2ra-1221/14 — Recuperarea prejudiciului moral

Judecătoria Soroca Dosarul nr. 2ra-1221/14 Judecător: Gh. Mîra Curtea de Apel Bălţi Judecători: T. Duca, S. Procopciuc, A. Albu Republica Moldova Curtea Supremă de Justiţie DECIZIE 14 mai 2014 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţa: Preşedintele completului, judecătorul Iulia Sîrcu Judecători: Tamara Chişca-Doneva, Ion Guzun, Valentina Clevadî, Iuliana Oprea examinînd recursul declarat de Gînga Serghei, în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată a lui Gînga Serghei împotriva Ministerului Finanţelor al Republicii Moldova, Ministerul Afacerilor Interne al Republicii Moldova şi a Procuraturii Generale a Republicii Moldova privind recuperarea prejudiciului moral, împotriva deciziei Curţii de Apel Bălţi din 05 noiembrie 2013, CONSTATĂ : La 06.08.12 Gînga Serghei a depus acţiune în judecată împotriva Ministerului Finanţelor, Ministerului Afacerilor Interne şi Procuraturei Generale privind recuperarea prejudiciului moral.

În motivarea acţiunii reclamantul Gînga Serghei a invocat că în anul 2008 împotriva lui a fost intentat un dosar penal în cadrul căruia acesta se învinuia în comiterea infracţiunii prevăzute de art. 171 alin. (2) lit.b) CP. Prin sentinţa Judecătoriei Soroca din 12.06.09 a fost achitat, sentinţa fiind menţinută de Curtea de Apel Bălţi şi de Curtea Supremă de Justiţie. Consideră reclamantul că în urma acţiunilor de urmărire penală ilegale, precum şi în urma învinuirilor aduse neîntemeiat, i s-a cauzat un prejudiciu moral. Cere reclamantul încasarea de la Ministerul Finanţelor în beneficiul său a prejudiciului moral în sumă de 150000 lei, precum şi obligarea procurorului r. Soroca să dezmintă învinuirea înaintată printr-o publicaţie în ziarul „Observatorul de Nord”.

Prin încheierea Judecătoriei Soroca din 07.08.12 s-a restituit cererea de chemare în judecată înaintată de Gînga Serghei împotriva Ministerului Finanţelor, Ministerului Afacerilor Interne, Procuraturii Generale privind incasarea prejudiciului moral. 1 Prin decizia Curţii de Apel Bălţi din 04.10.12, încheierea Judecătoriei Soroca din 07.08.12 s-a casat cu restituirea cauzei la rejudecare în prima instanţă. Prin hotărîrea Judecătoriei Soroca din 04.06.13 acţiunea s-a admis parţial. S-a încasat de la Ministerul Finanţelor în beneficiul lui Gînga Serghei suma de 5000 lei cu titlu de prejudiciu moral. În rest acţiunea s-a respins. La 13.06.13, în termen legal, Gînga Serghei a declarat apel, solicitînd casarea hotărîrii şi emiterea unei noi hotărîri prin care să se încaseze de la Ministerul Finanţelor în beneficiul lui a prejudiciului material şi moral în sumă de 200000 lei.

La 17.06.13 , în termen legal, Ministerul Finanţelor a declarat apel, solicitînd casarea parţială a hotărîrii instanţei de fond, cu pronunţarea unei noi hotărîri prin care pretenţiile vor fi limitate la suma de una mie lei. Prin decizia Curţii de Apel Bălţi din 05 noiembrie 2013 a fost respins apelul declarat de Gînga Serghei. A fost admis apelul declarat de Ministerul Finanţelor. S-a modificat hotărîrea Judecătoriei Soroca din 13.06.2013 în partea sursei de la care urmează a fi încasat prejudiciul şi anume: s-a încasat în beneficiul lui Gînga Serghei 5000 lei cu titlu de prejudiciu moral de la bugetul de stat prin intermediul Ministerului Finanţelor. În rest hotărîrea s-a menţinut. Pentru a hotărî astfel, instanţa de apel a conchis că motivele invocate de apelantul Ministerul Finanţelor sunt întemeiate, iar cele prezentate de apelantul Gînga Serghei nu şi-au găsit reflectare de fapt în probele acumulate la materialele dosarului.

Totodată, a fost indicat că, instanţa de fond justificat s-a pronunţat asupra admiterii parţiale a acţiunii, iar argumentele invocate de către Ministerul Finanţelor şi Gînga Serghei în cererile de apel cu privire la cuantumul diminuat/ exagerat nu pot fi reţinute, deoarece instanţa a examinat pricina sub toate aspectele, a verificat şi elucidat toate circumstanţele importante pentru soluţionarea justă a pricinii, a apreciat probele prezentate de către părţi în conformitate cu art. 130 CPC, multiaspectual, complet, în ansamblul şi interconexiunea lor şi au făcut concluzii în corespundere cu prevederile normelor de drept material. Considerînd ilegală decizia instanţei de apel, la 10 ianuarie 2014, Gînga Serghei a contestat-o cu recurs, solicitînd admiterea recursului, casarea deciziei Curţii de Apel Bălţi din 05 noiembrie 2013 şi a hotărîrii Judecătoriei Soroca din 13.06.2013 cu pronunţarea unei noi decizii prin care acţiunea sa să fie admisa.

În argumentarea recursului recurentul a reiterat argumentele de fapt expuse şi în cererea de apel. La data de 19.03.2014, Procuratura Generală a depus referinţă la recursul declarat de Gînga Serghei, solicitînd respingerea acestuia, ca inadmisibil. Potrivit art. 440 alin. (2) CPC, recursul înaintat de Gînga Serghei a fost considerat admisibil şi transmis spre examinare într-un complet din 5 judecători. Potrivit art. 444 CPC, recursul se examinează fără înştiinţarea participanţilor la proces. Judecînd recursul declarat împotriva deciziei date în instanţa de apel şi verificînd, în limitele invocate în recurs, legalitatea deciziei atacate, Colegiul conchide că recursul declarat urmează să fie respins, pornind de la următoarele.

2 În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. a) CPC al RM instanţa, după ce judecă recursul, este în drept să respingă recursul şi să menţină decizia instanţei de apel şi hotărîrea primei instanţe, precum şi încheierile atacate cu recurs. Decizia recurată a fost adoptată în conformitate cu normele de drept material şi procedural şi este bazată pe aprecierea corectă şi completă a tuturor probelor şi circumstanţelor cauzei, motiv pentru care de către Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit este considerată legală şi întemeiată. Potrivit materialelor cauzei, Colegiul constată că la 14.11.2008 împotriva lui Gînga Serghei a fost intentat un dosar penal în cadrul căruia acesta se învinuia în comiterea infracţiunii prevăzute de art. 171 alin. (2) lit. b) CP.

Prin sentinţa Judecătoriei Soroca din 12.06.09 Gînga Serghei a fost achitat pe motiv că nu s-a confirmat existenţa faptei infracţiunii (f.d.25-29), sentinţa fiind menţinută prin decizia Curţii de Apel Bălţi din 28.10.09 (f.d.30-32) şi prin decizia Curţii Supreme de Justiţie din 17.03.10(f.d.34). La 06.08.12 Gînga Serghei a depus acţiune în judecată către Ministerul Finanţelor, Ministerul Afacerilor Interne, Procuratura Generală privind recuperarea prejudiciului moral cauzat de atragerea sa ilegală la răspundere penală (f.d.1-2). Conform prevederilor art. 6 lit. a) din Legea privind modul de reparare a prejudiciului cauzat prin acţiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii şi ale instanţelor judecătoreşti nr. 1545 din 25.02.1998, dreptul la repararea prejudiciului, în mărimea şi modul stabilit de prezenta lege, apare în cazul devenirii definitive şi irevocabile a sentinţei de achitare.

Astfel, s-a constatat că sentinţa de achitare în privinţa lui Gînga Seghei a devenit defenitivă şi irevocabilă. Potrivit art. 3 lit.a) al Legii nominalizate, este reparabil prejudiciul material şi moral cauzat persoanei fizice sau juridice în urma: a) tragerii ilegale la răspundere penală. Astfel, Gînga Serghei a solicitat încasarea din contul Ministerului Finanţelor a sumei de 150000 lei pentru recuperarea prejudiciului moral şi obligarea procurorului care a condus urmărirea penală să-i aducă scuze oficiale prin publicarea lor în ziarul local „Observatorul de Nord”. Instanţa de fond, a ajuns la concluzia temeiniciei parţiale a acţiunii, încasînd din contul Ministerului Finanţelor al RM în beneficiul lui Gînga Serghei suma de 5000 lei în vederea reparării prejudiciului moral, iar în rest a respins acţiunea ca neîntemeiată.

Instanţa de apel, a respins apelul declarat de Gînga Serghei, a admis apelul declarat de Ministerul Finanţelor, a modificat hotărîrea Judecătoriei Soroca din 13.06.2013 în partea sursei de la care urmează a fi încasat prejudiciul şi anume: a încasat în beneficiul lui Gînga Serghei 5000 lei cu titlu de prejudiciu moral de la bugetul de stat prin intermediul Ministerului Finanţelor. În rest hotărîrea a fost menţinută. Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie susţine soluţia instanţei de apel ca fiind legală şi întemeiată, pornind de la următoarele.

3 Conform art. 3 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 1545-XII din 25 februarie 1998 privind modul de reparare a prejudiciului cauzat prin acţiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii şi ale instanţelor judecătoreşti, în conformitate cu prevederile prezentei legi, este reparabil prejudiciul material şi moral cauzat persoanei fizice sau juridice în urma reţinerii ilegale, aplicării ilegale a măsurilor preventive sub formă de arest, de declaraţie de a nu părăsi localitatea sau ţara, tragerii ilegale la răspundere penală.

Conform art. 1405 alin. (1) din Codul civil, prejudiciul cauzat persoanei fizice prin condamnare ilegală, atragere ilegală la răspundere penală, aplicare ilegală a măsurii preventive sub forma arestului preventiv sau sub forma declaraţiei scrise de a nu părăsi localitatea, prin aplicarea ilegală în calitate de sancţiune administrativă a arestului, muncii neremunerate în folosul comunităţii se repară de către stat integral, indiferent de vinovăţia persoanelor de răspundere ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii sau ale instanţelor de judecată. În temeiul dispoziţiilor legale citate se instituie obligaţia generală a statului de a repara persoanelor fizice prejudiciul material şi moral cauzat prin acţiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii şi ale instanţelor judecătoreşti.

Colegiul, analizînd materialele anexate la dosar, în coraport cu legislaţia în vigoare ce guvernează raportul juridic litigios, ajunge la concluzia că soluţia dată de către instanţe este una legală şi întemeiată. Conform art. 11 alin. (1) din Legea privind modul de reparare a prejudiciului cauzat prin acţiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii şi ale instanţelor judecătoreşti, mărimea compensaţiei pentru repararea prejudiciului moral se stabileşte de instanţa de judecată în modul prevăzut de prezenta lege.

Mărimea concretă a compensaţiei se determină luîndu-se în considerare gravitatea infracţiunii de a cărei săvîrşire a fost învinuită persoana respectivă; caracterul şi gravitatea încălcărilor procesuale comise la urmărirea penală şi la examinarea cauzei penale în instanţa de judecată; rezonanţa pe care a avut-o în societate informaţia despre învinuirea persoanei; durata urmăririi penale, precum şi durata examinării cauzei penale în instanţa de judecată; natura dreptului personal lezat şi locul lui în sistemul de valori al persoanei; suferinţele fizice, caracterul şi gradul suferinţelor psihice; măsura în care compensaţia bănească poate atenua suferinţele fizice şi psihice cauzate; durata aflării nelegitime a persoanei în detenţie.

Or, conform art. 1423 din Codul civil, mărimea compensaţiei pentru prejudiciu moral se determină de către instanţa de judecată în funcţie de caracterul şi gravitatea suferinţelor psihice sau fizice cauzate persoanei vătămate, de gradul de vinovăţie al autorului prejudiciului, dacă vinovăţia este o condiţie a răspunderii, şi de măsura în care această compensare poate aduce satisfacţie persoanei vătămate. Caracterul şi gravitatea suferinţelor psihice sau fizice le apreciază instanţa de judecată, luînd în considerare circumstanţele în care a fost cauzat prejudiciul, precum şi statutul social al persoanei vătămate. Actele pricinii denotă faptul că Gînga Serghei a solicitat recuperarea prejudicului moral cauzat prin atragerea sa ilegală la răspundere penală (nu şi pentru 4 alte acţiuni comise în cadrul urmăririi penale cum ar fi aplicarea sau nu a măsurilor preventive, percheziţii, limitări de drepturi sau altele).

Colegiul apreciază ca corectă concluzia instanţei de apel care consideră că, prin aducerea unei învinuiri ilegale, care nu s-a confirmat în cadrul cercetării judecătoreşti, lui Gînga Serghei i s-au adus atingere drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului, iar durerile psihice provocate pot şi trebuie să fie reparate prin acordarea unor despăgubiri. Prin urmare, Colegiul, avînd în vedere principiile compensării echitabile şi rezonabile a prejudiciului moral, suferinţele morale cauzate, starea de stres şi retrăirile suportate de către Gînga Serghei, consideră că instanţele, de fond şi de apel, corect au încasat în beneficiul acestuia suma de 5000 lei, în vederea reparării prejudiciului moral, sumă care poate fi considerată ca o compensare ce ar aduce satisfacţie persoanei vătămate, la caz recurentului Gînga Serghei.

În conexiunea celor expuse, Colegiul conchide că instanţele justificat s-au pronunţat asupra admiterii parţiale a acţiunii, deoarece au examinat pricina sub toate aspectele, au verificat şi elucidat toate circumstanţele importante pentru soluţionarea justă a pricinii, au apreciat probele prezentate de către părţi în conformitate cu art. 130 CPC, multiaspectual, complet, în ansamblul şi interconexiunea lor şi au făcut concluzii în corespundere cu prevederile normelor de drept material. Unul din criteriile orientative generale de apreciere a prejudiciului moral este criteriul echităţii, care exprimă că indemnizaţia trebuie să prezinte o justă şi integrală despăgubire. În temeiul Convenţiei Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale, acest criteriu se traduce prin necesitatea ca partea vătămată să primească o satisfacţie echitabilă pentru prejudiciul moral suferit.

Cuantumul despăgubirilor trebuie astfel stabilit, încît acestea să aibă efect compensatoriu şi nu trebuie să constituie nici sume excesive pentru autorii daunelor şi nici venituri nejustificative pentru victimele daunelor. Prin prisma normelor enunţate şi ţinînd cont de criteriul echităţii, care presupune că despăgubirile pentru prejudiciul moral trebuie să fie juste, raţionale şi echitabile, adică trebuie stabilite în aşa fel, încât să asigure efectiv o compensare suficientă şi nicidecum exagerată a prejudiciului moral cauzat, fiind menţinut echilibrul între daunele efectiv pricinuite şi suma acordată, Colegiul, consideră că cuantumul compensaţiei pentru prejudiciu moral determinat de către instanţe în mărime de 5000 lei este adecvat, iar revendicările lui Gînga Serghei de 150000 lei (iar în instanţa de apel de 200000 lei) exagerate.

Totodată, Colegiul menţionează că la stabilirea cuantumului prejudiciului moral instanţele au reieşit din apreciere justă şi pertinentă a complexului material probator, a dat o evaluare adecvată daunei morale compensatoare, avînd în vedere, în principal, criteriile referitoare la consecinţele suferite pe plan psihic, gravitatea şi caracterul acestora, sentimentul de afectare a personalităţii sale morale. Toate aceste criterii aplicate concret şi adecvat în speţă, justifică evaluarea făcută de instanţe cu determinarea mărimii prejudiciului moral - 5000 lei. 5 Astfel, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit atestă că motivele de casare invocate de recurent nu şi-au găsit confirmare în cadrul examinării recursului şi acesta urmează a fi respins ca nefondat.

Ţinînd cont de cele expuse, în baza art. 445 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură civilă al RM, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie, DECIDE: Se respinge recursul declarat de Gînga Serghei. Se menţine decizia Curţii de Apel Bălţi din 05 noiembrie 2013, în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată a lui Gînga Serghei împotriva Ministerului Finanţelor al Republicii Moldova, Ministerul Afacerilor Interne al Republicii Moldova şi a Procuraturii Generale a Republicii Moldova privind recuperarea prejudiciului moral. Decizia este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele şedinţei, Judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Tamara Chişca-Doneva Ion Guzun Valentina Clevadî Iuliana Oprea 6