3ra-472/14 — Restabilirea la serviciu

Judecătoria Centru Dosarul nr. 3ra-472/14 Judecător: V.Orîndaş Curtea de Apel Chişinău Judecători: B.Bîrca, M.Moraru, M.Ciugureanu Republica Moldova Curtea Supremă de Justiţie DECIZIE 14 mai 2014 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie în componenţa: Preşedintele completului, judecătorul Iulia Sîrcu Judecători: Tamara Chişca-Doneva, Ion Guzun, Valentina Clevadî, Iuliana Oprea judecînd recursurile declarate de Ministerul Afacerilor Interne al RM şi Inspectoartul General al Poliţiei al Ministerului Afacerilor Interne, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui Baranov Radu împotriva Ministerului Afacerilor Interne al RM, Inspectoartului General al Poliţiei al Ministerului Afacerilor Interne şi Ministerului Justiţiei al RM privind restabilirea în funcţie, încasarea salariului ratat şi a prejudiciului moral, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 17 decembrie 2013, CONSTATĂ : La 11.11.2011, Baranov Radu s-a adresat cu cerere de chemare în judecată împotriva Ministerului Afacerilor Interne al RM privind restabilirea sa în funcţia de şef-adjunct al Secţiei poliţie criminală a Comisariatului de Poliţie raional Ungheni al MAI, începînd cu data de 02.02.2011, încasarea salariului ratat, începînd cu data de 10.11.2011, cu achitarea la el a 01% penalitate pentru fiecare zi de întîrziere şi prejudiciul moral în valoare de 50 000 lei.

Ulterior, reclamantul Baranov Radu a depus cerere de concretizare şi modificare a acţiunii, indicînd în calitate de pîrît şi Inspectoratul General al Poliţiei al MAI. În argumentarea cererii de chemare în judecată, reclamantul a invocat faptul că, prin ordinul Ministerului Afacerilor Interne nr. 23ef din 02 februarie 2011, a fost concediat din cadrul organelor afacerilor interne, din funcţia de şef-adjunct al Secţiei poliţiei criminale a CPR Ungheni, în conformitate cu art. 21 pct. 8 al Legii cu privire la poliţie, pentru săvîrşirea unor contravenţii ce discreditează imaginea efectivului de trupă şi a corpului de comandă. Reclamantul a explicat că drept motiv al concedirii sale a servit faptul că, în urma acţiunilor din 14 august 2010 de aplicare a violenţei faţă de cet.

Victor Zuza, în privinţa sa a fost pornită o cauză penală pe indicii infracţiunii prevăzute la art. 328 alin. (2) lit.a) Cod penal, iar prin sentinţa Judecătoriei Ungheni din 18 ianuarie 2011, acţiunile date au fost recalificate în baza art. 328 alin. (1) Cod penal, din volumul învinuirii fiind exclus semnul calificativ caracteristic pentru alin. (2) - aplicarea violenţei, şi în conformitate cu art. 55 Cod penal, a fost eliberat de răspundere penală, cu atragerea la răspundere administrativă şi aplicarea unei amenzi în mărime de 80 u.c, ce constituie 1600 lei, iar prin decizia Curţii de Apel Bălţi din 08 iunie 2011, sentinţa în cauză a fost casată, cu încetarea procesului pe motiv că există circumstanţe ce exclud tragerea sa la răspundere penală, care potrivit 1 art. 415 alin. (3) CPP şi art. 466 alin. (3) CPP, este definitivă şi executorie de la pronunţare.

Reclamantul a indicat faptul că, cu decizia motivată a Curţii de Apel Bălţi din 08.06.2011 a făcut cunoştinţă la 05.10.2011, expediind în adresa pîrîtului o cerere de repunere a sa în funcţia anterior ocupată, care a fost recepţionată de către pîrît la 10.10.2011, însă în termenul de 1 lună cererea nu a fost soluţionată. Solicită reclamantul Baranov Radu restabilirea sa în funcţia de şef-adjunct al Secţiei poliţie criminală a Comisariatului de Poliţie raional Ungheni al MAI, începînd cu data de 02.02.2011, iar din 05.03.2013 în funcţia analogică din cadrul Inspectoratului de Poliţie Ungheni al Inspectoratului General al Poliţiei al MAI, încasarea salariului ratat, începînd cu data de 10.11.2011 în sumă de 3 700 lei lunar, cu achitarea la el a 0,1% penalitate pentru fiecare zi de întîrziere şi încasarea prejudiciul moral de la MAI în valoare de 50 000 lei.

La 20.02.2013, reprezentantul MAI a solicitat instanţei de judecată introducerea în cauză în calitate de copîrît a Ministerului Justiţiei, din motiv că reclamantul a înaintat pretenţii de reparare a prejudiciului în temeiul Legii nr. 1545 din 25.02.1998. Prin încheierea Judecătoriei Centru, mun. Chişinău din 11 martie 2013, a fost atras în proces în calitate de copîrît Ministerului Justiţiei al RM. La 04.06.2013 reclamantul Baranov Radu a renunţat la cerinţa de încasare a penalităţii de întîrziere la salariu în mărime de 0,1% pentru fiecare zi de întîrziere şi a concretizat mărimea salariului ratat pentru 18 luni şi 24 zile în cuantum de 69 552 lei. Prin hotărîrea Judecătoriei Centru, mun.

Chişinău din 04 iunie 2013, acţiunea a fost admisă parţial, fiind dispusă restabilirea lui Baranov Radu în funcţia de şef- adjunct al Secţiei poliţie criminală a Comisariatului de Poliţie raional Ungheni al MAI, începînd cu data de 02.02.2011, iar din 05.03.2013 în funcţia analogică din cadrul Inspectoratului de Poliţie Ungheni al Inspectoratului General al Poliţiei al MAI. A dispus încasarea din contul Ministerului Afacerilor Interne în beneficiul lui Baranov Radu suma de 69 552 lei salariul pentru absenţa forţată de la locul de muncă şi prejudiciul moral în sumă de 3 700 lei.

În motivarea hotărîrii, instanţa de fond a invocat prevederile art. 14 alin. (1) din Legea nr. 1545 din 25.02.1998 şi art. 89 alin. (1) Codul muncii, menţionînd că, deoarece reclamantul a fost anterior eliberat din funcţie în temeiurile indicate în ordinul de concediere – săvîrşirea unor contavenţii ce discretitează imaginea efectivului de trupă şi a corpului de comandă, nu şi-au găsit confirmare faptul săvîrşirii de către Baranov Radu a unor contravenţii care să fie expres prevăzute de Codul contravenţional, cu atît mai mult că prin decizia Curţii de Apel Bălţi din 08.06.2011, sentinţa Judecătoriei Ungheni a fost casată, cu încetarea procesului pe motiv că există cicumstanţe ce exclud tragerea la răspundere penală.

Referitor la cerinţa de încasare a salariului pentru lipsa forţată de la serviciu, instanţa de fond a aplicat prevederile art. 90 şi 330 alin. (1) Codul muncii. Nefiind de acord cu hotărîrea în cauză, la 04.06.2013, Ministerul Afacerilor Interne şi Inspectoratul General al Poliţiei al MAI au contestat-o cu apel, solicitînd admiterea apelului, casarea hotărîrii Judecătoriei Centru, mun. Chişinău din 04 iunie 2013 cu adoptarea unei hotărîri noi de respingere a acţiunii. Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 17 decembrie 2013, a fost respins apelul declarat de Ministerul Afacerilor Interne şi Inspectoratul General al Poliţiei al MAI şi menţinută hotărîrea Judecătoriei Centru, mun. Chişinău din 04 iunie 2013. 2 Pentru a hotărî astfel, instanţa de apel a conchis că motivele invocate de apelanţi nu şi-au găsit reflectare de fapt în probele acumulate la materialele dosarului.

Totodată, a fost indicat că, prima instanţă a dat o apreciare obiectivă şi justă probelor administrate, a constatat şi elucidat pe deplin toate circumstanţele care au importanţă pentru soluţionarea pricinii şi corect a aplicat normele de drept material şi procedural şi în consecinţă a adoptat o hotărîre legală şi întemeiată. Considerînd ilegală decizia instanţei de apel, la 17 februarie 2014, Inspectoartul General al Poliţiei al MAI a contestat-o cu recurs, solicitînd admiterea recursului, casarea deciziei Curţii de Apel Chişinău din 17 decembrie 2013 şi a hotărîrii Judecătoriei Centru, mun. Chişinău din 04 iunie 2013, cu pronunţarea unei noi hotărîri prin care acţiunea formulată să fie respinsă integral.

În argumentarea recursului recurentul a invocat aplicarea legii care nu urma să fie aplicată, neaplicarea legii care trebuia să fie aplicată, precum şi încălcarea normelor de drept procedural. La 04.03.2014 şi Ministerul Afacerilor Interne al RM a înaintat recurs împotriva deciziei instanţei de apel, solicitînd admiterea recursului, casarea deciziei Curţii de Apel Chişinău din 17 decembrie 2013 şi emiterea unei noi hotărîri de respingere a acţiunii. Avocatul Mihail Conţescu în interesele lui Baranov Radu a depus referinţă pe marginea recursurilor declarate, prin care a solicitat declararea acestora ca inadmisibile. Potrivit art. 440 alin. (2) CPC, recursurile înaintate de Ministerul Afacerilor Interne al RM şi Inspectoartul General al Poliţiei al Ministerului Afacerilor Interne au fost considerate admisibile şi transmise spre examinare într-un complet din 5 judecători.

Potrivit art. 444 CPC, recursul se examinează fără înştiinţarea participanţilor la proces. Judecînd recursurile declarate împotriva deciziei date în instanţa de apel şi verificînd, în limitele invocate în recursuri şi în baza referinţei depuse de intimat, legalitatea deciziei atacate, Colegiul conchide că recursurile urmează să fie admise, pornind de la următoarele. În conformitate cu art. 445 alin (1) lit. b) CPC, instanţa, după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul şi să caseze integral sau parţial decizia instanţei de apel şi hotărîrea primei instanţe, pronunţînd o nouă hotărîre. La examinarea litigiului atît instanţa de fond, cît şi cea de apel nu au aplicat normele de drept material care urmau a fi aplicate, precum şi au aplicat o lege care nu aurma a fi aplicată şi în consecinţă au adoptat hotărîri ilegale.

Totodată, în speţă sunt stabilite fapte suficiente pentru a da o soluţie nouă de respingere a acţiunii. Potrivit materialelor cauzei, reclamantul Baranov Radu s-a adresat în instanţa de judecată cu acţiune împotriva Ministerului Afacerilor Interne al RM şi Inspectoartului General al Poliţiei al Ministerului Afacerilor Interne, prin care a solicitat repunerea în funcţia de şef-adjunct al Secţiei poliţiei criminale a Comisariatului de Poliţie raional Ungheni, începînd cu 02.02.2011, iar din 05.03.2013 în funcţie analogică din cadrul IP Ungheni al IGP, încasarea din contul MAI în beneficiul său a salariului ce i se cuvine începînd cu data de 10.11.2011, în mărime de 3 700 lei lunar, cu repararea prejudiciului moral în mărime de 50 000 lei.

Prin hotărîrea Judecătoriei Centru, mun. Chişinău din 04.06.2013, menţinută prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 17.12.2013, a fost admisă parţial acţiunea şi 3 s-a dispus restabilirea lui Baranov Radu în funcţia de şef-adjunct al Secţiei poliţiei criminale a Comisariatului de Poliţie raional Ungheni, începînd cu 02.02.2011, iar din 05.03.2013 în funcţie analogică din cadrul IP Ungheni al IGP al MAI, încasarea din contul MAI în beneficiul lui Baranov Radu a sumei de 69 552 lei cu titlu de salariu pentru absenţa forţată de la locul de muncă şi suma de 3 700 lei cu titlu de despăgubire morală. Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră hotărîrile instanţelor judecătoreşti ilegale, pornind de la următoarele.

După cum rezultă din actele cauzei, intimatul Baranov Radu a fost concediat din organele afacerilor interne prin ordinul MAI nr. 23ef. din 02.02.2011, în temeiul art. 21 pct.8) din Legea cu privire la poliţie nr.416 din 18.12.1990 (în vigoare la acel moment), pentru săvîrşirea unor contravenţii ce discreditează imaginea efectivului de trupă şi corpului de comandă. Circumstanţele care au generat concedierea intimatului Baranov Radu au constituit săvîrşirea de către acesta a infracţiunii de aplicare a violenţei faţă de cet. Zuza Victor, acţiuni incompatibile cu exercitarea funcţiei deţinute pînă la concediere de către intimat şi în general a funcţiei poliţieneşti şi care au fost calificate conform art. 328 alin. (2) lit.a) din Cod penal.

Prin sentinţa Judecătoriei Ungheni din 18.01.2011, acţiunile lui Baranov Radu au fost recalificate în baza art. 328 alin. (l) CP şi în temeiul art. 55 CP a fost liberat de răspundere penală pe art. 328 alin. (l) CP, cu tragerea la răspundere contravenţională, fiindu-i aplicată amendă în mărime de 80 u.c, ceea ce constituie 1600 lei. Prin decizia Curţii de Apel Bălţi din 08.06.2011, menţinută prin decizia Colegiului penal lărgit al Curţii Supreme de Justiţie din 06.11.2012, sentinţa Judecătoriei Ungheni din 18.01.2011 a fost casată şi dispusă încetarea procesului penal în temeiul art. 275 pct.9, 332 alin. (l) şi 391 alin. (l) pct. 6) din Cod de procedură penală, pe motiv că există circumstanţe care condiţionează tragerea la răspundere penală.

În speţă, instanţele au aplicat eronat prevederile art.14 din Legea nr. 1545 din 25.02.1998, considerînd că urmare a faptului că acesta a fost îndreptăţit pe cauza penală pentru faptele incriminate, fapte care au fost invocate şi în actul de concediere, aceste circumstanţe cad sub incidenţa Legii nr. 1545 din 25.02.1998. Astfel, potrivit deciziei Colegiului penal al Curţii de Apel Bălţi din 08.06.2011, a fost dispusă încetarea procesului civil în privinţa lui Baranov Radu în temeiul art. 275 pct.9), 332 alin. (l) şi 391 alin. (l) pct.6) CPP. În acest sens, instanţa de recurs constată cu certitudine că intimatul nu a fost achitat, lipsind astfel o decizie de achitare.

Potrivit art. 390 alin. (1) CPP, sentinţa de achitare se adoptă dacă nu s-a constatat existenţa faptei infracţiunii; fapta nu a fost săvîrşită de inculpat; fapta inculpatului nu întruneşte elementele infracţiunii; fapta nu este prevăzută de legea penală; există una din cauzele care înlătură caracterul penal al faptei. Referitor la adoptarea hotărîrii privind încetarea urmăririi penale pe temei de reabilitare, atunci în acest caz urma să fie emisă de către procuror o ordonanţă de încetare a urmăririi penale.

În acest sens, prevederile art. 285 alin. (l) CPP, definesc că încetarea urmăririi penale constituie actul de liberare a persoanei de răspundere penală şi de finisare a acţiunilor procedurale, iar concluzia instanţelor precum că în situaţia intimatului sunt aplicabile prevederile art.14 din Legea nr. 1545 din 4 25.02.1998, deoarece decizia Colegiului penal al Curţii de Apel Bălţi din 08.06.2011, prin care a fost încetat procesul penal este aceeaşi hotărîre de încetare a urmăririi penale, este eronată.

În această ordine de idei, analiza noţiunii de sentinţă de încetare a procesului penal şi a hotărîrii privind încetarea urmăriri penale pe temei de reabilitare, denotă faptul că, sentinţa de încetare a procesului penal se pronunţă în situaţia în care instanţa de judecată constată existenţa unuia din cazurile invocate în art. 391 CPP, adică la faza judecării cauzei, pe cînd hotărîrea de încetare a urmăririi penale, ce se individualizează prin ordonanţa procurorului, se emite la faza urmăririi penale, şi anume dacă una din circumstanţele expres prevăzute la art. 275 CPP se constată după începerea urmăririi penale, dispunîndu-se, după caz, încetarea urmăririi penale, scoaterea de sub urmărire penală sau clasarea cauzei penale de către procuror.

Astfel, coraborînd prevederile normelor legale evocate supra, rezultă că, pentru a deveni subiect al raporturilor juridice reglementate de prevederile art.14 din Legea nr. 1545 din 25.02.1998, în privinţa intimatului Baranov Radu urma să fie emisă sentinţă de achitare sau ordonanţă de încetare a urmăririi penale, pe cînd în privinţa intimatului a fost pronunţată o decizie judecătorească de încetare a procesului penal, act emis la faza judecării cauzei penale. În sensul descris, intimatul nu a fost eliberat în legătură cu condamnarea ilegală, condiţie necesară pentru angajarea răspunderii statutului pentru prejudiciu cauzat prin erori judiciare, la caz, condiţie stabilită prin art.14 din Legea nr. 1545 din 25.02.1998, ci a fost concediat în temeiul art. 21 pct.8) din Legea nr.416 din 18.12.1990, şi anume pentru săvârşirea unor contravenţii ce discreditează efectivul de trupă şi corpul de comandă.

Or, dacă Baranov Radu ar fi fost eliberat în legătură cu condamnarea, atunci în acest sens urma să existe o decizie a instanţei de judecată de condamnare, care ar oferi dreptul angajatorului să-l elibereze în temeiul art. 21 pct.9) din Legea nr.416 din 18.12.1990, conform căruia colaboratorul poliţiei poate fi concediat din serviciu din iniţiativa conducerii în baza hotărîrii judecătoreşti. Însă, Baranov Radu a fost concediat din organele afacerilor interne în legătură cu săvîrşirea unor acţiuni ce discreditează imaginea efectivului de trupă şi a corpului de comandă. În speţă, circumstanţele care au generat concedierea intimatului au constituit săvîrşirea de către acesta a infracţiunii de aplicare a violenţei faţă de cet.

Zuza Victor, acţiuni incompatibile cu exercitarea funcţiei poliţieneşti. Colegiul mai menţionează că, anterior, Baranov Radu a solicitat în instanţa de judecată anularea ordinului MAI nr.23ef. din 02.02.2011, restabilirea în funcţia deţinută, încasarea salariului şi repararea prejudiciului, acţiune care prin decizia Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie din 28.09.2011 a fost respinsă. Ulterior, intimatul Baranov Radu a declarat cerere de revizuire a deciziei în cauză, invocînd drept temei că prin decizia Colegiului penal al Curţii de Apel Bălţi din 08.06.2011, a fost anulată sentinţa Judecătoriei Ungheni din 18.01.2011, considerînd că sentinţa respectivă a stat la baza emiterii actului de eliberare.

Cererea de revizuire respectivă a fost respinsă ca inadmisibilă prin încheierea Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie din 14.03.2013. Astfel, instanţa de recurs conchide că, de către instanţele ierarhic inferioare eronat a fost concluzionat că intimatul a fost concediat în baza unei hotărîri 5 judecătoreşti, considerînd totodată, că decizia de încetare î-i oferă dreptul de a pretinde la repunerea în funcţie în temeiul art. 14 din Legea nt. 1545 din 25.02.1998.

Urmare a celor invocate, Colegiul conchide că, pentru a deveni subiect al raporturilor juridice reglementate de prevederile art. 14 alin. (l) din Legea nr. 1545 din 25.02.1998 privind modul de reparare a prejudiciului cauzat prin acţiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale procuratuii şi ale instanţelor judecatoreşti, în privinţa intimatului Baranov Radu urma să fie emisă sentinţă de achitare sau ordonanţă de încetare a urmăririi penale, pe cînd în privinţa intimatului a fost pronunţată o decizie judecătorească de încetare a procesului penal, act emis la faza judecării cauzei penale, decizie ce îi oferă dreptul acestuia de a se adresa către recurent cu o cerere de angajare, conform condiţiilor generale.

În consecinţă, deoarece pretenţia privind restabilirea în funcţie este neîntemeiată, cerinţele subsecvente acesteia privind încasarea salariului pentru lipsa forţată de la serviciu şi a prejudiciului moral, la fel Colegiul le consideră neîntemeiate. În această ordine de idei, instanţa de recurs conchide că instanţele judecătoreşti eronat au aplicat legea materială care nu trebuia aplicată la soluţionarea litigiului dedus judecăţii în speţă, deoarece, prin actele cauzei a fost demonstrată netemeinicia acţiunii reclamantului-intimat. Din considerentele menţionate, Colegiul civil, comercial şi de contencios asministrativ lărgit ajunge la concluzia de a admite recursul, de a casa decizia Curţii de Apel Chişinău din 17 decembrie 2013 şi hotărîrea Judecătoriei Centru, mun.

Chişinău din 04 iunie 2013 şi de a adopta o hotărîre nouă de respingere a acţiunii. Ţinînd cont de cele expuse, în baza art. 445 alin. (1) lit. b) CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie, DECIDE: Se admit recursurile declarate de Ministerul Afacerilor Interne al RM şi Inspectoartul General al Poliţiei al Ministerului Afacerilor Interne. Se casează decizia decizia Curţii de Apel Chişinău din 17 decembrie 2013 şi hotărîrea Judecătoriei Centru, mun. Chişinău din 04 iunie 2013 şi se adoptă o hotărîre nouă. Se respinge ca neîntemeiată cererea de chemare în judecată a lui Baranov Radu împotriva Ministerului Afacerilor Interne al RM, Inspectoartului General al Poliţiei al Ministerului Afacerilor Interne şi Ministerului Justiţiei al RM privind restabilirea în funcţie, încasarea salariului ratat şi a prejudiciului moral.

Decizia este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele şedinţei, Judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Tamara Chişca-Doneva Ion Guzun Valentina Clevadî Iuliana Oprea 6