2ra-1558-14 — Declararea ca decedat

prima instanţă: A. Vrînceanu dosarul nr. 2ra-1558/14 instanţa de apel: N. Chircu, V. Harmaniuc, I. Talpa ÎNCHEIERE 22 mai 2014 mun. Chişinău Colegiul civil comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele completului, judecătorul - Valeriu Doagă Judecătorii - Iuliana Oprea, Sveatoslav Moldovan examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de Hlebnicova – Poberejnaia Inna, în pricina civilă la cererea înaintată de Hlebnicova – Poberejnaia Inna, persoană interesată O.S.C Bălţi cu privire la declararea persoanei decedate, împotriva deciziei Curţii de Apel Bălţi din 23 ianuarie 2014, c o n s t a t ă La data de 16 septembrie 2013 Hlebnicova – Poberejnaia Inna, persoană interesată O.S.C Bălţi a înaintat cererea cu privire la declararea lui Hlebnicov Vladimir decedat.

În motivarea acţiunii Hlebnicova – Poberejnaia Inna a menţionat, că după decesul mamei sale Hlebnicova Alla, tatăl său Hlebnicov Vladimir născut la 15 septembrie 1955, a părăsit apartamentul nr. 38 de pe str. Suceava, 15 A, mun. Bălţi, plecînd în Federaţia Rusă. Din momentul plecării – luna mai 2006, nu cunoaşte nimic despre tatăl său. Menţionează că, la 14 iulie 2010 prin hotărîrea Judecătoriei Bălţi, Hlebnicov Vladimir a fost declarat dispărut fără veste, care a devenit definitivă la 04 august 2010. Suplimentar s-a adresat şi la organele de resort, însă nu a obţinut nici o 1 informaţie în privinţa tatălui său. Astfel, dat fiind faptul că, acesta nu a dat nici o veste timp de şapte ani, bănuieşte că el nu mai este în viaţă.

Hlebnicova – Poberejnaia Inna solicită declararea lui Hlebnicov Vladimir, născut la 15 septembrie 1955, originar din oraşul Rîbinsc, regiunea Iaroslav Federaţia Rusă, cu ultimul domiciliu în mun. Bălţi, str. Suceava, 15 A, apartamentul nr. 38, decedat. Prin hotărârea Judecătoriei Bălţi din 19 noiembrie 2013 cererea înaintată de către Hlebnicova – Poberejnaia Inna, persoană interesată O.S.C. Bălţi cu privire la declararea persoanei decedate, a fost respinsă ca neîntemeiată. Prin decizia Curţii de Apel Bălţi din 23 ianuarie 2014 s-a respins cererea de apel ca neîntemeiată, s-a menţinut hotărîrea primei instanţe. La data de 17 martie 2014 Hlebnicova – Poberejnaia Inna a declarat recurs împotriva deciziei Curţii de Apel Bălţi din 23 ianuarie 2014, solicitând admiterea recursului, casarea hotărîrilor judecătoreşti cu pronunţarea unei noi hotărîri prin care să fie admisă acţiunea.

În motivarea recursului Hlebnicova – Poberejnaia Inna a invocat, că instanţa de apel eronat a aplicat normele de drept material şi procedural. Menţionează că, instanţa de apel a interpretat eronat prevederile art. 52 alin.(1) din Codul civil şi nu a luat în consideraţie constatările expuse în hotărîrea Judecătoriei Bălţi din 14 iulie 2010. Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele pricinii civile, completul Colegiului civil comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul este inadmisibil din următoarele motive. În conformitate cu art. 432 din Codul de procedură civilă, părţile şi alţi participanţi la proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

(2) Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanţa judecătorească: a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată; b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată; c) a interpretat în mod eronat legea; d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

(3) Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care: a) pricina a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea ei; b) pricina a fost judecată în absenţa unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat locul, data şi ora şedinţei de judecată; 2 c) în judecarea pricinii au fost încălcate regulile privind limba de desfăşurare a procesului; d) instanţa a soluţionat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în proces; e) în dosar lipseşte procesul-verbal al şedinţei de judecată; f) hotărîrea a fost pronunţată cu încălcarea competenţei jurisdicţionale.

(4) Săvârşirea altor încălcări decât cele indicate la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluţionarea greşită a pricinii sau în cazul în care instanţa de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanţa judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului. (5) Temeiurile prevăzute la alin.(3) se iau în considerare de către instanţă din oficiu şi în toate cazurile. În conformitate cu art.433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care: a) recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.432 alin.(2), (3) şi (4); b) recursul este depus cu omiterea termenului de declarare prevăzut la art.434; c) persoana care a înaintat recursul nu este în drept să-l declare; d) recursul se depune în mod repetat după ce a fost examinat.

Completul Colegiului civil comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră, că recursul declarat nu se încadrează în temeiurile prevăzute la normele de drept citate. Argumentele invocate în recurs, că instanţa de apel a interpretat eronat prevederile art. 52 alin.(1) din Codul civil şi nu a luat în consideraţie constatările expuse în hotărîrea Judecătoriei Bălţi din 14 iulie 2010 nu pot fi reţinute, deoarece sunt declarative şi nu au suport legal, iar instanţele de judecată corect au ajuns la concluzia de a respinge acţiunea. Circumstanţele cauzei au fost determinate de instanţele de judecată şi apreciate corect cu argumentări adecvate bazate pe normele de drept ce reglementează raportul juridic în litigiu.

Astfel, instanţa de recurs notează că Hlebnicova – Poberejnaia Inna nu a invocat niciun argument în vederea ilegalităţii deciziei instanţei de apel. În acest sens, completul reaminteşte prin prisma jurisprudenţei CEDO, fosta Comisie a arătat că “... art.6 parag.1 al Convenţiei, nu impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanţă de recurs, întemeindu-se pe dispoziţii legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinţei pronunţate de o instanţă inferioară, ca fiind lipsit de şanse de succes.” (cauza Rebait şi alţii contra Franţei, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25.02.1995, nr.26561/1995) 3 Colegiul deduce, că din conţinutul cererii de recurs nu rezultă existenţa unuia din temeiurile legale de recurs.

Din considerentele menţionate şi având în vedere faptul, că instanţa de apel a examinat pricina sub toate aspectele, a verificat şi a apreciat corect probele prezentate, iar argumentele invocate în recurs nu se încadrează în temeiurile prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) şi (4) din Codul de procedură civilă, completul Colegiului civil comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de Hlebnicova – Poberejnaia Inna Vladimir ca inadmisibil. În conformitate cu art.432, art.433, art.440 din Codul de procedură civilă, completul Colegiului civil comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie d i s p u n e Recursul declarat de Hlebnicova – Poberejnaia Inna se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele completului, Judecătorul Valeriu Doagă Judecătorii Iuliana Oprea Sveatoslav Moldovan 4