherman Ala, cît şi recursul declarat de Ministerul Finanţelor, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432, alin.(2), (3) şi (4) CPC.

Astfel, instanţa de apel a examinat pricina sub toate aspectele, a verificat şi a apreciat corect probele prezentate, iar argumentele invocate în recursurile declarate de către Gherman Ion, Gherman Ala şi Ministerul Finanţelor în esenţa lor sînt expuse asupra circumstanţelor de fapt şi nu de drept, cărora instanţa de apel le-a dat o apreciere corectă conform cerinţelor art. 130 CPC. Totodată, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie reiterează că procedura admisibilităţii constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432, alin.(2), (3) şi (4) CPC, fără a se examina temeinicia lor.

Pe cînd, alte argumente invocate în recursuri nu au relevanţă, deoarece nu denotă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept procedural, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate şi urmează a fi respinse, or recursul exercitat conform secţiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material şi procedural, verificîndu-se numai legalitatea deciziei dar nu şi temeinicia în fapt.

Aici, Completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie reiterează că conform jurisprudenţei CEDO, recursurile trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situaţiei prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza Purcell contra Irlandei, 16 aprilie 1991), însă motivele recursurilor invocate în speţă sunt similare celor invocate în cadrul judecării pricinii, asupra căror instanţa de apel s-a pronunţat în mod corespunzător. Distinct de cele relatate, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursurile declarate de către Gherman Ion şi Gherman Ala, Ministerul Finanţelor ca fiind inadmisibile.

În conformitate cu art. art. 270, 431 alin. (2), art. 433 lit. a), art. 440 CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie d i s p u n e Recursurile declarate de către Ministerul Finanţelor, Gherman Ion şi Gherman Ala se consideră inadmisibile. Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele completului, judecătorul Valeriu Doagă Judecătorii Sveatoslav Moldovan Galina Stratulat