2rc-279/14 — Intentarea procedurii de insolvabilitate

prima instanţă: V. Harmaniuc dosarul nr. 2rc-279/14 (Curtea de Apel Bălţi) DECIZIE 21 mai 2014 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele şedinţei, judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Valentina Clevadî, Ion Corolevschi examinând, fără înştiinţarea participanţilor la proces, recursul declarat de către Compania investiţională „Interpares Prim” Societate pe acţiuni, în pricina civilă a Societăţii pe acţiuni „Noroc” în proces de insolvabilitate, împotriva încheierii Curţii de Apel Bălţi din 04 martie 2014 prin care a fost admisă contestaţia administratorului insolvabilităţii Societăţii pe acţiuni „Noroc”, Gherman Andrei şi respinsă cererea Companiei investiţionale „Interpares Prim” Societate pe acţiuni cu privire la validarea creanţei, c o n s t a t ă: La 11 iunie 2012 SA „Noroc” a depus cerere introductivă cu privire la intentarea în privinţa sa a procedurii de insolvabilitate.

Prin încheierea Curţii de Apel Bălţi din 15 iunie 2012 a fost admisă spre examinare cererea introductivă a SA „Noroc” cu privire la intentarea în privinţa sa a procedurii de insolvabilitate, fiind numit Gherman Andrei în calitate de administrator provizoriu. Prin hotărârea Curţii de Apel Bălţi din 25 septembrie 2012 a fost intentată procedura de insolvabilitate faţă de a SA „Noroc”, fiind numit Gherman Andrei în calitate de administrator al insolvabilităţii, convocată prima adunare de validare a creanţelor la 23 octombrie 2012, cu înştiinţarea creditorilor despre necesitatea de a înainta creanţele până la adunarea de validare. La 08 aprilie 2013 CI „Interpares Prim” SA a depus cerere cu privire la validarea creanţei.

În motivarea cererii respective, CI „Interpares Prim” SA a indicat că la 12 iulie 2010 s-a adresat cu cerere către debitorul SA „Noroc”, prin care a solicitat în temeiul art. 79 din Legea privind societăţile pe acţiuni nr. 1134 din 02 aprilie 1997 răscumpărarea a 7 686 acţiuni SA „Noroc” ce îi aparţin companiei investiţionale. SA „Noroc” nu a răspuns cererii parvenite în adresa sa, ceea ce a condiţionat adresarea CI „Interpares Prim” SA în judecată la 14 februarie 2011 cu privire la obligarea debitorului de a răscumpăra 7 686 acţiuni.

Menţionează CI „Interpares Prim” SA că prin hotărârea Judecătoriei Teleneşti din 14 iunie 2012 acţiunea a fost respinsă, iar prin decizia Curţii de Apel Bălţi din 19 februarie 2013 a fost admis apelul declarat de către compania investiţională, casată 1 integral hotărârea primei instanţe şi emisă o hotărâre nouă prin care SA „Noroc” a fost obligată să răscumpere de la CI „Interpares Prim” SA 7 686 acţiuni emise de către SA „Noroc” la un preţ determinat de compania de estimare independentă şi încasată de la SA „Noroc” în beneficiul CI „Interpares Prim” SA cheltuielile de judecată în cuantum de 200 lei, iar în beneficiului statutului 72,50 lei taxa de stat. Decizia Curţii de Apel Bălţi din 19 februarie 2013 a devenit irevocabilă prin neatacare.

Susţine că abia în martie 2013 a cunoscut despre intentarea în privinţa SA „Noroc” a procesului de insolvabilitate conform hotărârii Curţii de Apel Bălţi din 25 septembrie 2012. Cere CI „Interpares Prim” SA includerea sa în componenţa creditorilor masei debitoare a SA „Noroc” în proces de insolvabilitate, aprobarea obligaţiei debitorului faţă de compania investiţională în valoarea 7 686 acţiuni şi 200 lei cheltuieli de judecată, şi înregistrarea cererii sale în tabelul creanţelor.

Ulterior, la 31 octombrie 2013 CI „Interpares Prim” SA a depus o cerere suplimentară în care a indicat că valoarea nominală a 7 686 acţiuni emise de către SA „Noroc” este de 76 860 lei (10 lei pentru 1 acţiune), iar taxa de stat adjudecată în beneficiul său de la debitor este de 200 lei, astfel solicită admiterea cererii spre examinare şi includerea companiei în componenţa creditorilor masei debitorului SA „Noroc” în proces de insolvabilitate, aprobarea obligaţiei SA „Noroc” faţă de CI „Interpares Prim” SA în mărime de 77 060 lei şi înregistrarea creanţei în tabelul creanţelor.

La 03 februarie 2014 administratorul SA „Noroc” în proces de insolvabilitate, Gherman Andrei, a depus o contestaţie la cererea de validare înaintată de către CI „Interpares Prim” SA, în care a invocat imposibilitatea validării acesteia în temeiul art. 75 alin. (1) lit. f) din Legea insolvabilităţii nr. 149 din 29 iunie 2012, care instituie prohibiţia din momentul intentării procedurii de insolvabilitate de a răscumpăra sau procura de către debitor acţiunile plasate, sau a achita contravaloarea părţii de participaţie. Solicită administratorul SA „Noroc”, în proces de insolvabilitate, Gherman Andrei, respingerea cererii cu privire la validarea creanţei înaintată de către CI „Interpares Prim” SA.

Prin încheierea Curţii de Apel Bălţi din 04 martie 2014 a fost admisă contestaţia administratorului insolvabilităţii SA „Noroc”, Gherman Andrei şi respinsă cererea CI „Interpares Prim” SA cu privire la validarea creanţei. La 10 martie 2014, în termenul prevăzut de lege, CI „Interpares Prim” SA a declarat recurs nemotivat împotriva încheierii Curţii de Apel Bălţi din 04 martie 2014, cerând admiterea recursului, casarea încheierii recurate şi validarea creanţei CI „Interpares Prim” SA faţă de SA „Noroc”, în proces de insolvabilitate, în sumă de 77 060 lei. Ulterior, la 28 martie 2014 CI „Interpares Prim” SA a depus recurs motivat împotriva încheierii Curţii de Apel Bălţi din 04 martie 2014, în care a invocat caracterul ilegal al acesteia.

Menţionează recurenta că instanţa de insolvabilitate a desconsiderat la caz faptul apariţiei încă în a. 2010 a dreptului CI „Interpares Prim” 2 SA de a cere de la SA „Noroc” răscumpărarea acţiunilor, cu mult înainte de intentarea faţă de debitor a procedurii de insolvabilitate. Însă pe cale judecătorească dreptul respectiv a fost recunoscut prin decizia definitivă a Curţii de Apel Bălţi din 19 februarie 2013 după finalizarea examinării cauzei cu privire la obligarea debitorului de a răscumpăra 7 686 acţiuni. Consideră că în condiţiile în care creanţa CI „Interpares Prim” SA a apărut înainte de intentarea procesului de insolvabilitate, art. 75 alin. (1) lit. f) Legea insolvabilităţii nr. 149 din 29 iunie 2012 nu este aplicabil cazului din speţă.

La 25 martie şi 06 mai 2014 în adresa SA „Noroc”, în proces de insolvabilitate, şi administratorului Gherman Andrei au fost expediate spre cunoştinţă copiile recursului şi a suplimentului la acesta depuse de către CI „Interpares Prim” SA. În conformitate cu art. 426 CPC, prezentul recurs se examinează fără înştiinţarea participanţilor la proces. Studiind materialele dosarului în raport cu argumentele invocate în recurs, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră recursul întemeiat care urmează a fi admis cu casarea integrală a încheierii Curţii de Apel Bălţi din 04 martie 2014 şi pronunţarea unei hotărâri noi sub formă de încheiere, din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 427 lit. c) CPC, instanţa de recurs după ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept să admită recursul şi să caseze integral sau parţial încheierea, soluţionînd prin decizie problema în fond. Potrivit art. 1 alin. (4) din Legea insolvabilităţii nr. 149 din 29 iunie 2012, în vigoare din 14 martie 2013, procesul de insolvabilitate se desfăşoară în conformitate cu prevederile Codului de procedură civilă şi cu cele ale prezentei legi. În conformitate cu art. 8 alin. (1) din Legea enunţată , hotărîrile şi încheierile instanţei de insolvabilitate pot fi atacate cu recurs în termen de 15 zile calendaristice din data pronunţării şi numai în cazurile prevăzute expres de prezenta lege.

Potrivit art. 144 alin. (1) şi (9) din aceeaşi Lege, debitorul şi creditorii pot să formuleze contestaţii cu privire la creanţele şi la drepturile de preferinţă neadmise sau trecute integral sau parţial de administratorul insolvabilităţii/lichidator în tabelul definitiv. Instanţa de insolvabilitate soluţionează contestaţia prin încheiere care poate fi contestată cu recurs. Încheierea irevocabilă prin care contestaţia este admisă sau respinsă cu validarea creanţei este executorie pentru administratorul insolvabilităţii/lichidator şi pentru toţi creditorii. Încheierea constituie temei pentru rectificarea tabelului definitiv al creanţelor sau a tabelului definitiv consolidat fără a se convoca şedinţă specială de validare.

Astfel, la caz se constată cu certitudine că încheierea de respingere a cererii de validare a creanţei, este susceptibilă a fi atacată cu recurs. Din suportul probatoriu prezent la materialele pricinii rezultă că la 12 iulie 2010 CI „Interpares Prim” SA s-a adresat cu cerere către debitorul SA „Noroc”, prin care a solicitat în temeiul art. 79 din Legea privind societăţile pe acţiuni nr. 1134 din 02 aprilie 1997 răscumpărarea a 7 686 acţiuni SA „Noroc” ce îi aparţin companiei investiţionale. 3 Materialele cauzei nu atestă că SA „Noroc” a răspuns cererii parvenite în adresa sa, din care considerent la 14 februarie 2011 CI „Interpares Prim” SA s-a adresat în judecată cu privire la obligarea debitorului de a răscumpăra 7 686 acţiuni.

Prin hotărârea Judecătoriei Teleneşti din 14 iunie 2012 acţiunea a fost respinsă, iar prin decizia Curţii de Apel Bălţi din 19 februarie 2013 a fost admis apelul declarat de către compania investiţională, casată integral hotărârea primei instanţe şi emisă o hotărâre nouă prin care SA „Noroc” a fost obligată să răscumpere de la CI „Interpares Prim” SA 7 686 acţiuni emise de către SA „Noroc” la un preţ determinat de compania de estimare independentă, şi încasată de la SA „Noroc” în beneficiul CI „Interpares Prim” SA cheltuielile de judecată în cuantum de 200 lei, iar în beneficiului statutului 72,50 lei taxa de stat. Decizia Curţii de Apel Bălţi din 19 februarie 2013 este definitivă din momentul emiterii.

Extrasul din registrul acţionarilor SA „Noroc”, eliberat la 14 februarie 2014 de către registratorul independent „Registru” SA, atestă că CI „Interpares Prim” SA, acţionarul SA „Noroc”, deţine 7 686 acţiuni cu valoare nominală de 10 lei fiecare. De asemenea, materialele pricinii relevă că prin încheierea Curţii de Apel Bălţi din 15 iunie 2012 a fost admisă spre examinare cererea introductivă a SA „Noroc” cu privire la intentarea în privinţa sa a procedurii de insolvabilitate, fiind numit Gherman Andrei în calitate de administrator provizoriu. Iar prin hotărârea Curţii de Apel Bălţi din 25 septembrie 2012 a fost intentată procedura de insolvabilitate faţă de a SA „Noroc”, fiind numit Gherman Andrei în calitate de administrator al insolvabilităţii, convocată prima adunare de validare a creanţelor la 23 octombrie 2012, cu înştiinţarea creditorilor despre necesitatea de a înainta creanţele până la adunarea de validare.

La 08 aprilie 2013 CI „Interpares Prim” SA a depus prezenta cerere cu privire la validarea creanţei. La 03 februarie 2014 administratorul SA „Noroc” în proces de insolvabilitate, Gherman Andrei, a depus contestaţie la cererea de validare înaintată de către CI „Interpares Prim” SA, în care a invocat imposibilitatea validării acesteia în temeiul art. 75 alin. (1) lit. f) din Legea insolvabilităţii nr. 149 din 29 iunie 2012, care instituie prohibiţia din momentul intentării procedurii de insolvabilitate de a răscumpăra sau procura de către debitor acţiunile plasate, sau a achita contravaloarea părţii de participaţie, solicitând respingerea cererii înaintate. Prin încheierea Curţii de Apel Bălţi din 04 martie 2014 a fost admisă contestaţia administratorului insolvabilităţii SA „Noroc”, Gherman Andrei şi respinsă cererea CI „Interpares Prim” SA cu privire la validarea creanţei.

Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie reţine că la examinarea cererii cu privire la validarea creanţei depusă de către CI „Interpares Prim” SA, instanţa de insolvabilitate în mod eronat a aplicat art. 75 alin. (1) lit. f) din Legea insolvabilităţii, din următoarele considerente. Conform art. 75 alin. (1) lit. f) din Legea insolvabilităţii nr. 149 din 29 iunie 2012, din momentul intentării procedurii de insolvabilitate răscumpărarea sau procurarea de către debitor a acţiunilor plasate, sau achitarea contravalorii părţii de participaţie este interzisă. 4 Din conţinutul normei de drept enunţate rezultă că interdicţia de a răscumpăra sau procura de către debitor a acţiunilor, apare din momentul intentării procedurii de insolvabilitate faţă de acesta şi se referă la cererile de răscumpărare înaintate de către creditori după ce a fost stabilită insolvabilitatea debitorului.

Însă la cazul prezentei speţe de insolvabilitate dreptul creditorului CI „Interpares Prim” SA de a-i fi răscumpărate acţiunile plasate a apărut cu mult înainte de intentarea faţă de debitorul SA „Noroc” a procesului de insolvabilitate, dreptul respectiv fiind valorificat de către creditor cu doi ani înainte de iniţierea procedurii de insolvabilitate şi nesatisfăcut din motivul refuzului debitorului, care nici nu a răspuns cererii de răscumpărare parvenite în adresa sa.

Cauza civilă la cererea CI „Interpares Prim” SA împotriva SA „Noroc” cu privire la obligarea răscumpărării acţiunilor a fost intentată la 14 februarie 2012, la acel moment debitorul nefiind în stare de insolvabilitate, însă examinarea acesteia s-a finalizat la 19 februarie 2013 cu adoptarea deciziei definitive a Curţii de Apel Bălţi, când deja a fost intentată insolvabilitatea SA „Noroc” conform hotărârii din 25 septembrie 2012. În circumstanţele relevate şi în contextul normelor de drept citate supra, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că instanţa de insolvabilitate, la caz Curtea de Apel Bălţi, în mod neîntemeiat şi ilegal a admis contestaţia administratorului insolvabilităţii SA „Noroc”, Gherman Andrei, şi a respins cererea de validare a creanţei CI „Interpares Prim” SA în sumă de 77 060 lei (76 860 lei costul nominativ al acţiunilor şi 200 lei taxa de stat adjudecată conform deciziei Curţii de Apel Bălţi din 19 februarie 2013), în condiţiile în care dreptul CI „Interpares Prim” SA la răscumpărarea de către SA „Noroc” a acţiunilor nominative a apărut mult mai înainte de intentarea faţă de debitor a procedurii de insolvabilitate.

Deci, este întemeiat argumentul recurentei privind ilegalitatea încheierii atacate. Cu privire la termenul înaintării prezentei creanţe, instanţa de recurs reţine că actul judecătoresc ce recunoaşte existenţa obligaţiei SA „Noroc” faţă de CI „Interpares Prim” SA datează cu 19 februarie 2013, iar recurenta indică că despre intentarea procedurii de insolvabilitate faţă de debitor a cunoscut în martie 2013. Se reţine că deşi legislaţia pertinentă nu reglementează expres termenele înaintării unei creanţe constatate după intentarea procedurii de insolvabilitate, coroborând prevederile art. 34 şi art. 76 din Legea insolvabilităţii nr. 149 din 29 iunie 2012, termenul pentru a înainta o asemenea creanţă urmează să egaleze cu termenul general în care poate fi legitim depusă o cerere de validare a creanţei, constituind astfel 45 de zile calendaristice.

Ţinând cont de faptul că materialele cauzei nu conţin probe care ar demonstra că creditorul CI „Interpares Prim” SA a cunoscut mai înainte de martie 2013 de intentarea faţă de SA „Noroc” a procedurii de insolvabilitate, şi având în vedere că prezenta cerere cu privire la validarea creanţei a fost depusă la 08 aprilie 2013, instanţa de recurs o apreciază ca fiind depusă în termen.

5 Deci, instanţa de recurs ajunge la concluzia că creanţa înaintată de către CI „Interpares Prim” SA în sumă de 77 060 lei este susceptibilă validării, prin prisma art. 43 din Legea insolvabilităţii CI „Interpares Prim” SA urmând a fi inclusă în tabelul definitiv al creanţelor SA „Noroc”, în proces de insolvabilitate, la creditori chirografari de rangul V. Din considerentele menţionate şi având în vedere faptul că încheierea recurată este neîntemeiată şi ilegală, argumentele recurentei fiind întemeiate, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a admite recursul declarat de către CI „Interpares Prim” SA, a casa încheierea Curţii de Apel Bălţi din 04 martie 2014 şi a emite o hotărâre nouă sub formă de încheiere prin care a respinge contestaţia administratorului insolvabilităţii SA „Noroc”, Gherman Andrei, a admite cererea CI „Interpares Prim” SA cu privire la validarea creanţei şi a valida creanţa în sumă de 77 060 lei, cu obligarea administratorului insolvabilităţii SA „Noroc”, Gherman Andrei, să includă creanţa CI „Interpares Prim” SA în tabelul definitiv al creanţelor la rangul V (creditor chirografar).

În conformitate cu art. 427 lit. c) CPC Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, d e c i d e: Se admite recursul declarat de către Compania investiţională „Interpares Prim” Societate pe acţiuni. Se casează integral încheierea Curţii de Apel Bălţi din 04 martie 2014 în pricina civilă a Societăţii pe acţiuni „Noroc”, în proces de insolvabilitate, şi se emite o hotărâre nouă sub formă de încheiere, prin care: Se respinge contestaţia administratorului insolvabilităţii Societăţii pe acţiuni „Noroc”, Gherman Andrei. Se admite cererea Companiei investiţionale „Interpares Prim” Societate pe acţiuni cu privire la validarea creanţei în sumă de 77 060 lei.

Se validează creanţa Companiei investiţionale „Interpares Prim” Societate pe acţiuni faţă de Societatea pe acţiuni „Noroc”, în proces de insolvabilitate, în sumă de 77 060 lei. Se obligă administratorul insolvabilităţii Societăţii pe acţiuni „Noroc”, Gherman Andrei, să includă creanţa Companiei investiţionale „Interpares Prim” Societate pe acţiuni în tabelul definitiv al creanţelor Societăţii pe acţiuni „Noroc”, în proces de insolvabilitate, la rangul V (creditor chirografar). Decizia este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele şedinţei, judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Valentina Clevadî Ion Corolevschi 6