- Dosarul nr.
- 2ra-1489/14
- Instanța
- Curtea Supremă de Justiție · Colegiul civil
- Data
- 14 mai 2014
- Părțile
- Bojura Svetlana vs Vîsoţchi Veaceslav, Ţurcan Ion, Şciuric Cornel, Celac Ion
- Pe scurt
- Temeiurile inadmisibilităţii recursului
2ra-1489/14 — Repararea prejudiciului
prima instanţă: A.Cerbu dosarul nr. 2ra-1489/14 instanţa de apel: T.Duca, S.Procopciuc, A.Albu ÎNCHEIERE 14 mai 2014 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele completului, judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Ion Corolevschi, Valentina Clevadî examinînd chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de XXXX, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de YYYY şi ZZZZ împotriva lui AAAA, BBBB, CCCC şi XXXX privind repararea prejudiciului material şi moral, împotriva deciziei Curţii de Apel Bălţi din 24 decembrie 2013 prin care au fost respinse apelurile declarate de XXXX, CCCC, YYYY, ZZZZ cu menţinerea hotărîrii Judecătoriei Bălţi din 11 iulie 2013, c o n s t a t ă La 26 noiembrie 2012, ZZZZ şi YYYY au depus cerere de chemare în judecată împotriva lui AAAA, BBBB, CCCC şi XXXX privind repararea prejudiciului material şi moral.
În motivarea acţiunii au indicat că, la 26 august 2008, 04 septembrie 2008 şi 05 septembrie 2008 prin constrîngerea fizică şi psihică, manifestată prin aplicarea loviturilor şi ameninţărilor, au întreţinut raportul sexual cu YYYY, fiind minoră la acel moment. Susţine că, în perioada de vară-toamnă a anului 2008, în mod regulat a fost înjosită, ameninţată de către CCCC, fapt ce a determinat-o la 16 septembrie 2008 să se sinucidă, prin tăierea venelor de la membrele inferioare, însă a fost oprită de persoanele care se aflau în apropiere. În legătură cu faptele menţionate, vinovăţia pîrîţilor a fost demonstrată în cadrul judecării dosarului penal şi atragerii la răspundere penală.
Prin sentinţa Judecătoriei Bălţi din 22 iunie 2010, AAAA şi BBBB au fost achitaţi de săvîrşirea infracţiunii prevăzute de art. 171 alin. 3), lit. b) Cod Penal, CCCC a fost 1 achitat de săvîrşirea infracţiunii prevăzute de art. 150 alin. (2) lit. b) Cod Penal şi s-a constatat vinovăţia în comiterea infracţiunii prevăzute de art. 171 alin. (2) lit. b) Cod Penal, cu aplicarea pedeapsei sub formă de închisoare pe un termen de 5 ani şi XXXX s-a constatat vinovăţia în comiterea infracţiunii prevăzute de art. 171 alin. (2) lit. b) Cod Penal, cu aplicarea pedeapsei sub formă de închisoare pe un termen de 5 ani. În baza art. 90 Cod Penal, a fost suspendat condiţionat executarea pedepsei sub formă de închisoare în privinţa lui CCCC şi XXXX, cu stabilirea termenului de probă de 2 ani.
S-a admis acţiunea civilă înaintată de reprezentantul legal al părţii vătămate YYYY, urmînd să fie soluţionată de instanţa de judecată în ordine civilă.
Prin decizia Curţii de Apel Bălţi din 19 decembrie 2011, s-a casat sentinţa Judecătoriei Bălţi din 22 iunie 2010 şi s-a emis o nouă hotărîre prin care: CCCC s-a declarat vinovat şi condamnat în baza art. 171 alin. (2) lit. b), c), art. 150 alin. (2) lit. b) Cod Penal, cu aplicarea pedepsei pentru concurs de infracţiuni, prin cumul parţial al pedepselor aplicate, sub formă de închisoare pe un termen de 2 ani şi 6 luni, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis, XXXX s-a considerat vinovat şi condamnat în baza art. 171 alin. (2) lit. b), c) Cod Penal, cu aplicarea art. 70 şi 79 Cod Penal, cu aplicarea pedepsei sub formă de închisoare pe un termen de 2 ani, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis, BBBB s-a considerat vinovat şi condamnat în baza art. 171 alin. (2) lit. b) şi c) Cod Penal, cu aplicarea art. 70 şi 79 Cod Penal, cu aplicarea pedepsei sub formă de închisoare pe un termen de 2 ani şi AAAA s- a considerat vinovat şi condamnat în baza art. 171 alin. (2) lit. b) şi c) Cod Penal, cu aplicarea art. 70 şi 79 Cod Penal, cu aplicarea pedepsei sub formă de închisoare pe un termen de 2 ani.
În baza art. 90 Cod Penal executarea pedepsei sub formă de închisoare în privinţa lui BBBB şi AAAA a fost suspendată condiţionat pe un termen de probă de 2 ani, cu obligarea de a nu-şi schimba domiciliul fără consimțământul organului de executare. În partea acţiunii civile s-a menţinut dispoziţiile instanţei de fond. Menţionează că, în urma acţiunilor ilicite a pîrîţilor, starea sănătăţii a ZZZZ este precară, manifestată prin starea de depresie continua, frustrare şi stres, care suferă de o „tulburare patocaracteriologicală, personalitate cu infantelism psiho-emoţional”, fapt confirmat prin Raportul de expertiză medico-legală psihiatrică nr. 279 a-2008. La fel menţionează că, este nevoită periodic să efectueze tratamente costisitoare de reabilitare psihică şi/sau tratament de tip sanatorial pentru ameliorarea stării de sănătate.
Consideră că, prin acţiunile pîrîţilor pe întreaga perioadă a fost prejudiciată material în mărime de 15 038.35 lei şi moral în sumă de 1 000 000 lei. Solicită, încasarea în mod solidar de la AAAA, BBBB, CCCC şi XXXX în beneficiul ZZZZ prejudiciului material în mărime de 15 038.35 lei şi moral în mărime de 100 000 lei. Prin hotărârea Judecătoriei Bălţi din 11 iulie 2013 a fost admisă parţial acţiunea înaintată de YYYY şi ZZZZ împotriva lui AAAA, BBBB, CCCC şi XXXX privind repararea prejudiciului material şi moral. S-a încasat în mod solidar de la AAAA, 2 BBBB, CCCC şi XXXX în beneficiul ZZZZ prejudiciul material în mărime de 10 171.12 lei, de la CCCC şi XXXX în beneficiul YYYY prejudiciul moral în mărime de 20 000 lei fiecare, de la BBBB şi AAAA în beneficiul ZZZZ prejudiciul moral în mărime de 12 000 lei fiecare.
Nefiind de acord cu hotărîrea primei instanţe, XXXX, CCCC, YYYY şi ZZZZ au contestat-o cu apel. Prin decizia Curţii de Apel Bălţi din 24 decembrie 2013 au fost respinse apelurile declarate de către XXXX, CCCC, YYYY şi ZZZZ, cu menţinerea hotărîrii primei instanţe. La 21 februarie 2014, în termenul prevăzut de lege, XXXX a declarat recurs, solicitînd admiterea recursului, casarea hotărîrilor judecătoreşt, cu restituirea pricinii la rejudecare. În susţinerea recursului s-a indicat că, instanţele judecătoreşti la examinarea pricinii au aplicat eronat normele de drept material, nu au aplicat legea care trebuia să fie aplicată Susține că, prima instanţă a examinat pricina în lipsa lui, nefiind citat legal despre data, locul şi ora examinării pricinii în fond.
Menţionează că, prezenta pricină a fost examinată în lipsa înscrisurilor certificate în modul corespunzător şi reprezentantul reclamantului DDDD nu avea împuterniciri pentru a reprezenta interesele în instanţa de judecată. Mai susţine că, instanţele judecătoreşti nu au dovedit prin ce mod i-au fost cauzate suferinţe fizice şi psihice, invocate de reclamantă-intimat şi care este modul de apreciere a cuantumului prejudiciului moral. Consideră că, i-a fost îngrădit accesul liber la justiţie şi încălcat dreptul la asistenţă juridică şi dreptul la un proces echitabil garantat de art. 6 din CEDO și art. 1 din Protocolul Adițional nr. 1 din CEDO. Verificînd legalitatea hotărîrilor contestate, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia că recursul declarat de către XXXX urmează a fi declarat inadmisibil din următoarele considerente.
În conformitate cu prevederile art. 432 alin. (1) CPC, părţile şi alţi participanţi la proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural. În conformitate cu art. 432 alin. (2) CPC, se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanţa judecătorească: a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată; b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată; c) a interpretat în mod eronat legea; d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.
În conformitate cu art. 432 alin. (3) CPC, se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care: 3 a) pricina a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea ei; b) pricina a fost judecată în absenţa unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat locul, data şi ora şedinţei de judecată; c) în judecarea pricinii au fost încălcate regulile privind limba de desfăşurare a procesului; d) instanţa a soluţionat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în proces; e) în dosar lipseşte procesul-verbal al şedinţei de judecată; f) hotărîrea a fost pronunţată cu încălcarea competenţei jurisdicţionale.
Alin. (4) al articolului menţionat prevede că, săvîrşirea altor încălcări decît cele indicate la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluţionarea greşită a pricinii sau în cazul în care instanţa de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanţa judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului.
În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4). Completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul declarat de către XXXX este declarativ şi nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3), (4) CPC, care să justifice afirmaţia de ilegalitate a deciziei instanţei de apel. Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că instanţele de judecată au examinat pricina sub toate aspectele, cu respectarea normelor de drept material ce guvernează raportul juridic litigios, şi apreciind probele administrate în conformitate cu prevederile art.130 CPC, au pronunţat o hotărîre legală şi întemeiată.
Instanţa de recurs reiterează şi faptul că conform articolului 13 din Convenţia Europeană recursul trebuie să fie unul "efectiv", atît în practică, cît şi în drept. Un astfel de recurs este cerut pentru pretenţiile care pot fi considerate ca fiind „serioase şi legitime" conform Convenţiei (a se vedea Mitropolia Basarabiei şi alţii vs. Moldova, nr.45701/99, §137, ECHR 2001-XII). Astfel, reieşind din considerentele menţionate şi avînd în vedere faptul că, atît prima instanţă, cît şi instanţa de apel au examinat pricina sub toate aspectele, au verificat şi au apreciat corect probele prezentate, au aplicat corect normele de drept material şi procesual, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de către XXXX, ca inadmisibil.
4 În conformitate cu art. art. 270, 431 alin.(2), art. 433 lit. a), art. 440 CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, d i s p u n e : Recursul declarat de către XXXX se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele completului, judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Ion Corolevschi Valentina Clevadî 5