2ra-3073/13 — Încasarea sumei şi dobânzii de întârziere

prima instanţă – T. Dimitriadi dosarul nr. 2ra-3073/13 instanţa de apel – G. Eni, N. Bondarenco, V. Movilă DECIZIE 02 octombrie 2013 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie în componenţa: Preşedinte, judecătorul Valeriu Doagă Judecătorii Sveatoslav Moldovan Ion Corolevschi Iuliana Oprea Ala Cobăneanu examinând recursul declarat de către Irina Alexeeva în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a Irinei Alexeeva împotriva lui Vasile Morari cu privire la încasarea sumei şi dobânzii de întârziere împotriva deciziei Curţii de Apel Cahul din 26 decembrie 2012, prin care a fost admis apelul declarat de Vasile Morari, casată hotărârea Judecătoriei Cahul din 07 mai 2012 şi emisă o nouă hotărâre, prin care acţiunea a fost respinsă constată: La 19 septembrie 2011, Irina Alexeeva, reprezentată de către avocatul Oleg Gorlenco a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Vasile Morari cu privire la încasarea sumei şi dobânzii de întârziere.

În motivarea acţiunii reclamanta a indicat că la 19 august 2008 ea şi pârâtul au încheiat contractul de împrumut, în baza căruia reclamanta a dat cu titlu de împrumut pârâtului suma de 200000 lei cu scadenţa la 19 august 2009. Menţionează că la termenul scadenţei, pârâtul nu şi-a onorat obligaţiile contractuale. Afirmă că ea s-a adresat de mai multe ori către pârât cu cerinţa de a-i restitui în mod extrajudiciar suma împrumutată, însă ultimul nu a întreprins nimic. Susţine că conform prevederilor pct. 3 al contractului de împrumut menţionat, în cazul întârzieri achitării sumei datorate împrumutatul achită dobânda în valoare de 0,1% din suma împrumutată şi neachitată, pentru fiecare zi de întârziere după termenul scadenţei.

Mai indică că dobânda de întârziere de 0,1 % pentru 757 de zile constituie suma de 151400 lei. Cu referire la art. 619 alin. (1) Cod civil, consideră că dobânda de întârziere constituie suma de 7570 lei. Solicită încasarea de la Vasile Morari în beneficiul Irinei Alexeeva a sumei împrumutate în baza contractului de împrumut nr. 001 din 19 august 2008 în cuantum de 200000 lei, dobânzii de întârziere de 0,1% prevăzută prin contractul de împrumut din suma împrumutată şi neachitată, pentru fiecare zi de întârziere după termenul scadenţei în sumă de 151400 lei, dobânzii de întârziere 5% peste rata dobânzii prevăzută de contractul de împrumut în sumă de 7570 lei şi cheltuielilor de judecată pentru achitarea parţială a taxei de stat în sumă de 150 lei.

Prin hotărârea Judecătoriei Cahul din 07 mai 2012 a fost admisă parţial acţiunea, încasat de la Vasile Morari în beneficiul Irinei Alexeeva împrumutul în sumă de 200000 lei, dobânda de întârziere în sumă de 49775 lei, cheltuieli de judecată în sumă de 2000 lei şi încasat de la Vasile Morari în beneficiul statului suma de 5493 lei cu titlu de taxă de stat. Prin decizia Curţii de Apel Cahul din 26 decembrie 2012 a fost admis apelul declarat de Vasile Morari, casată hotărârea primei instanţe şi emisă o nouă hotărâre, prin care acţiunea a fost respinsă. La 17 iulie 2013 Irina Alexeeva a declarat recurs împotriva deciziei instanţei de apel, solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei instanţei de apel şi menţinerea hotărârii primei instanţe.

În motivarea recursului a invocat ilegalitatea decizii instanţei de apel, susţinând că Curtea de Apel Cahul la emiterea deciziei nu a ţinut cont de faptul că la 19 august 2008 a fost încheiat contractul de împrumut, în baza căruia ea a dat cu titlu de împrumut intimatului suma de 200000 lei cu scadenţa la 19 august 2009, iar la termenul scadenţei, ultimul nu şi-a onorat obligaţiile contractuale. Menţionează că Vasile Morari, în scopul eschivării de la executarea obligaţiunilor sale contractuale a declarat primei instanţe şi instanţei de apel că nu a primit bani, dar în şedinţele de judecată a explicat că nu a solicitat rezilierea contractului pe cale amiabilă sau în instanţele judecătoreşti.

Afirmă că poziţia lui Vasile Morari referitor la faptul că nu a primit de la ea banii a fost combătută în procesul judecării cauzei în prima instanţe prin declaraţiile martorului Dmitri Alexeev. Consideră că concluziile instanţei de apel expuse în decizie sunt în contradicţie cu circumstanţele pricinii, iar normele de drept material au fost încălcate cu interpretarea eronată a legii. Indică că cu decizia redactată a luat cunoştinţă la 20 mai 2013. În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale. Din materialele dosarului rezultă că copia deciziei instanţei de apel Irina Alexeeva a primit-o la 20 mai 2013, fapt confirmat prin recipisa anexată la dosar (f. d. 83). Alte probe care ar atesta contrariul la materialele dosarului lipsesc.

Astfel, instanţa de recurs consideră că recurenta s-a conformat prevederilor legale şi a declarat recursul, la 17 iulie 2013, în termen. În conformitate cu art. 444 CPC, recursul se examinează fără înştiinţarea participanţilor la proces. Studiind materialele dosarului în raport cu temeiurile recursului, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră necesar de a admite recursul, de a casa decizia instanţei de apel şi a menţine hotărârea primei instanţe din considerentele ce urmează. În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. f) CPC, instanţa, după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul, să caseze decizia instanţei de apel şi să menţină hotărârea primei instanţe.

Înaintând acţiunea în judecată împotriva lui Vasile Morari, Irina Alexeeva a solicitat încasarea datoriei în sumă de 200000 lei, dobânzii de întârziere de 0,1% prevăzută prin contract din suma împrumutată şi neachitată, pentru fiecare zi de întârziere după termenul scadenţei în sumă de 151400 lei, dobânzii de întârziere de 5% peste rata dobânzii în sumă de 7570 lei şi cheltuielilor de judecată. Judecând pricina în cauză prima instanţă a admis parţial acţiunea, încasând de la Vasile Morari în beneficiul Irinei Alexeeva cu titlu de împrumut suma de 200000 lei, dobânda de întârziere în sumă de 49775 lei şi cheltuielile de judecată în sumă de 2000 lei. Fiind investită cu judecarea apelului declarat de către Vasile Morari, reprezentat de către avocatul Alexandr Arnaut, instanţa de apel a ajuns la concluzia temeiniciei apelului, admiterii acestuia, casând hotărârea primei instanţe şi pronunţând o nouă hotărâre cu privire la respingerea acţiunii.

În susţinerea soluţiei date, instanţa de apel, cu referire la prevederile art. 867 alin. (1) Cod civil a reţinut că Irina Alexeeva nu a prezentat probe pertinente şi concludente pentru a dovedi valabilitatea contractului de împrumut, precum şi transmiterea banilor. Instanţa de recurs, verificând legalitatea deciziei instanţei de apel, prin prisma criticelor formulate în recurs, conchide că instanţa de apel a interpretat eronat normele de drept material şi a dat o apreciere greşită materialului probator anexat la dosar, pe când prima instanţă, justificat şi amplu argumentat, cu pronunţarea asupra tuturor aspectelor importante şi cu trimitere la probele administrate, având în susţinere cadrul legal aplicabil în speţă, corect a ajuns la concluzia de a admite parţial acţiunea.

Conform art. 867 alin. (1) Cod civil, prin contractul de împrumut o parte (împrumutător) se obligă să dea în proprietate celeilalte părţi (împrumutatul) bani sau alte bunuri fungibile, iar aceasta se obligă să restituie banii în aceeaşi sumă sau bunuri de acelaşi gen, calitate şi cantitate la expirarea termenului pentru care i-au fost date. Astfel, actele cauzei denotă cu certitudine că la 19 august 2008 între Irina Alexeeva şi Vasile Morari a fost încheiat contractul de împrumut nr. 001 (f. d. 3). Prin pct. 1 al contractului nominalizat se confirmă că Irina Alexeeva i-a acordat lui Vasile Morari cu titlu de împrumut suma de 200000 lei, iar conform pct. 2 ultimul şi-a asumat obligaţia de a restitui suma împrumutului până la 19 august 2009. De asemenea, la caz s-a constatat că la expirarea termenului indicat în contract Vasile Morari nu a restituit suma împrumutului.

Conform art. 871 alin. (1) Cod civil, împrumutatul trebuie să restituie împrumutul în termenul şi în modul stabilit în contract. Cu referire la norma enunţată, instanţa de recurs reţine că prima instanţă corect a ajuns la concluzia temeiniciei parţiale a acţiunii, încasând de la Vasile Morari în beneficiul Irinei Alexeeva suma împrumutului de 200000 lei. În acest context, temeinic prima instanţă a respins ca neîntemeiat argumentul lui Vasile Morari precum că dânsul nu a primit de la Irina Alexeeva careva mijloace băneşti, iar ultima nu a făcut dovada faptului că i-a transmis suma împrumutului, în acest sens referindu-se la pct. 4 al contractului.

Or, după cum corect a remarcat şi prima instanţă, în cazul dat confirmarea faptului executării de către împrumutător a contractului de împrumut nu era necesară, atâta timp cât contractul de împrumut direct specifică că Irina Alexeeva i-a transmis lui Vasile Morari suma de 200000 lei, iar ultimul şi-a asumat obligaţia de a restitui această sumă în termenul stabilit, contract care, de altfel, a fost semnat de ambele părţi. Mai mult că şi pct. 4 al contractului, care indică că prezentul contract se consideră încheiat din momentul transmiterii de către împrumutător a sumei menţionate împrumutatului, la fel vine în confirmarea faptului că contractul de împrumut a fost încheiat odată cu transmiterea banilor, după cum este specificat în pct. 1 din acelaşi contract.

Astfel, la caz este cert că Irina Alexeeva nu trebuia să facă dovada transmiterii lui Vasile Morari a sumei de 200000 lei, or din prevederile contractuale rezultă cert că suma dată a fost transmisă la data încheierii şi semnării actului juridic nominalizat, fapt ce indică la netemeinicia concluziei instanţei de apel precum că din contractul de împrumut nu rezultă momentul transmiterii banilor. Pe cale de consecinţă instanţa de recurs relevă şi faptul că Vasile Morari nu a contestat legalitatea clauzelor contractului de împrumut nr. 001 încheiat între el şi Irina Alexeeva la 19 august 2008, invocând doar faptul neprimirii sumei de bani menţionate în contract.

În această ordine de idei, având în susţinere prevederile art. 872 alin. (1) Cod civil, care prevede că în cazul în care împrumutatul nu restituie în termen împrumutul, împrumutătorul poate cere pentru întreaga sumă datorată o dobândă în mărimea prevăzută la art. 619 dacă legea sau contractul nu prevede altfel, precum şi dispoziţiile art. 575 Cod civil, care reglementează termenul executării obligaţiei, se atestă şi corectitudinea primei instanţe cu privire la încasarea din contul lui Vasile Morari a dobânzii de întârziere în mărime de 49775 lei pentru perioada 20 august 2009 – 19 septembrie 2011. În conexiunea celor relatate se constată că instanţa de apel nu a calificat corect, din punct de vedere juridic, acţiunea cu care a fost investită, ce a dus la emiterea unei soluţii greşite, pe când prima instanţă în mod temeinic şi legal a admis parţial acţiunea.

Distinct de cele relatate, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră recursul întemeiat şi care urmează a fi admis cu casarea integrală a deciziei instanţei de apel şi menţinerea hotărârii primei instanţe. În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. f) CPC, art. 445 alin. (3) Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie decide: Se admite recursul declarat de către Irina Alexeeva. Se casează integral decizia Curţii de Apel Cahul din 26 decembrie 2012 şi se menţine hotărârea Judecătoriei Cahul din 07 mai 2012 în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a Irinei Alexeeva împotriva lui Vasile Morari cu privire la încasarea sumei şi dobânzii de întârziere.

Decizia este irevocabilă. Preşedinte, judecătorul Valeriu Doagă Judecătorii Sveatoslav Moldovan Ion Corolevschi Iuliana Oprea Ala Cobăneanu