2ra-686/14 — Repararea prejudiciului material şi moral

prima instanţă Iu. Ţurcanu dosarul nr.2ra-686/14 instanţa de apel L. Popova S. Caitaz A. Doga DECIZIE 14 mai 2014 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele completului, judecătorul Nicolae Clima Judecătorii Svetlana Novac, Tatiana Vieru, Oleg Sternioală, Ion Corolevschi examinând recursul declarat de către Procuratura Generală, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui Ion Postoronca împotriva Procuraturii Generale cu privire la repararea prejudiciului material şi moral, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 24 octombrie 2013, prin care a fost admis apelul declarat de către Procuratura Generală, casată hotărârea Judecătoriei Rîşcani, municipiul Chişinău din 06 iunie 2013 în partea admiterii parţiale a pretenţiei cu privire la repararea prejudiciului moral şi emisă în această parte o nouă hotărâre prin care pretenţia cu privire la repararea prejudiciului moral a fost respinsă, în rest hotărârea Judecătoriei Rîşcani, mun.

Chişinău din 06 iunie 2013 a fost menţinută, c o n s t a t ă: La 05 aprilie 2013, Ion Postoronca a depus o cerere de chemare în judecată împotriva Procuraturii Generale cu privire la repararea prejudiciului material şi moral. În motivarea acţiunii reclamantul Ion Postoronca a indicat că a activat în calitate de procuror timp de 31 ani şi 5 luni, iar prin ordinul nr. 257-p din 24 martie 2011 a fost acceptată demisia din funcţia de procuror al secţiei control ierarhic superior şi asistenţă metodică şi s-a dispus achitarea indemnizaţiei unice în mărime de 38475 lei pentru 9 ani de activitate în funcţie de procuror. Din suma menţionată au fost reţinute ilegal impozitul pe venit, contribuţiile de asigurări sociale, fiind achitată suma de 29919 lei.

În conformitate cu art. 72 alin. (3) al Legii cu privire la Procuratură, Procuratura Generală urma să-i achite la demisionare o indemnizaţie unică egală cu produsul înmulţirii salariului sau mediu lunar la numărul de ani complet lucraţi în funcţie de procuror, în mărime de 100525 lei. Deoarece s-a refuzat achitarea benevolă a sumei restante de 71406 lei, reclamantul a acţionat în judecată 1 Procuratura Generală, solicitînd anularea ordinului în partea în care s-a dispus plata indemnizaţiei şi încasarea sumei de 71406 lei. Prin decizia Curţii Supreme de Justiţie din 12 iulie 2012 acţiunea i-a fost admisă. Menţionează că indemnizaţia unică a fost achitată la data de 09 ianuarie 2013 cu o întârziere de 655 de zile, fapt confirmat prin ordinul de eliberare a numerarului nr. 5000533814 emis de către filiala nr. 1 a Băncii de Economii.

A mai menţionat că prin faptul neachitării în termen a indemnizaţiei unice în legătură cu demisionarea, i-au fost cauzate suferinţe psihice, retrăiri morale şi înjosiri neîntemeiate, fiind nevoit să-şi apere drepturile în instanţa de judecată. În urma acestor retrăiri i s-a agravat şi starea sănătăţii, astfel în luna septembrie 2012 a fost supus unei intervenţii chirurgicale. În temeiul art. 329 şi art. 330 alin. (2) Codul muncii solicită Ion Postoronca încasarea plăţii suplimentare pentru fiecare zi de întârziere în sumă totală de 46767 lei. Prin hotărârea Judecătoriei Rîşcani mun. Chişinău din 06 iunie 2013 acţiunea a fost admisă parţial. A fost încasat de la Procuratura Generală în beneficiul lui Ion Postoronca suma de 46767 lei pentru reţinerea achitării indemnizaţiei la eliberarea din funcţie şi suma de 1000 lei în vederea reparării prejudiciului moral.

Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 24 octombrie 2013 a fost admis apelul declarat de Procuratura Generală, casată hotărîrea primei instanţe în partea admiterii parţiale a pretenţiei cu privire la repararea prejudiciului moral şi emisă în această parte o hotărîre nouă de respingere a acestei pretenţii. În rest hotărîrea primei instanţe a fost menţinută. La 14 decembrie 2013, în termenul prevăzut de lege, Procuratura Generală a declarat recurs împotriva deciziei instanţei de apel, cerând admiterea recursului, casarea deciziei instanţei de apel şi hotărîrii primei instanţe şi emiterea unei noi hotărîri de respingere integrală a acţiunii.

Recurentul, Procuratura Generală, în motivarea recursului a indicat că nu este de acord cu hotărîrile judecătoreşti în partea admiterii acţiunii şi anume încasarea sumei de 46767 lei pentru reţinerea achitării indemnizaţiei la eliberarea din funcţie, deoarece concluzia instanţelor de judecată este bazată pe aplicarea şi interpretarea eronată a normelor legislaţiei pe aprecierea incompletă şi unilaterală a probelor administrate, respectiv urmează a fi anulate. Prin referinţa depusă de Ion Postoronca la 07 aprilie 2014 a solicitat ca recursul Procuraturii Generale să fie declarat ca fiind inadmisibil. În conformitate cu art.434 alin.(1) Codul de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei redactate.

Prin scrisoarea din 04 octombrie 2013, Curtea de Apel Chişinău a expediat părţilor copia deciziei din 24 octombrie 2013. Dat fiind faptul că la actele pricinii lipsesc probe privind data comunicării deciziei instanţei de apel Procuraturii Generale instanţa de recurs consideră că recursul depus la 14 decembrie 2013 este depus în termenul prevăzut de lege. În conformitate cu art.440 alin.(2) Codul de procedură civilă, completul din 3 judecători prin încheierea din 19 martie 2014 a considerat recursul admisibil şi a dispus examinarea fondului de un complet din 5 judecători. 2 În conformitate cu art. 444 Codul de procedură civilă, recursul se examinează fără înştiinţarea participanţilor la proces.

Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră recursul depus în termen, neîntemeiat şi care urmează a fi respins cu menţinerea deciziei instanţei de apel din următoarele considerente. În conformitate cu art.445 alin. (1) lit. a) Codul de procedură civilă, instanţa, după ce judecă recursul, este în drept să respingă recursul şi să menţină decizia instanţei de apel şi hotărîrea primei instanţe. Verificînd argumentele recursului în raport cu materialele cauzei Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră criticile invocate neîntemeiate. Instanţa de apel a stabilit corect situaţia de fapt şi de drept în cauza dată, a dat o apreciere obiectivă probelor administrate şi a emis o decizie întemeiată care corespunde legislaţiei în vigoare.

Pe parcursul judecării pricinii s-a stabilit că prin ordinul nr. 257-p din 24 martie 2011 a fost acceptată demisia lui Ion Postoronca din funcţia de procuror şi a fost dispusă achitarea indemnizaţiei unice în mărime de 38475 lei pentru 9 ani de activitate în funcţie de procuror. Conform art. 72 alin. (3) al Legii cu privire la Procuratură nr. 294-XVI din 25 decembrie 2008, procurorului care demisionează sau care întruneşte condiţiile pensionării i se plăteşte o indemnizaţie unica egală cu produsul înmulţirii salariului său mediu lunar la numărul de ani complet lucraţi în funcţia de procuror. S-a stabilit că dreptul lui Ion Postoronca de a beneficia de indemnizaţie unică în baza Legii enunţate pentru 31 ani compleţi lucraţi în calitate de procuror a fost recunoscut prin decizia Curţii Supreme de Justiţie din 12 iulie 2012, fiind dispusă încasarea de la Procuratura Generală în beneficiul lui Ion Postoronca suma de 71406 lei (f.d.

9-15). Hotărîrea în cauză a fost executată la 09 ianuarie 2013. În cauza dată Ion Postoronca solicită repararea prejudiciului material în sumă de 46767 lei cauzat prin neachitarea în termenul stabilit a indemnizaţiei unice în legătură cu demisia din funcţia de procuror. Conform art. 330 alin. (2) Codul muncii, în caz de reţinere, din vina angajatorului, a salariului (art. 143) sau a altor plăţi (art. 123, 124, 127, 139, 186, 227 lit. j), 228 alin. (8) etc.), cuvenite salariatului, acestuia i se plătesc suplimentar, pentru fiecare zi de întârziere 0,1 la sută din suma neplătită în termen. Conform art. 143 alin. (1) lit. a) Codul muncii, dacă nu se contestă cuantumul tuturor sumelor ce se cuvin salariatului de la unitate, efectuarea achitărilor se face în caz de încetare a contractului individual de muncă cu un salariu care continuă să lucreze pînă în ziua eliberării din serviciu - în ziua eliberării.

Reieşind din normele de drept material enunţate, instanţa de recurs consideră că instanţa de apel corect a stabilit reţinerea indemnizaţiei unice care se cuvine intimatului Ion Postoronca la eliberarea din serviciu în legătură cu demisionarea din organele procuraturii şi legal a admis pretenţia cu privire la încasarea plăţii suplimentare, pentru fiecare zi de întîrziere, 0,1 la sută din suma neplătită în termen pentru întreaga perioadă de întîrziere de 655 zile. La caz, se constată că a avut loc întîrziere de achitare a indemnizaţiei, ceea în mod direct, în cazul culpei angajatorului, generează dreptul de a pretinde de la 3 angajator, prin prisma art. 330 alin. (2) din Codul muncii, încasarea plăţii suplimentare în mărime de 0,1 % pentru fiecare zi de întîrziere, prezentînd în sensul dat un remediu efectiv pentru violare dreptului de muncă.

Se mai reţine că conform art. 348 Codul muncii, unul din obiectele jurisdicţiei muncii îl constituie şi încetarea contractului individual de muncă. Necătînd la faptul că art. 85 alin. (3) şi art. 143 alin. (1) lit. a) Codul muncii obligă angajatorul să se efectueze achitarea deplină a drepturilor salariale ce i se cuvin salariatului la demisionare, însă recurentul Procuratura Generală a ignorat aceste prevederi legale, şi prin urmare argumentele recurentului precum că a respectat totalmente prevederile art. 143 alin. (3) Codul muncii nu pot fi reţinute. Nu poate fi reţinut nici argumentul recurentului precum că instanţele de judecată urmau să aplice prevederile art. 268 Codul civil, deoarece plata suplimentară pentru fiecare zi de întârziere în mărime de 0,1 la sută din suma neplătită în termen, prevăzută de art. 330 alin. (2) Codul muncii nu este o penalitate şi din aceste considerente nu sunt aplicabile termenele de prescripţie prevăzute de art. 268 Codul civil.

În consecinţă, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră că argumentele invocate de către recurent sunt lipsite de suport legal şi probatoriu şi de aceia nu pot fi reţinute, cu atît mai mult că au constituit obiect de studiu la soluţionarea litigiului nominalizat atît în prima instanţă cît şi în instanţa de apel. Astfel, din considerentele menţionate şi avînd în vedere faptul, că decizia instanţei de apel este întemeiată şi legală, iar argumentele invocate de către recurent sunt neîntemeiate, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a respinge recursul şi a menţine decizia instanţei de apel şi hotărîrea primei instanţe.

În conformitate cu art.445 alin. (1) lit. a) CPC, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie, d e c i d e: Se respinge recursul declarat de către Procuratura Generală. Se menţine decizia Curţii de Apel Chişinău din 24 octombrie 2013 şi hotărîrea Judecătoriei Rîşcani municipiul Chişinău din 06 iunie 2013 în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui Ion Postoronca împotriva Procuraturii Generale cu privire la repararea prejudiciului material şi moral. Decizia este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele completului, Nicolae Clima judecătorul Judecătorii Svetlana Novac Tatiana Vieru Oleg Sternioală Ion Corolevschi 4 5