2rac-251/14 — Încasarea datoriei de plată conform contractului de arendă şi rezilierea contractelor de arendă

dosarul nr. 2rac-251/14 prima instanţă: V. Burduh instanţa de apel: B. Bîrca, M. Moraru, M Ciugureanu DECIZIE 21 mai 2014 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele şedinţei, judecătorul Nicolae Clima Judecătorii Svetlana Novac, Tatiana Vieru Ion Corolevschi, Oleg Sternioală examinând recursul declarat de către Societatea cu Răspundere Limitată „Olinec”, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de Agenţia „Moldsilva” împotriva Societăţii cu răspundere Limitată „Olinec”, cu privire la încasarea datoriei de plată conform contractului de arendă şi rezilierea contractelor de arendă, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 22 octombrie 2013, prin care a fost admis apelul declarat de Agenţia „Moldsilva”, s-a casat hotărârea Judecătoriei Ciocana mun.

Chişinău din 23 mai 2012, în partea în care a fost respinsă acţiunea privind rezilierea contractelor de arendă şi s-a adoptat în această parte o nouă hotărâre prin care s-a reziliat contractul de arendă nr. 131 din 06 iunie 2008 şi contractul nr. 132 din 06 iunie 2008 încheiate între Agenţia „Moldsilva” şi SRL „Olinec”, c o n s t a t ă La 04 august 2012, Agenţia „Moldsilva” a depus cerere de chemare în judecată împotriva SRL „Olinec” cu privire la încasarea datoriei rezultată din contractele de arendă a terenurilor din fondul forestier în sumă de 59 602 lei, dobânzii de întârziere în mărime de 13 367 lei.

Ulterior Agenţia „Moldsilva” a înaintat o cerere de mărire a cuantumului pretenţiilor, prin care a solicitat rezilierea contractelor de arendă nr. 131 şi 132 din 06 iunie 2008. În motivarea acţiunii reclamantul a invocat faptul că, la data de 06 iunie 2008 au fost încheiate cu SRL „Olinec” contractele de arendă a terenurilor din fondul forestier în scop de recreare nr. 131 şi nr.132 Menţionează reclamantul că conform contractului nr. 131 din 06 iunie 2008, Agenţia “Moldsilva” a transmis în arendă terenul forestier cu suprafaţa de 1,55 ha (unitate amenajistică 60C din ocolul silvic Vadului lui Vodă al întreprinderii de Stat pentru silvicultură Chişinău) în scop de recreere, iar SRL „Olinec” în temeiul pct. 3 al contractului şi-a asumat obligaţia să achite anual plata pentru arendă în sumă de 6 240 lei.

Conform aceluiaşi punct al contractului nr. 131 din 06 iunie 2008, SRL „Olinec” urma să transfere plata pentru arendă nu mai târziu de 01 martie pentru anul viitor. Precizează reclamantul, Agenţia „Moldsilva” că conform contractului nr. 132 din 06 iunie 2008, s-a transmis în arendă terenul forestier cu suprafaţa de 50 ha (parcela 63 ocolul silvic Vadul lui Vodă al întreprinderii de Stat pentru Silvicultură Chişinău) în scop de gospodărie cinegetică, iar SRL „Olinec”, în temeiul pct. 3 al contractului menţionat, şi-a asumat obligaţia să achite anual plata pentru arendă în sumă de 15 750 lei şi să transfere plata pentru arendă nu mai târziu de 01 martie pentru anul viitor. Susţine Agenţia „Moldsilva” că, SRL „Olinec” nu şi-a onorat obligaţiile asumate, motiv din care s-a acumulat faţă de Agenţia Moldsilva o datorie în sumă de 59.602 lei.

Reclamantul afirmă că la 27 iunie 2011, a expediat pârâtului SRL “Olinec” somaţie, prin care a solicitat achitarea benevolă a datoriei, care însă a rămas fără răspuns. La o dată nespecificată reprezentantul Agenţiei “Moldsilva” a înaintat o cerere privind mărirea cuantumului pretenţiilor, prin care, de rînd cu cerinţele de încasare a datoriei, a solicitat rezilierea contractelor de arendă nr. 131, 132 din 06.06.2008 (f. d. 51), cerere care a fost examinată de instanţa de judecată în şedinţa din 23.01.2012 şi acceptată. În cadrul şedinţei din data de 15 mai 2012 reprezentantul Agenţiei “Moldsilva” a înaintat o cerere , prin care a solicitat să fie micşorat cuantumul pretenţiilor din acţiune pe motiv că pârâtul SRL “Olinec”, a achitat în contul stingerii datoriei duma de 6 240 lei, solicitând încasarea datoriei restante de 53 362 lei, menţinând restul cerinţelor.

Prin hotărârea Judecătoriei Ciocana mun. Chişinău din 23 mai 2012, s-a admis parţial cererea de chemare în judecată a Agenţiei Moldsilva. Astfel, s-a încasat de la SRL „Olinec” în beneficiul Agenţiei Moldsilva” suma datorată în mărime de 66 729 lei, în rest acţiunea s-a respins ca fiind neîntemeiată. S-a încasat de la SRL “Olinec” în beneficiul Agenţiei “Moldsilva” cheltuielile de judecată în sumă de 120 lei . S-a încasat la bugetul public din contul SRL “Olinec” taxa de stat în sumă de 2002 lei. Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 07 noiembrie 2012, a fost admis apelul declarat de Agenţia “Moldsilva”. S-a casat hotărârea Judecătoriei Ciocana din 23 mai 2012 , în partea în care a fost respinsă acţiunea privind rezilierea contractelor de arendă, s-a admis acţiunea înaintată de Agenţia „Moldsilva” cu privire la rezilierea contractelor de arendă.

S-a reziliat contractul încheiat între Agenţia “Moldsilva” şi SRL „Olinec” nr. 131 din 06 iunie 2008 de arendă a terenurilor din fondul forestier în scop de recreare cu suprafaţa de 1,55 ha, în unitatea amenajistică 60C din ocolul silvic Vadul lui Vodă, contractul încheiat între Agenţia “Moldsilva” şi SRL “Olinec” nr. 132 din 06 iunie 2008 de arendă a terenurilor din fondul forestier în scop de vânătoare parcela/subparcela 63 cu suprafaţa de 50,0 ha, în ocolul silvic Vadul lui Vodă. S-a menţinut Hotărârea Judecătoriei Ciocana din 23 mai 2012 în partea în care nu a fost admisă acţiunea cu privire la încasarea datoriei de plată conform contractului de arendă.

La 01 februarie 2013, SRL „Olinec” a declarat recurs, solicitând casarea deciziei de Curţii de Apel Chişinău din 07 noiembrie 2012, cu menţinerea hotărârii Judecătoriei Ciocana din 23 mai 2012. În motivarea recursului SRL „Olinec” a invocat că, instanţa de apel a reprodus circumstanţele faptice cât şi normele legale ce ţin de caracteristicele contractului de arendă. Prin decizia Curţii Supreme de Justiţie din 12 iunie 2013 a fost admis recursul declarat de către Societatea cu Răspundere Limitată „Olinec”, s-a casat decizia instanţei de apel, iar cauza a fost remisă la rejudecare în instanţa de apel.

Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 22 octombrie 2013, s-a admis cererea înaintată de Agenţia „Moldsilva”, s-a casat hotărârea Judecătoriei Ciocana din 23 mai 2012 în partea respingerii cererii privind rezilierea contractelor de arendă şi în această parte s-a adoptat o hotărâre nouă prin care s-au reziliat contractele de arendă funciară nr. 131 şi nr. 132 din 06 iunie 2008 între Agenţia „Moldsilva” şi SRL “Olinec” . La 13 martie 2014, SRL “Olinec” a declarat recurs împotriva deciziei instanţei de apel din 22 octombrie 2013, solicitînd admiterea recursului, casarea deciziei instanţei de apel şi menţinerea hotărârii Judecătoriei Ciocana mun. Chişinău din 23 mai 2012. În motivarea recursului, recurentul a invocat că decizia instanţei de apel a fost emisă cu aplicarea incorectă şi eronată a normelor de drept material, nu a fost aplicată legea care trebuia să fie aplicată, este nefondată, neîntemeiată şi pasibilă de a fi casată.

În special, indică recurentul că instanţa de apel a dat o apreciere incorectă a probelor anexate la materialele cauzei aplicând eronat normele de drept material, nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată, astfel prin încălcarea esenţială admisă a ajuns la o concluzie incorectă. În acest sens, precizează recurentul că instanţa de apel a ignorat prevederile art. 709 alin. (1) CC al RM . şi 748 alin. (1) CC. Menţionează recurentul că în cadrul examinării pricinii intimatul a anexat copia unei somaţii care nici nu a fost transmisă recurentului şi faptul că recurentul a primit respectiva somaţie nici nu a fost probat. Mai mult ca atât în somaţia respectivă se previne debitorul că va fi acţionat în judecată cu o acţiune prin care se va cere încasarea forţată a datoriei, dobânda de întârziere cât şi cheltuielile de judecată, dar nu invocă o posibilă sau iminentă reziliere a contractelor în cauză.

În altă ordine de idei, precizează recurentul şi faptul încălcărilor admise în cursul examinării prezentei cauze şi anume că în cererea de chemare în judecată înaintată s-a solicitat doar încasarea sumei nu şi rezilierea contractelor de arendă. Cererea de mărire a cuantumului pretenţiilor înaintate în care se solicită şi rezilierea contractelor de arendă nr. 131 şi 132, este semnată de reprezentantul reclamantului Grosu Radu, fără împuternicirile corespunzătoare, este anexată procura reprezentantului fără drepturile speciale făcându-se doar trimitere la articolul 81 CPC al RM. Mai susţine recurentul că la momentul înaintării cererii de majorare a cuantumului pretenţiilor înaintate reprezentantul nu beneficia de acest drept şi pe cale de consecinţă nici nu putea înainta o astfel de cerere de modificare a obiectului acţiunii.

Potrivit prevederilor art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale. Examinând înscrisurile anexate la dosar, Colegiul reţine că decizia instanţei de apel a fost pronunţată la 22 octombrie 2013 şi expediată către părţi la 22 octombrie 2013, însă dovada ca aceasta a fost recepţionată şi la ce dată lipseşte. Totodată, reţine Colegiul că recursul împotriva deciziei instanţei de apel a fost depus la 13 martie 2014 şi respectiv, se consideră depus în termen. Potrivit art. 444 CPC,recursul se examinează fără înştiinţarea participanţilor la proces. Studiind materialele dosarului şi verificând în limitele invocate în recurs legalitatea deciziei atacate, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră recursul declarat de către SRL “Olinec” neîntemeiat şi care urmează a fi respins, din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. a) CPC, instanţa, după ce judecă recursul, este în drept să respingă recursul şi să menţină decizia instanţei de apel şi hotărîrea primei instanţe, precum şi încheierile atacate cu recurs; Din considerentul menţionat, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie recurge la examinarea propriu- zisă a cererii de recurs. Astfel, după cum rezultă din materialele cauzei,Agenţia “Moldsilva” şi SRL „Olinec” au încheiat contractele de arendă a terenurilor din fondul forestier cu scop de recreare nr. 131 şi nr.132.

Conform contractului nr. 131,din 06 iunie 2008, Agenţia “Moldsilva” a transmis în arendă terenul forestier cu suprafaţa de 1,55 ha (unitate amenajistică 60C din ocolul silvic Vadului lui Vodă al întreprinderii de Stat pentru silvicultură Chişinău) în scop de recreere şi agrement, iar, SRL „Olinec” în temeiul pct. 3 al contractului şi-a asumat obligaţia să achite anual plata pentru arendă în sumă de 6 240 lei. Conform aceluiaşi punct al contractului nr. 131 din 06 iunie 2008, SRL „Olinec” urma să transfere plata pentru arendă nu mai târziu de 01 martie pentru anul viitor.

Conform contractului nr. 132 din 06 iunie 2008, s-a transmis în arendă terenul forestier cu suprafaţa de 50 ha (parcela 63 ocolul silvic Vadul lui Vodă al întreprinderii de Stat pentru Silvicultură Chişinău) în scop de gospodărie cinegetică, iar SRL „Olinec”, în temeiul pct. 3 al contractului menţionat, şi-a asumat obligaţia să achite anual plata pentru arendă în sumă de 15 750 lei şi să transfere plata pentru arendă nu mai târziu de 01 martie pentru anul viitor. Obligaţie pe care susţine, Agenţia „Moldsilva” că, SRL „Olinec” nu şi-a onorat-o, motiv din care s-a acumulat faţă de Agenţia Moldsilva o datorie în sumă de 59.602 lei. La 27 iunie 2011, Agenţia “Moldsilva” a expediat SRL “Olinec” somaţia nr.01-07/579, prin care a solicitat achitarea benevolă a datoriei, însă până la momentul adresării în instanţa de judecată nu a primit nici un răspuns la această pretenţie.

La data de 13 martie 2012, SRL “Olinec” a achitat suma de 6 240 lei drept plată de arendă pentru anul 2012 în baza contractului de arendă nr. 131 din 06.06.2008 potrivit chitanţei de la dispoziţia de încasare nr. 183 din 13.03.2012 (f. d. 77), datoria totală a intimatului rezultată din cele două contracte de arendă, constituind 66 729 lei, dintre care 13 367 lei dobânzi de întârziere. Instanţele de judecată ierarhic inferioare au emis hotărârile sus menţionate de admitere a acţiunii. Conform art. art. 911-912 Cod civil, arenda este contractul încheiat între o parte proprietar, uzufructuar sau un alt posesor legal de terenuri şi de alte bunuri agricole (arendator) - şi altă parte (arendaş) cu privire la exploatarea acestora pe o durată determinată şi la un preţ stabilit de părţi.

Prin acordul părţilor, dispoziţiile cu privire la arendă se aplică şi la locaţiunea altor imobile. Contractului de arendă se aplică în modul corespunzător dispoziţiilor cu privire la locaţiune în măsura în care capitol nu prevede altfel. Contractul de arendă se încheie în scris. Potrivit prevederilor art. 916 alin. 1-2 Cod civil, plata arendei se face în natură, în bani sau în natură şi în bani, potrivit acordului dintre părţi, şi se execută în termenul şi în locul stabilit în contract. Elementele în funcţie de care se determină arenda pentru fiecare categorie de folosinţă a bunului pot fi: suprafaţa terenului,potenţialul de producţie, structura parcelară, relieful şi gradul posibilităţii de efectuare a mecanizării, posibilităţile de acces, distanţa faţă de locurile de depozitare, industrializare sau de comercializare, starea clădirilor, amenajărilor sau altor dotări, gradul de amortizare a tehnicii agricole arendate.

Conform art. 118 alin. (1) şi (3) CPC al RM, fiecare parte trebuie să dovedească circumstanţele pe care le invocă drept temei al pretenţiilor şi obiecţiilor sale dacă legea nu dispune altfel. Circumstanţele care au importanţă pentru soluţionarea justă a pricinii sânt determinate definitiv de instanţa judecătorească pornind de la pretenţiile şi obiecţiile părţilor şi ale altor participanţi la proces, precum şi de la normele de drept material şi procedural ce urmează a fi aplicate. Cu referire la cele menţionate Colegiul ajunge la concluzia că pretenţiile recurentului sunt neîntemeiate, iar instanţele de judecată au emis hotărâri legale şi întemeiate, cu privire la admiterea cererii de chemare în judecată înaintată de Agenţia „Moldsilva” către SRL “Olinec” prin care solicită încasarea datoriei de plată conform contractelor de arendă.

Colegiul remarcă, cu referire la argumentul recurentului, precum că cererea de mărire a cuantumului pretenţiilor depusă din numele Agenţiei “Moldsilva” către SRL “Olinec”, prin care a solicitat rezilierea contractelor de arendă nr. 131 şi 132 din 06 iunie 2008, semnată de reprezentantul acesteia - Radu Grosu, ar fi înaintată de o persoană fără împuternicirile corespunzătoare,următoarele: Conform procesului verbal al şedinţei de judecată, din 23 ianuarie 2012 (f. d. 84), stabileşte că Reprezentantul Agenţiei “Moldsilva” Grosu Radu a prezentat instanţei cererea privind mărirea cuantumului pretenţiilor şi anume a solicitat pe lângă încasarea sumei datorate şi rezilierea contractelor de arendă nr. 131 şi 132 din 06.06.2008 încheiate între Agenţia “Moldsilva” şi SRL “Olinec”, deoarece ultimul nu-şi execută obligaţiile contractuale.

Potrivit art. 81 CPC al RM, împuternicirea de reprezentare în judecată acordă reprezentantului dreptul de a exercita în numele reprezentatului toate actele procedurale, cu excepţia dreptului de a semna cererea şi de a o depune în judecată, de a strămuta pricina la o judecată arbitrală, de a renunţa total sau parţial la pretenţiile din acţiune, de a majora sau reduce cuantumul acestor pretenţii, de a modifica temeiul sau obiectul acţiunii, de a o recunoaşte, de a încheia tranzacţii, de a intenta acţiune reconvenţională, de a transmite împuterniciri unei alte persoane, de a ataca hotărîrea judecătorească, de a-i schimba modul de executare, de a amîna sau eşalona executarea ei, de a prezenta un titlu executoriu spre urmărire, de a primi bunuri sau bani în temeiul hotărîrii judecătoreşti, drept care trebuie menţionat expres, sub sancţiunea nulităţii, în procura eliberată reprezentantului persoanei juridice sau în mandatul eliberat avocatului.

La caz, reieşind din prevederile legale menţionate, Colegiul constată că din conţinutul procurii nr. 01-07/1417 din 28 noiembrie 2011 (f. d. 94) rezultă că Agenţia “Moldsilva” îl împuterniceşte pe Radu Grosu să reprezinte interesele Agenţiei “Moldsilva” la toate instituţiile autorităţilor publice, instanţele judecătoreşti de toate nivelurile, dispunând de toate drepturile procedurale stabilite de art. 56, 60 şi 81 CPC RM, art. 79, 80 CPC RM, art. 48, 50 CE RM, după cum urmează, indicând expres că are dreptul - … de a semna cererea şi de a o depune în judecată, de a strămuta pricina la o judecată arbitrală, de a renunţa total sau parţial la pretenţiile din acţiune, de a majora sau reduce cuantumul acestor pretenţii, de a modifica temeiul sau obiectul acţiunii, de a o recunoaşte, de a încheia tranzacţii, de a intenta acţiune reconvenţională, de a transmite împuterniciri unei alte persoane, de a ataca hotărârea judecătorească, de a-i schimba modul de executare, de a amâna sau eşalona executarea ei, de a prezenta un titlu executoriu spre urmărire, Prin urmare, Radu Grosu a fost în drept atât să înainteze cererea respectivă de mărire a cuantumului pretenţiilor depusă din numele Agenţiei “Moldsilva” către SRL “Olinec”, prin care a solicitat rezilierea contractelor de arendă nr. 131 şi 132 din 06 iunie 2008 cât şi să o semneze,

aceasta considerându-se ca fiind înaintată şi semnată de o persoană împuternicită. În această ordine de idei, cert se evidenţiază că instanţele de judecată ierarhic inferioare au interpretat corect prevederile legii procesuale aplicabile speţei şi au examinat acţiunea depusă de Agenţia “Moldsilva” în fond deoarece aceasta a fost semnată şi depusă de o persoană împuternicită. Reieşind din cele menţionate, Colegiul respinge şi argumentul invocat în cererea de recurs, precum că instanţele de judecată în mod injust au admis acţiunea în partea ce ţine de rezilierea contractelor de arendă prin neaplicarea normei, care urma a fi aplicată şi reţine că, potrivit contractelor încheiate, recurentul nu şi-a onorat obligaţiile asumate cu privire la achitarea plăţii de arendă.

Conform art. 709 alin. (1) Cod civil, dacă una din părţi nu execută sau execută în mod necorespunzător o prestaţie scadentă decurgând dintr-un contract sinalagmatic, cealaltă parte poate, după expirarea fără rezultat a unui termen rezonabil pe care l-a stabilit pentru prestaţie sau remediere, să rezoluţioneze contractul dacă debitorul trebuia să-şi dea seama, în baza termenului de graţie, de iminenţa rezoluţiunii. În cazul în care nu a fost stabilit un termen sau termenul este necorespunzător de scurt, se consideră ca stabilit un termen rezonabil. Conform pct. pct. 4, 49, 51 al Regulamentului privind arenda fondului forestier în scopuri de gospodărire cinegetică şi/sau de recreere, aprobat prin hotărârea Guvernului RM nr. 187 din 20.02.2008, acordarea dreptului de arendă a terenurilor din fondul forestier, proprietate publică a statului, se efectuează în baza contractului de arendă încheiat între arendator şi arendaşi (beneficiari).

Transmiterea terenului forestier în arendă se realizează printr-un act de primire - predare semnat de ambele părţi. Modificarea condiţiilor contractului de arendă şi rezilierea lui se admit în cazul înţelegerii părţilor şi în conformitate cu legislaţia civilă în vigoare. în contractul de arendă pot fi stipulate şi alte clauze de modificare a condiţiilor contractuale. Cu atât mai mult că în contractele respective la pct. 17 lit. b) capitolul VI, expres este indicat că, “ rezilierea contractului de arendă se efectuează prin hotărârea instanţei judecătoreşti, la cererea uneia dintre părţile contractante, în legătură cu neexecutarea de cealaltă parte a obligaţiunilor contractuale”. Ca urmare, alte argumente invocate de recurent atît pe parcursul examinării cauzei cît şi în cererea de recurs nu sunt relevante şi nu pot fi luate în vedere pentru admiterea recursului.

Având în vedere circumstanţele expuse prin prisma prevederilor legale menţionate, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia că decizia instanţei de apel este legală şi întemeiată, motiv pentru care respinge recursul declarat de către SRL „Olinec”, ca neîntemeiat şi menţine decizia instanţei de apel. În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. a) CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie, d e c i d e Se respinge recursul declarat de către Societatea cu Răspundere Limitată „Olinec”. Se menţine decizia Curţii de Apel Chişinău din 22 octombrie 2013, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de Agenţia „Moldsilva” împotriva Societăţii cu răspundere Limitată „Olinec”, cu privire la încasarea datoriei de plată conform contractului de arendă şi rezilierea contractelor de arendă, Decizia este irevocabilă din momentul emiterii.

Preşedintele şedinţei, Nicolae Clima judecătorul Judecătorii Svetlana Novac Tatiana Vieru Ion Corolevschi Oleg Sternioală