2r-543/14 — Recunoașterea nulității actului juridic

CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE A REPUBICII MOLDOVA

prima instanţă: Judecătoria Comrat (judecător S.Popovici) instanţa de apel: Curtea de Apel Comrat (judecători A.Curdov, E.Dimina, E. Lazareva) dosar nr. 2r-543/14 DECIZIE 21 mai 2014 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu Judecătorii Vera Macinskaia, Dumitru Mardari examinând recursul declarat de Balta Nicolai împotriva încheierii Curţii de Apel Comrat din 18 martie 2014 adoptată în pricina civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de Banca Comercială „Victoriabank” societate pe acţiuni împotriva Nataliei Arnaut, Balta Taisia, Balta Nicolai Harlampievici şi Balata Nicolai Nicolaevici cu privire la încasarea prejudiciului cauzat în urma recunoaşterii nulităţii actului juridic, constată: La 15 martie 2013 Banca Comercială „Victoriabank” societate pe acţiuni a depus cerere de chemare în judecată împotriva Nataliei Arnaut, Balta Taisia, Balta Nicolai Harlampievici şi Balata Nicolai Nicolaevici în care a solicitat încasarea ]n mod solidar prejudiciului în mărime de 173 600 lei în urma recunoaşterii nulităţii actului juridic şi compensarea cheltuielilor de plata taxei de stat în mărime de 5208 lei.

În motivaţia ei s-a reiterat că, la 27 iunie 2007 între Banca Comercială „Victoriabank” societate pe acţiuni şi Arnaut Natalia, Balta Taisia, Balta Nicolai Harlampievici şi Balata Nicolai Nicolaevici a fost încheiat contractul de ipotecă nr.470/3 prin care debitorii au grevat cu gaj imobilul situat în or.

Comrat str. Galaţan 15 ap.1 întru asigurarea executării obligaţiunilor rezultate din contractele de credit nr.470 din 25 iunie 2006 în valoare de 1 600 000 lei cu scadenţa la 25 iunie 2014 şi contractul de credit nr.258 din 14 mai 2007 în valoare de 500 000 lei cu scadenţa la 14 noiembrie 2008. Recurentul invocă, că prin hotărîrea judecătoriei Comrat din 16 octombrie 2010 acţiunea iniţială înaintată de Banca Comercială „Victoriabank” societate pe acţiuni împotriva Nataliei Arnaut, Balta Taisia, Balta Nicolai Harlampievici şi Balata Nicolai Nicolaevici privind exercitarea dreptului de ipotecă s-a respins, iar acţiunea reconvenţională înaintată de Arnaut Natalia, Balta Taisia, Balta Nicolai Harlampievici şi Balata Nicolai Nicolaevici împotriva Băncii Comerciale „Victoriabank” societate pe acţiuni privind nulitatea contractului de credit nr.470/3 din 25 iunie 2007, s-a admis, iar prin Decizia Curţii Supreme de Justiţie din 25 ianuarie 2012 hotărîrea instanţei de fond a fot menţinută.

Prin hotărîrea judecătoriei Comrat din 25 septembrie 2013 acţiunea 1 înaintată de Banca Comercială „Victoriabank” societate pe acţiuni a fost admisă. S-a încasat din contul Nataliei Arnaut, Balta Taisia, Balta Nicolai Harlampievici şi Balata Nicolai Nicolaevici în beneficiul Băncii Comerciale „Victoriabank” societate pe acţiuni prejudiciu cauzat în urma recunoaşterii nulităţii actului juridic în mărimea valorii gajului a bunului imobil stabilit de către părţi prin contractul de ipotecă nr.470/3 din 25 iunie 2007 în mărime de 173 600 lei şi cheltuieli de plata taxei de stat în mărime de 5208 lei. La 16 octombrie 2013 Balta Nicolai a depus cerere de apel împotriva hotărârii Judecătoriei Comrat din 25 septembrie 2013, prin care a solicitat casarea hotărîrii instanţei de fond şi emiterea unei noi decizii prin care pretenţiile Băncii Comerciale „Victoriabank” societate pe acţiuni să fie respinse.

Prin încheierea Curţii de Apel Comrat din 25 noiembrie 2013 nu s-a dat curs cererii de apel depusă de Balta Nicolai, şi s-a stabilit termen de 15 zile din data recepţionării încheierii, pentru prezentarea dovezii achitării taxei de stat pentru cererea de apel. Prin încheierea Curţii de Apel Comrat din 18 martie 2014 cererea de apel depusă de Balta Nicolai a fost restituită. La 01 aprilie 2014 Balta Nicolai a declarat recurs împotriva încheierii Curţii de Apel Comrat din 18 martie 2014, pledînd pentru admiterea recursului, casarea încheierii nominalizate, şi remiterea cauzei în instanţa de apel, pentru examinarea apelului. Cu încheierea Curţii de Apel Chişinău nu este de acord, consideră că este ilegală, a fost încălcată legea procesuală.

A indică că în ultima decadă a anului 2013 a fost în incapacitate de plată deoarece a devenit inapt de muncă, iar mai apoi a început perfectarea documentelor pentru primirea îndemnizaţiei de invaliditate. După termenul stabilit de instanţă a depus o cerere prin care a solicitat scutirea de la plata taxei de stat. Susţine că la moment situaţia financiară în familie este grea, deoarece nu este angajat în cîmpul muncii, iar soţia este pensionară, copii neavînd posibilităţi materiale de ai ajuta. Totodată prin restituirea cererii de apel consideră că instanţa a încălcat prevederile garantate de art.4 din Constituţia R. Moldova. În conformitate cu art. 425 Cod de Procedură Civilă, termenul de declarare a recursului împotriva încheierii este de 15 zile de la pronunţarea ei.

Recurentul s-a conformat prevederilor legale şi recursul declarat la 01 aprilie 2014, este depus în termen. În conformitate cu art. 426 alin. (3) Cod de Procedură Civilă, recursul împotriva încheierii se examinează în termen de 3 luni într-un complet din 3 judecători, pe baza dosarului şi a materialelor anexate la recurs, fără examinarea admisibilităţii şi fără participarea părţilor. Examinînd materialele dosarului, încheierea recurată prin prisma motivelor de recurs Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul urmează a fi admis, cu casarea încheierii instanţei de apel, şi restituirea pricinii spre rejudecare în instanţa de apel din următoarele considerente.

2 Instanţa de apel prin încheierea din 18 martie 2014 a constat că nu poate să examineze cererea privind scutirea de la pata taxei de stat deoarece apelantul nu a îndeplinit în termenul de 15 zile indicaţiile instanţei şi în interiorul acestui termen nu a înaintat nici o cerere privind amînarea, eşalonarea sau scutirea de la plata taxei de stat. Încheierea din 25 noiembrie 2013 fiind recepţionată de către apelant la 27 noiembrie 2013, iar termenul executării ei a fost fixat pînă la 12 decembrie 2013. Potrivit materialelor dosarului Curtea de apel Comrat a stabilit termenul examinării cererii de apel pentru 18 ianuarie 2014, şedinţă care a fost amînată pentru 18 martie 2014, ora 14.00 din motivul aflării judecătorului în concediul medical.

La 17 ianuarie 2014, Balta Nicolai s-a adresat în Curtea de Apel Comrat cu cererea privind scutirea de la plata taxei de stat, anexînd documente confirmative.

Deci Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie conchide că instanţa de apel i-a acordat apelantului un termen de 15 zile pentru înlăturarea neajunsurilor pînă la 12 decembrie 2013, însă totodată a stabilit termenul judecării apelului pentru 18 ianuarie 2014, ora 1130, astfel instanţa de apel în interiorul termenului indicat urma să soluţioneze cererea privind scutirea de la plata taxei de stat, chiar dacă aceasta a fost înaintată peste termenul stabilit prin încheierea din 25 noiembrie 2013. În conformitate cu dispoziţia art.85 Cod de procedură civilă, în funcţie de situaţia materială şi de probele prezentate în acest sens, persoana fizică sau juridică poate fi scutită de judecător (de instanţa de judecătorească) de la plata taxei de stat sau de la plata unei părţi a ei.

Reglementări similare fiind expuse şi în recomandările practice înserate în Hotărîrea Plenului Curţii Supreme de Justiţie a Republicii Moldova nr.25 din 28 iunie 2004 cu privire la practica aplicării de către instanţele judecătoreşti a legislaţiei despre încasare a cheltuielilor de judecată în cauzele civile. Astfel, Curtea de Apel Comrat nu a analizat capacitatea apelantului de a achita plata taxei de stat stabilită, fapt ce a determinat ca accesul liber la justiţie să fie efectiv limitat, devenind practic iluzoriu. Raţiunea scutirii este obiectivă în raport cu disponibilităţile băneşti ale recurentului, situaţie în care ar fi impropriu să se impună plata taxei de stat.

Potrivit jurisprudenţei Curţii Europene pentru Drepturile Omului la examinarea cererii de scutire a taxei de stat instanţele de jurisdicţie naţională urmează să ia în consideraţie natura revendicărilor formulate în vederea evitării îngrădirii accesului la justiţie asigurat de art.6 CEDO, reieşind din prezumţia evaluării unei taxe de stat disproporţional de mari în coraport cu revendicare formulată. Prin urmare, întru judecarea justă a cererii de apel în drepturile procesuale, instanţa de apel urmează să soluţioneze cererea privind scutirea lui Balta Nicolai de la plata taxei de stat la depunerea cererii de apel. Avînd în vedere cele expune, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că încheierea Curţii de Apel Chişinău din 18 martie 2014 este neîntemeiată, se impune necesitatea admiterii 3 recursului, casării încheierii recurate şi remiterii pricinii spre rejudecare în instanţa de apel.

În conformitate cu art. 427 lit. b), art. 428 Cod de Procedură Civilă, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, DECIDE: Se admite recursul declarat de Balta Nicolai. Se casează încheierea Curţii de Apel Comrat din 18 martie 2014, restituind pricina spre rejudecare în Curtea de Apel Comrat, pentru soluţionarea cererii privind scutirea de la plata taxei de stat la depunerea cererii de apel, în acelaşi complet de judecată. Decizia este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedinte, judecătorul Ala Cobăneanu Judecătorii Vera Macinskaia Dumitru Mardari 4