2ra-3142/13 — Repararea prejudiciului

Judecătoria Bălţi Dosarul nr.2ra-3142/13 Judecător: N.Clevadî Curtea de Apel Bălţi Judecători: T.Duca, S.Procopciuc, A.Albu Republica Moldova Curtea Supremă de Justiţie DECIZIE 16 octombrie 2013 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţa: Preşedintele şedinţei, judecătorul: Valeriu Doagă Judecători: Ala Cobăneanu, Sveatoslav Moldovan, Tatiana Răducanu, Iuliana Oprea examinînd cererile de recurs declarate de Procuratura Generală a RM, Ministerul Finanţelor al RM şi Gruşca Iurie, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui Gruşca Iurie către Ministerul Finanţelor al RM, intervenient accesoriu Procuratura Generală a RM privind încasarea prejudiciului material şi moral cauzat în urma atragerii ilegale la răspundere penală, împotriva deciziei Curţii de Apel Bălţi din 26 iunie 2013, CONSTATĂ: La 09.04.2012 Gruşca Iurie a înaintat cerere de chemare în judecată către Ministerul Finanţelor al RM, privind încasarea prejudiciului material şi moral.

În motivarea acţiunii reclamantul a invocat, că a fost pus sub învinuire de către Procuratura mun. Bălţi de comiterea infracţiunii prevăzute de art. 264 alin.(3) Cod penal. Prin sentinţa Judecătoriei Bălţi din 31.07.2009 a fost achitat din motivul lipsei faptului infracţiunii în acţiunile sale. Prin decizia Curţii de Apel Bălţi din 04.11.2009 s fost respins apelul procurorului şi menţinută sentinţa primei instanţe. Prin decizia Curţii Supreme de Justiţie din 31.03.2010 recursul ordinar declarat de procuror împotriva deciziei Curţii de Apel Bălţi s-a respins ca inadmisibil. Susţine reclamantul că în urma atragerii ilegale la urmărire penală a fost prejudiciat material şi anume: - a fost antrenat în procesul de urmărire penală şi de judecată timp de 42 de zile, ceea ce a constituit două luni depline de lucru.

Salariul său mediu lunar constituie 4 000 lei. Astfel a fost prejudiciat cu salariul neachitat în sumă totală de 8 000 lei. - automobilul său de model BMW 520 n/î BL OO 999 s-a aflat la parcare silită la SA „Parcul de Autobuze din Bălţi” în perioada de 12.04.2007-19.06.2007, pentru care a achitat suma de 350 lei. 1 - automobilul său de model BMW 520 n/î BL OO 999 la acel moment era arendat de către SRL „Gruancri-Prim”. Pentru darea în arendă a automobilului avea un venit lunar de 2 000 lei. Deoarece automobilul s-a aflat la parcare silită timp de aproape două luni, a fost lipsit de un venit în sumă de 4 000 lei. - pentru efectuarea în cadrul urmăririi penale a două expertize autotehnice de către ÎI „Bodarev-Expert” a achitat suma de 700 lei.

- pentru asistenţă juridică în cauza penală a suportat cheltuieli în sumă de 5000 lei. Susţine că în total, prejudiciul material constituie 18 750 lei. Totodată, prejudiciul moral l-a estimat la suma de 350 000 lei, deoarece procesul penal a durat circa 3 ani, a fost citat de 19 ori la organul de urmărire penală şi de 23 de ori la instanţa de judecată, a fost învinuit ilegal de comiterea unei infracţiuni care prevede ani grei de puşcărie, are la întreţinere 3 copii. Cere reclamantul încasarea de la Ministerul Finanţelor al RM prejudiciul material în sumă de 18 750 lei, prejudiciul moral în sumă 350 000 lei, cauzat în urma acţiunilor ilicite ale organelor de urmărire penală ale procuraturii, încasarea cheltuielilor de judecată, precum şi obligare Procurorului mun.

Bălţi să-i aducă scuze oficiale din numele statului, în formă scrisă în legătură cu supunerea la urmărire penală. La 30.08.2012 Gruşca Iurie a înaintat cerere de majorare a pretenţiilor pînă la 41 172 lei prejudiciul material, motivînd că prin acţiunile organelor de urmărire pene i s-a agravat starea sănătăţii, a fost nevoit să se adreseze la medic şi începînd cu luna februarie 2008 a fost internat în spitalul „Incomed” din mun. Bălţi cu diagnoza „Cefalee mixtă”. Prin încheierea Judecătoriei Bălţi din 04.10.2012 a fost atrasă înproces Procuratura Generală a RM în calitate de intervenient accesoriu.

Prin hotărîrea Judecătoriei Bălţi din 25.02.2013 acţiunea a fost admisă parţial, fiind dispusă încasarea de la bugetul de stat prin intermediul Ministerului Finanţelor în beneficiul lui Gruşca Iurie prejudiciul material în sumă de 10 000 lei pentru asistenţă juridică, 350 lei pentru aflarea automobilului la parcare silită, 700 lei pentru efectuarea expertizelor, precum şi s-a încasat prejudiciul moral în sumă de 5 000 lei, iar în total suma de 16 050 lei. A fost obligat Procurorul mun. Bălţi să aducă lui Gruşaă Iurie scuze oficiale în numele statului în formă scrisă pentru atrageea neîntemeiată la urmărire penală. În rest acţiunea s-a respins. Ministerul Finanţelor a declarat apel, cerînd modificarea hotărîrii primei instanţe în sensul diminuării sumei despăgubirilor băneşti pentru prejudiciul moral şi respingerea integrală a prejudiciului material.

La 22.03.2013, Procuratura mun. Bălţi a declarat apel împotriva hotărîrii Judecătoriei Bălţi din 25.02.2013, cerînd casarea parţială a hotărîrii şi emiterea unei noi hotărîri prin care să fie respinsă cerinţa lui Gruşca Iurie privind încasarea prejudiciului moral şi excluderea obligării Procurorului mun. Bălţi de a-i aduce scuze oficiale din numele statului în formă scrisă pentru atragerea neîntemeiată la urmărire penală. La 27.03.2013 şi Gruşca Iurie a declarat apel, cerînd casarea parţială a hotărîrii şi emiterea unei noi hotărîri prin care să se încaseze prejudiciul material în sumă de 41 172 lei şi prejudiciul moral în sumă de 350 000 lei. În rest hotărîre să fie menţinută. 2 Prin decizia Curţii de Apel Bălţi din 26 iunie 2013, s-au respins apelurile declarate de Ministerul Finanţelor a RM şi Procuratura Generală a RM.

S-a admis apelul declarat de Gruşca Iurie şi s-a modificat hotărîrea Judecătoriei Bălţi din 25.02.2013 în partea prejudiciului moral în sensul majorării cuantumului acestuia pînă la 15 000 lei. În rest, hotărîrea Judecătoriei Bălţi din 25.02.2013 a fost menţinută. Motivînd soluţia, instanţa de apel a indicat referitor la argumentele apelanţilor Ministerul Finanţelor şi Procuratura Generală că, sunt neîntemeiate şi lipsite de suport legal. Referitor la apelul lui Gruşca Iurie, instanţa de apel a statuat asupra temeiniciei lui în partea cuantumului prejudiciului moral, pe care l-a considerat disproporţionat de mic în raport cu circumstanţele cauzei.

Considerînd ilegală decizia instanţei de apel, la 24.07.2013, Procuratura de nivelul Curţii de Apel Bălţi a contestat-o cu recurs, solicitînd admiterea recursului, casarea deciziei Curţii de Apel Bălţi din 26 iunie 2013 şi a hotărîrii Judecătoriei Bălţi din 25.02.2013 cu pronunţarea unei noi hotărîri prin care cerinţa de încasare a prejudiciului moral şi oferirea scuzelor în formă scrisă de către procuror să fie respinsă. În motivarea recursului, recurentul în cauză invocă că instanţele eronat au dispus aducerea scuzelor de către Procurorul mun. Bălţi, deoarece nu el a condus urmărirea penală. A mai susţinut că prejudiciul moral nu poate fi o sumă presupusă, acesta se concretizează şi se achită reieşind din produsele ce pot fi procurate sau şi din serviciile ce pot fi prestate care ar fi utile, necesare şi suficiente pentru ameliorarea psihologică sau morală a persoanei pînă aproape de starea iniţială a acesteia de pînă la săvîrşirea acţiunilor ilegale.

La 05.08.2013 şi Gruşca Iurie a depus cerere de recurs, solicitînd admiterea recursului, casarea parţială a deciziei Curţii de Apel Bălţi din 26 iunie 2013 şi emiterea unei noi hotărîri de admitere integrală a cererii de chemare în judecată. În susţinerea recursului, Gruşca Iurie a invocat faptul că la dosar au fost administrate suficiente probe care dovedesc punerea ilegală sub învinuire şi, ca rezultat, agravarea stării sănătăţii, pentru ameliorarea căreia a suportat cheltuieli mari. Nefiind de acord cu decizia instanţei de apel, şi Ministerul Finanţelor a RM a a contestat-o cu recurs, solicitînd admiterea recursului, modificarea deciziei Curţii de Apel Bălţi din 26 iunie 2013 şi a hotărîrii Judecătoriei Bălţi din 25.02.2013 în sensul încadrării mărimii prejudiciului moral în limite rezonabile şi respingerea integrală a prejudiciului material.

Drept temei al recursului înaintat s-a invocat că, hotărîrile instanţelor de fond sunt parţial neîntemeiate, deoarece suma acordată cu titlu de despăgubiri băneşti pentru prejudiciu moral este exagerată şi eronat estimată, deoarece la evaluarea acestui prejudiciu, trebuie să se ţină cont de menţinerea unui echilibru între compensaţie şi venituri nejustificate. Mai invocă Ministerul Finanţelor că instanţele n-au ţinut cont de prevederile art. 96 CPC la încasarea cheltuielilor de judecată, deoarece acestea trebuie să fie necesare, real încasate şi rezonabile ca cuantum. Potrivit art. 440 alin. (2) CPC, recursurile înaintate de Procuratura Generală a RM, Ministerul Finanţelor al RM şi Gruşca Iurie au fost considerate admisibile şi transmis spre examinare într-un complet din 5 judecători.

3 Potrivit art. 444 CPC, recursul se examinează fără înştiinţarea participanţilor la proces. Judecînd recursurile declarate împotriva deciziei date în instanţa de apel şi verificînd, în limitele invocate în recursuri, legalitatea deciziei atacate, Colegiul conchide netemeinicia lor, pornind de la următoarele. În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. a) CPC al RM instanţa, după ce judecă recursul, este în drept să respingă recursul şi să menţină decizia instanţei de apel şi hotărîrea primei instanţe, precum şi încheierile atacate cu recurs. După cum rezultă din materialele cauzei, Gruşca Iurie a fost pus sub învinuire de către Procuratura mun. Bălţi de comiterea infracţiunii prevăzute de art. 264 alin. (3) Cod penal.

Prin sentinţa Judecătoriei Bălţi din 31.07.2009, menţinută prin decizia Curţii de Apel Bălţi din 04.11.2009, a fost achitat din motivul lipsei faptului infracţiunii în acţiunile sale. Prin decizia Curţii Supreme de Justiţie din 31.03.2010 recursul ordinar declarat de procuror împotriva deciziei Curţii de Apel Bălţi s-a respins ca inadmisibil. Drept urmare, Gruşca Iurie s-a adresat în instanţa de judecată cu acţiune către Ministerul Finanţelor, privind repararea prejudiciului material cauzat în mărime de 41 172 lei şi moral în mărime de 350 000 lei, invocînd drept temei legal prevederile Legii nr. 1545 privind modul de reparare a prejudiciului cauzat prin acţiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii şi ale instanţelor judecătoreşti.

Instanţa de fond a admis parţial acţiunea reclamantului, dispunînd încasării prejudiciul material în sumă de 10 000 lei pentru asistenţă juridică, 350 lei pentru aflarea automobilului la parcare silită, 700 lei pentru efectuarea expertizelor, precum şi s-a încasat prejudiciul moral în sumă de 5 000 lei, iar în total suma de 16050 lei, totodată fiind obligat Procurorul mun. Bălţi să aducă lui Gruşca Iurie scuze oficiale în numele statului în formă scrisă pentru atragerea neîntemeiată la urmărire penală. În rest acţiunea s-a respins. Instanţa de apel a modificat soluţia instanţei de fond doar în sensul majorării cuantumului prejudiciului moral pîn la 15 000 lei, în rest hotărîrea fiind menţinută.

Astfel, afirmaţia procurorului în Procuratura de nivelul Curţii de Apel Bălţi cum că instanţele eronat au dispus aducerea scuzelor de către Procurorul mun. Bălţi, deoarece nu el a condus urmărirea penală, Colegiul o consideră lipsită de suport legal. Potrivit art. 12 alin. (1) al Legii nr. 1545 privind modul de reparare a prejudiciului cauzat prin acţiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii şi ale instanţelor judecătoreşti, procurorul care a condus sau a exercitat urmărirea penală ori procurorul ierarhic superior aduce scuze oficiale în numele statului persoanei care a fost supusă neîntemeiat urmăririi penale. Pornind de la prevederile normei de drept evocate, Colegiul constată că scuzele se aduc nemijlocit de către procurorul care a condus sau a exercitat urmărirea penală sau de către procurorul ierarhic superior.

La caz, urmărirea penală a fost exercitată de către procurorii în Procuratura mun. Bălţi R. Buza şi G. Eremciuc (f.d. 18 şi 22), iar scuzele de rigoare a fost obligat să le prezinte Procurorul mun. Bălţi. Or, acesta este procurorul ierarhic superior celor care au exercitat urmărirea penală şi au reprezentat învinuirea. 4 Prin urmare, Colegiul constată că soluţia în partea obligării Procurorului mun. Bălţi să aducă lui Gruşca Iurie scuze oficiale în numele statului în formă scrisă pentru atragerea neîntemeiată la urmărire penală, este legală.

Instanţa de recurs apreciază critic şi afirmaţia procurorului în Procuratura de nivelul Curţii de Apel Bălţi precum că prejudiciul moral nu poate fi o sumă presupusă, acesta se concretizează şi se achită reieşind din produsele ce pot fi procurate sau şi din serviciile ce pot fi prestate care ar fi utile, necesare şi suficiente pentru ameliorarea psihologică sau morală a persoanei pînă aproape de starea iniţială a acesteia de pînă la săvîrşirea acţiunilor ilegale sau în acest caz presupuse a fi ilegale. Conţinutul art. 11 din Legea 1545 stabileşte că, mărimea compensaţiei pentru repararea prejudiciului moral se stabileşte de instanţa de judecată în modul prevăzut de prezenta lege.

Mărimea concretă a compensaţiei se determină luîndu- se în considerare: a) gravitatea infracţiunii de a cărei săvîrşire a fost învinuită persoana respectivă; b) caracterul şi gravitatea încălcărilor procesuale comise la urmărirea penală şi la examinarea cauzei penale în instanţa de judecată; c) rezonanţa pe care a avut-o în societate informaţia despre învinuirea persoanei; d) durata urmăririi penale, precum şi durata examinării cauzei penale în instanţa de judecată; e) natura dreptului personal lezat şi locul lui în sistemul de valori al persoanei; f) suferinţele fizice, caracterul şi gradul suferinţelor psihice; g) măsura în care compensaţia bănească poate atenua suferinţele fizice şi psihice cauzate; h) durata aflării nelegitime a persoanei în detenţie.

Nu constituie temei de casare a deciziei recurate nici afirmaţia lui Gruşca Iurie invocată în recurs precum că la dosar au fost administrate suficiente probe care dovedesc punerea ilegală sub învinuire şi, ca rezultat, agravarea stării sănătăţii, pentru ameliorarea căreia a suportat cheltuieli mari.

În acest sens, Colegiul susţine concluzia instanţelor de respingere a cerinţei privind încasarea cheltuielilor medicale în sumă de 11 552 lei pentru tratament ambulator şi 10 850 pentru tratament staţionar, din motiv că bonul de plată prezentat nu conţine descifrarea concretă pentru ce medicamente sau servicii au fost achitate aceste sume, nu a fost probată legătura cauzală dintre procesul penal desfăşurat în privinţa lui şi cheltuielile medicale, precum şi faptul că reclamantul a ales să se trateze la SRL „Incomed” care este un centru medical privat, nefiind lipsit de posibilitatea de a apela la serviciile acordate gratis conform poliţei de asigurare medicală obligatorie. Gruşca Iurie a solicitat 350 000 lei cu tilu de prejudiciu moral pentru suferinţele suportate în legătură cu intentarea în privinţa sa a cauzei penale şi cu desfăşurarea acţiunilor de urmărire penală, iar instanţa de apel a încasat 15 000 lei.

Ţinînd cont de circumstanţele menţionate, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ conchide că instanţa de apel întemeiat a hotărît în bază echitabilă, acordarea reclamantului 15 000 lei cu titlu de prejudiciu moral. Conform art. 1405 alin. (1) CC, prejudiciul cauzat persoanei fizice prin condamnare ilegală, atragere ilegală la răspundere penală, aplicare ilegală a măsurii preventive sub forma arestului preventiv sau sub forma declaraţiei scrise de a nu părăsi localitatea, prin aplicarea ilegală în calitate de sancţiune administrativă a arestului, muncii neremunerate în folosul comunităţii, se repară de 5 către stat integral, indiferent de vinovăţia persoanelor de răspundere ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii sau ale instanţelor de judecată.

Conform art. 1 alin. (1) lit. a) al Legii 1545 din 25 februarie 1998 privind modul de reparare a prejudiciului cauzat prin acţiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii şi ale instanţelor judecătoreşti, este reparabil prejudiciul moral şi material, cauzat persoanei fizice sau juridice în urma reţinerii ilegale, aplicării ilegale a măsurii represive de ţinere sub arest, tragerii ilegale la răspundere penală, condamnării ilegale. Iar în baza art. 3 al aceleaşi legi, prejudiciul moral, cauzat persoanei fizice prin acţiunile ilicite menţionate la art.1 alin.(1), se repară în modul stabilit de legislaţia civilă. Conform art. 6 lit. a) al Legii nr.1545 din 25 februarie 1998 privind modul de reparare a prejudiciului, cauzat prin acţiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii şi ale instanţelor judecătoreşti, dreptul la repararea prejudiciului, în mărimea şi în modul stabilit de prezenta lege, apare în cazul devenirii definitive.

Reieşind din conţinutul normelor citate şi a circumstanţelor relatate, Colegiul consideră că, prima instanţă şi instanţa de apel, au ajuns întemeiat la concluzia de admitere a acţiunii cu privire la repararea prejudiciului moral cauzat, fiind stabilit cu certitudine că pe parcursul urmăririi penale, reclamantului Gruşca Iurie i s-a cauzat un anumit stres şi frustrare. Articolul 1423 Cod civil prevede că instanţa de judecată apreciază mărimea compensaţiei pentru prejudiciul moral reieşind din circumstanţele concrete ale pricinii. Articolul 11 al Legii nr. 1545 privind modul de reparare a prejudiciului cauzat prin acţiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii şi ale instanţelor judecătoreşti stipulează că, mărimea compensaţiei pentru repararea prejudiciului moral se stabileşte de instanţa de judecată în modul prevăzut de prezenta lege.

Mărimea concretă a compensaţiei se determină luîndu-se în considerare gravitatea infracţiunii de a cărei săvîrşire a fost învinuită persoana respectivă; caracterul şi gravitatea încălcărilor procesuale comise la urmărirea penală şi la examinarea cauzei penale în instanţa de judecată; rezonanţa pe care a avut-o în societate informaţia despre învinuirea persoanei; durata urmăririi penale, precum şi durata examinării cauzei penale în instanţa de judecată; natura dreptului personal lezat şi locul lui în sistemul de valori al persoanei; suferinţele fizice, caracterul şi gradul suferinţelor psihice; măsura în care compensaţia bănească poate atenua suferinţele fizice şi psihice cauzate.

Deoarece răspunderea pentru prejudiciul moral are un caracter compensator, acesta urmează să se determine de către instanţa judecătorească, reieşind din circumstanţele concrete ale cauzei, ţinîndu-se cont de persoana reclamantului şi de măsura în care această compensaţie poate să-i aducă satisfacţie. Totodată, la aprecierea prejudiciului moral, se ia obligatoriu în consideraţie principiul general al echităţii şi suma nu trebuie să fie vădit disproporţionată cu sumele acordate de Curtea Europeană în speţele similare. Sarcina probării prejudiciului moral nu poate fi pusă pe seama reclamantului şi se apreciază individual pentru fiecare caz, luîndu-se în consideraţie argumentele ambelor părţi în proces şi excluzîndu-se excesiv şi vădit exagerate.

6 Totodată, în hotărîrea CEDO din 10.11.2004 în cauza Ernestina Zullo vs Italia, Curtea a menţionat că mărimea daunei morale va fi stabilită în funcţie şi de nivelul de viaţă în statul respectiv. Ţinînd cont de circumstanţele menţionate şi hotărînd în bază echitabilă, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ, consideră că instanţa de apel echitabil a acordat reclamantului 15 000 lei cu titlu de prejudiciu moral. Colegiul apreciază critic şi afirmaţia Ministerului Finanţelor cum că instanţele n-au ţinut cont de prevederile art. 96 CPC la încasarea cheltuielilor de judecată, deoarece acestea trebuie să fie necesare, real încasate şi rezonabile ca cuantum. Astfel, după cum rezultă din materialele pricinii, reclamantul a solicitat 5 000 lei cu titlu de cheltuieli legate de asistenţa juridică în cadrul cauzei penale şi 5 000 lei pentru asistenţa juridică oferită în prezenta acţiune civilă.

Referitor la cheltuielile în mărime de 5 000 lei legate de asistenţa juridică în prezenta cauza, Colegiul reţine următoarele. În conformitate cu art. 94 alin. (1) CPC, instanţa judecătorească obligă partea care a pierdut procesul să plătească părţii care a avut cîştig de cauză toate cheltuielile de judecată. Dacă acţiunea reclamantului a fost admisă parţial, acestuia i se compensează cheltuielile de judecată proporţional părţii admise din pretenţii, iar pîrîtului – proporţional părţii respinse din pretenţiile reclamantului. Potrivit art. 96 alin. (1) CPC, instanţa judecătorească obligă partea care a pierdut procesul să compenseze părţii care a avut cîştig de cauză cheltuielile ei de asistenţă juridică, în măsura în care acestea au fost reale, necesare şi rezonabile.

Astfel, pornind de la prevederile normelor enunţate mai sus în raport cu circumstanţele pricinii, Colegiul menţionează că, în principiu, la stabilirea volumului şi costului serviciilor de asistenţă juridică, au fost luate în consideraţie prevederile Recomandării Baroului Avocaţilor din Republica Moldova privind cuantumul onorariilor percepute în diverse categorii de cauze, aprobată la 29 decembrie 2005. În această ordine de idei, Colegiul relevă jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, care fiind confruntată cu soluţionarea cauzelor Boicenco vs. Moldova şi SRL “Oferta Plus” vs. Moldova a rambursat societăţilor reclamante cheltuielile pentru asistenţa juridică, notînd caracterul real, necesar şi rezonabil al sumelor solicitate prin raportare la complexitatea cauzei şi aportul considerabil al avocaţilor.

Cît priveşte asistenţa juridică în mărime de 5 000 lei acordată în cadrul dosarului penal, instanţa de recurs reţine următoarele. Potrivit art. 7 lit e) din Legea nr. 15 45 din 25.02.1998 privind modul de reparare a prejudiciului, cauzat prin acţiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii şi ale instanţelor judecătoreşti, persoanei fizice sau juridice i se compensează sau i se restituie sumele plătite de ea pentru asistenţa juridică. În acest sens, la stabilirea acestor sume cu titlu de prejudiciu material, instanţa urmează doar să constate dacă aceste cheltuieli au fost suportate real, fără a mai supune aprecierii necesitatea şi rezonabilitatea lor ca cuantum. Astfel, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ atestă că motivele de casare invocate de recurenţi nu şi-au găsit confirmare în cadrul examinării recursurilor şi acestea urmează a fi respinse ca nefondate.

7 Din considerentele menţionate, în baza art. 445 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură civilă al RM, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, DECIDE: Se resping recursurile declarate de Procuratura Generală a RM, Ministerul Finanţelor a RM şi Gruşca Iurie. Se menţine decizia Curţii de Apel Bălţi din 26 iunie 2013, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui Gruşca Iurie către Ministerul Finanţelor al RM, intervenient accesoriu Procuratura Generală a RM privind încasarea prejudiciului material şi moral cauzat în urma atragerii ilegale la răspundere penală. Decizia este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele şedinţei, Judecătorul Valeriu Doagă Judecătorii Ala Cobăneanu Sveatoslav Moldovan Tatiana Răducanu Iuliana Oprea 8