2ra-1652/14 — Încasarea sumei şi dobânzii de întârziere

prima instanţă: Sv. Bucur 2ra-1652/14 instanţa de apel: T. Duca, A. Albu, S. Procopciuc ÎNCHEIERE 21 mai 2014 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedinte, judecătorul Ala Cobăneanu Judecătorii Vera Macinskaia Dumitru Mardari examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către Iurii Sorochin în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui Iurii Sorochin împotriva lui Nicolae Granovschi cu privire la încasarea sumei şi dobânzii de întârziere împotriva deciziei Curţii de Apel Bălţi din 21 ianuarie 2014, prin care a fost respins apelul declarat de către Iurii Sorochin şi menţinută hotărârea Judecătoriei Floreşti din 23 septembrie 2013, prin care acţiunea a fost respinsă constată La 19 iulie 2012 Iurii Sorochin a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Nicolae Granovschi cu privire la încasarea sumei.

În motivarea acţiunii a indicat că la 05 mai 2012 a acordat pârâtului un împrumut în sumă de 2350 lei, în acest sens fiind întocmită recipisă. Menţionează că la 13 iunie 2012 s-a adresat către pârât cu pretenţie în vederea rambursării împrumutului, acordându-i un termen de 7 zile, însă pârâtul nu şi-a onorat obligaţiunile sale în termenul acordat, fapt ce a generat adresarea în instanţa de judecată. Solicită încasarea de la Nicolae Granovschi a datoriei în sumă de 2350 lei, precum şi a cheltuielilor de judecată. La 27 mai 2013 Iurii Sorochin a depus o cerere prin care şi-a mărit pretenţiile acţiunii, solicitând şi încasarea dobânzii de întârziere în mărime de 339,85 lei. Ulterior, la 26 iunie 2013 Iurii Sorochin a mai depus o cerere prin care şi-a mărit pretenţiile acţiunii, solicitând încasarea dobânzii de întârziere în mărime de 38,24 lei.

Prin hotărârea Judecătoriei Floreşti din 23 septembrie 2013 acţiunea a fost respinsă. Prin decizia Curţii de Apel Bălţi din 21 ianuarie 2013 a fost respins apelul declarat de Iurii Sorochin şi menţinută hotărârea primei instanţe. Totodată, au fost anulate măsurile de asigurare, aplicate prin încheierea Judecătoriei Floreşti din 19 iulie 2012. La 20 martie 2014 Iurii Sorochin a declarat recurs împotriva deciziei instanţei de apel, solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei instanţei de apel şi hotărârii primei instanţe cu pronunţarea unei noi hotărâri de admitere integrală a acţiunii. Menţionează că decizia instanţei de apel a primit-o prin poştă la 31 ianuarie 2014 În motivarea recursului a invocat că instanţa de judecată nu s-a bazat pe probele prezentate de către recurent, precum recipisa şi pretenţia.

Menţionează că intimatul nu a prezentat nici o probă în vederea respingerii probelor prezentate de către recurent. Cu referire la art. 729 Cod civil, afirmă că instanţa judecătorească nu a interpretat corect contractul litigios. Invocă că instanţa de apel a examinat cauza cu încălcarea art. 432 alin. (3) lit. b) CPC, în lipsa intimatului, care nu a fost citat legal. În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale. La caz se constată că recurentul s-a conformat prevederilor legale şi a declarat recursul în termen. Examinând temeiurile recursului, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul este inadmisibil din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC, părţile şi alţi participanţi la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural. Alineatele (2) şi (3) ale aceluiaşi articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabileşte că săvârşirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluţionarea greşită a pricinii sau în cazul în care instanţa de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanţa judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4). Completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul declarat de către Iurii Sorochin nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432, alin. (2), (3) şi (4) CPC. Prin urmare, argumentele recursului nu indică la încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de către instanţa de apel, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate. Or, recursul exercitat conform secţiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material şi procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu şi temeinicia în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie reiterează şi faptul că procedura admisibilităţii constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) şi (4) CPC. Aici, completul Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ţine să menţioneze că conform jurisprudenţei CEDO, recursurile trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situaţiei prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza Purcell contra Irlandei, 16 aprilie 1991), pe când în recursul declarat de către Iurii Sorochin asemenea aspecte nu se regăsesc.

De altfel, şi invocarea recurentului precum că instanţa de apel a examinat cauza în lipsa intimatului Nicolae Granovschi, care nu a fost legal citat, nu poate fi reţinută, or materialele dosarului confirmă că acesta a fost înştiinţat pe adresa indicată în cererea de chemare în judecată, citaţia nefiind înmânată, deoarece nu locuieşte pe adresa indicată (f. d. 102), iar altă adresă de domiciliu a intimatului instanţei nu a fost prezentată. Distinct de cele relatate, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de către Iurii Sorochin ca inadmisibil. În conformitate cu art. art. 270, art. 433 lit. a), art. 440 CPC, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, dispune: Recursul declarat de către Iurii Sorochin se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă. Preşedinte, judecătorul Ala Cobăneanu Judecătorii Vera Macinskaia Dumitru Mardari