2ra-1292/14 — Încasarea sumei

CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE A REPUBLICII MOLDOVA

Prima instanţă: Judecătoria Criuleni (jud.E.Roibu) Instanţa de apel: Curtea de Apel Chişinău (jud.N.Budăi, A.Nogai, I.Muruiană ) Dosarul nr.2ra-1292/14 ÎNCHEIERE Colegiul Civil, Comercial şi de Contencios Administrativ 14.05 2014 mun.

Chişinău Colegiul Civil, Comercial şi de Contencios Administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, în componenţa: președinte, judecător Nicoale Clima Judecătorii Svetlana Novac Tatiana Vieru Ion Corolevschi Oleg Sternioală examinând chestiunea cu privire la admisibilitatea recursul declarat de Lupu Anatolie împotriva deciziei din data de 17.12.2013 a Curţii de Apel Chişinău și hotărîrii din data de 06.09.2013 a judecătoriei Criuleni, adoptate în cauza civilă la cererea ÎM OMF ”Microinvest” SRL împotriva lui Lupu Anatolie, Pavliucov Vera privind încasarea sumei, şi a c o n s t a t a t: La data de 09 ianuarie 2013, ÎM OMF ”Microinvest” SRL a depus în instanța de judecată cerere împotriva lui Lupu Anatolie, Pavliucov Vera privind încasarea sumei.

În motivarea acțiunii a indicat că, la data de 26 mai 2008, între ÎM OMF ”Microinvest” SRL și Lupu Anatolie a fost încheiat contractul de împrumut cu dobîndă nr.CRTS-98.08. Conform condițiilor contractuale, Lupu Anatolie a primit bani în sumă de 40000 lei, cu o dobîndă de 21% anual pe un termen pînă la data de 20 mai 2009. În vederea asigurării executării contractului de împrumut, la data de 26 mai 2008 a fost încheiat cu Pavliucov Vera contractul de fidejusiune nr.CRTS-98.08. Pîrîtul Lupu Anatolie nu achită regulat tranșele la credit și dobînda acumulînd o datorie în sumă de 70170,12 lei.

A mai menționat reclamantul că, consideră acțiunile pîrîților ilegale și a solicitat încasarea în mod solidar a datoriei în sumă de 70170,12 lei și a cheltuielilor de judecată în sumă de 2105,10 lei Prin hotărârea din data de 06 septembrie 2013 a judecătoriei Criuleni, menţinută prin decizia din data de 12 decembrie a Curţii de Apel Chişinău, a fost admisă parțial cererea ÎM OMF ”Microinvest” SRL și s-a încasat, în mod solidar, 1 de la Lupu Anatolie și Pavliucov Vera a datoriei în sumă de 16590,68 lei, dobînda în sumă de 6417,51 lei și cheltuielile de judecată în sumă de 690,24 lei, iar în total suma de 23698,43 lei. La data de 19 februarie 2014, Lupu Anatolie a declarat recurs împotriva deciziei din data de 17 decembrie 2013 a Curții de Apel Chișinău și a hotărârii din data de 06 septembrie 2013 a judecătoriei Criuleni, solicitând casarea acestora şi emiterea unei noi hotărâri privind respingerea acţiunii ca fiind tardivă.

În motivarea recursului, Lupu Anatolie a indicat că, instanțele de judecată nu au luat în considerație scurgerea termenului de prescripție extinctivă de 3 ani. Astfel, contractul de împrumut a fost încheiat la data de 20 mai 2008, pe un termen de un an, adică pînă la data de 20 mai 2009, iar cererea de chemare în judecată a fost intentată la data de 09 ianuarie 2013. De asemenea a mai indicat recurentul că, instanța de apel eronat a interpretat prevederile art.267 Cod civil, indicînd că, termenul de prescripție a fost întrerupt la data depunerii de către SRL”Microinvest” a cererii privind încasarea sumei în procedura simplificată adică din data de 17 februarie 2010. Dar, la data de 23 martie 2010, ordonanța dată a fost anulată.

Astfel, conchide recurentul că, dacă termenul de prescripție nu expirase, ordonanța nu ar fi fost anulată. Intimatul nu a depus referință. Analizând modul în care recurentul şi-au exercitat dreptul la recurs, Colegiul consideră recursurile drept inadmisibile din următoarele motive. Potrivit art. 437 alin.(1) lit. f) CPC „cererea de recurs trebuie să conţină, printre altele, esenţa şi temeiurile recursului, argumentul ilegalităţii deciziei atacate”. Totodată, participanţii la proces sunt în drept să declare recurs numai în cazul în cazul în care invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) sau (4) CPC.

Astfel, recursul împotriva deciziilor instanţei de apel este o cale de atac de drept, vizând în exclusivitate legalitatea actului de dispoziţie contestat. Colegiul constată că, argumentele invocate de recurent în cererea de recurs vizează temeinicia deciziei instanţei de apel şi a hotărârii instanţei de fond şi ar putea fi încadrate în temeiul prevăzut de art. 386 alin.(1) lit. b) CPC, aplicabil doar procedurii de apel. Asemenea temei nu se regăseşte în art. 432 CPC aplicabil recursului. Colegiul reţine că, potrivit regulilor din Secţiunea a II-a din Capitolul XXXVIII CPC, instanţa de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanţa de fond şi de apel. Forţa atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficienţa probelor şi concluziile făcute în urma probaţiunii sunt în afara controlului instanţei de recurs.

Prin prisma art. 432 alin.(4) CPC, instanţa de recurs poate interveni în materia probaţiunii doar sub aspect procedural şi anume dacă se invocă că instanţa de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 CPC. Din recursul declarat nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă a regulilor de apreciere a probelor. Astfel, Colegiul reţine că, acest argument al recurentului poartă un caracter declarativ, nefiind posibilă determinarea aspectului de legalitate al deciziei instanţei de apel ce urmează a fi supus controlului judiciar. 2 Având în vedere cele expuse mai sus, recursul declarate de Lupu Anatolie nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) şi (4) CPC şi, drept urmare, este inadmisibil.

În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC, Colegiul Civil, Comercial şi de Contencios Administrativ al Curţii Supreme de Justiţie d i s p u n e: Se recunoaște inadmisibil recursul declarat de Lupu Anatolie împotriva deciziei din 17.12.2013 a Curţii de Apel Chişinău. Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedinte, judecătorul Svetlana Novac Judecătorii Tatiana Vieru Oleg Sternioală 3