2ra-1385/14 — Determinarea dreptului de proprietate a câte1-2 cotă-parte a bunurilor imobile pentru fiecare dintre soţi

dosarul nr. 2ra-1385/14 prima instanţă: A. Vrînceanu instanţa de apel: A. Gheorghieş, N. Chircu, I. Talpa DECIZIE 14 mai 2014 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie în componenţa: Preşedintele şedinţei, judecătorul Nicolae Clima Judecătorii Svetlana Novac, Tatiana Vieru, Ion Corolevschi, Oleg Sternioală examinînd cererea de recurs declarată de către Konovalenko Tatiana, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de Konovalenko Tatiana împotriva lui Dmitri Ungurean, intervenient accesoriu notarul Anna Edu cu privire la determinarea dreptului de proprietate a câte1/2 cotă-parte a bunurilor imobile pentru fiecare dintre soţii Tatiana Konovalenko şi Leonid Ungureanu şi recunoaşterea dreptului de proprietate la1/2 cotă-parte din casa de locuit proprietate personală a lui Leonid Ungureanu, împotriva deciziei Curţii de Apel Bălţi din 28 noiembrie 2013, prin care a fost admis apelul declarat de către Ungurean Dmitri, s-a casat hotărârea Judecătoriei Bălţi din 23 aprilie 2013, prin care acţiunea a fost admisă integral şi s-a pronunţat o hotărîre nouă de respingere a acţiunii c o n s t a t ă La 11 iulie 2012, Tatiana Konovalenko s-a adresat cu o cerere de chemare în judecată împotriva lui Dmitri Ungurean,

intervenient accesoriu notarul Anna Edu cu privire la determinarea dreptului de proprietate a câte1/2 cotă-parte a bunurilor imobile pentru fiecare dintre soţii Tatiana Konovalenko şi Leonid Ungureanu şi recunoaşterea dreptului de proprietate la1/2 cotă-parte din casa de locuit proprietate personală a lui Leonid Ungureanu. În motivarea acţiunii a invocat reclamanta că la 06 februarie 2003 a încheiat căsătorie cu Leonid Ungurean, cetăţean al Federaţiei Ruse, fapt înregistrat la aceeaşi dată la OSC Levoberejnîi, or. Moscova, Rusia, cu nr.180. Menţionează reclamanta că soţii au posedat, folosit şi au dispus de toate bunurile imobile situate pe str. Tuhacevski, 13, mun. Bălţi. Specifică reclamanta că la momentul căsătoriei pe terenul cu nr. cadastral 0300104057.01 exista numai casa de locuit individuală.

În timpul căsătoriei soţii au efectuat reparaţie capitală cu reamenajarea şi reutilarea casei de locuit, valoarea căruia a sporit simţitor, precum şi au fost construite imobile accesorii: garaj cu nr. cadastral 0300104057.02 şi două saraiuri cu nr. cadastrale 0300104057.03 şi 0300104057.04. Precizează reclamanta că potrivit extrasului din Registrul bunurilor imobile casa de locuit i-a revenit lui Leonid Ungurean în baza certificatului de moştenitor, iar construcţiile accesorii sunt proprietate comună în devălmăşie a soţilor Tatiana Konovalenko şi Leonid Ungurean. La 27 octombrie 2009, Leonid Ungurean a decedat în or. Moscova, Rusia. Consideră reclamanta că succesori ai defunctului Leonid Ungureanu sunt Tatiana Konovalenko, ca soţie şi Dmitri Ungurean, fiul, având ambii calitatea de moştenitori legali.

Reclamanta invocă faptul că nu poate să-şi perfecteze certificatul de moştenitor legal, deoarece consideră necesar să fie recunoscută proprietară la 1/2 cotă-parte din casa de locuit proprietate personală a soţului defunct. Cere Tatiana Konovalenko, determinarea dreptului de proprietate a câte 1/2 cotă-parte din bunurile imobile: garaj cu nr. cadastral 0300104057.02 şi două saraiuri cu nr. cadastrale 0300104057.03 şi 0300104057.04, pentru fiecare dintre soţi, Tatiana Konovalenko şi Leonid Ungureanu, precum şi recunoaşterea dreptului de proprietate al Tatianei Konovalenko la 1/2 cotă-parte din casa de locuit cu nr. cadastral 0300104057.01 proprietate personală a lui Leonid Ungurean. Prin hotărârea Judecătoriei Bălţi din 23 aprilie 2013, acţiunea a fost admisă integral.

Astfel, a fost determină cota-parte din proprietatea comună în devălmăşie – bunul imobil de pe str-la Tuhacevski, 13 mun. Bălţi, construcţie accesorie cu nr. cadastral 0300104.057.02, construcţie accesorie cu nr. cadastral 0300104.057.03, construcţie accesorie cu nr. cadastral 0300104.057.04, recunoscând după fiecare coproprietar - Ungurean Leonid a.n.08.04.1952 şi Konovalenko Tatiana a.n.05.02.1970 cîte 1/2 cotă - parte ideală din imobile. A fost recunoscut dreptul de proprietate al Tatianei Konovalenko a.n.05.02.1970 asupra 1/2 cotă - parte ideală din bunul imobil de pe str-la Tuhacevski, 13 mun. Bălţi, casa de locuit individuală cu suprafaţa de 76,1 m.p. nr. cadastral 0300104.057.01. S-a încasat de la Ungureanu Dumitru în beneficiul Tatianei Konovalenko cheltuielile de judecată în mărime de 5262 (cinci mii două sute şaizeci şi doi) lei.

Prin decizia Curţii de Apel Bălţi din 28 noiembrie 2013 a fost admis apelul declarat de Dmitri Ungurean, casată integral hotărîrea primei instanţe şi pronunţată o nouă hotărîre prin care acţiunea Tatiana Konovalenko a fost respinsă. La 28 februarie 2014, Tatiana Konovalenko a declarat recurs împotriva deciziei instanţei de apel, solicitînd admiterea recursului, casarea deciziei instanţei de apel şi menţinerea hotărîrii primei instanţe. În motivarea recursului, recurenta Tatiana Konovalenko a invocat că decizia instanţei de apel este ilegală şi neîntemeiată, fiind încălcate normele de drept material. Astfel, susţine recurenta că prin cererea de chemare în judecată a solicitat determinarea dreptului de proprietate a cîte 1/2 cotă parte în privinţa imobilelor în raport cu care nu se pune la îndoială dreptul de proprietate, acesta fiind înregistrat în Registrul cadastrului bunurilor imobile, fiind necesară determinarea cotei – părţi anume a Tatianei Konovalenko.

Consideră recurenta că instanţa de apel eronat a interpretat că există un litigiu de partajare a averii succesorale, de fapt, litigiul în speţă este de a determina dreptul de proprietate aşa cum este indicat supra. În acest sens, indică recurenta prevederile art. 19, 20, 23, 26 Codul familiei şi art. 344, 345, 346, 347, 371, 1444 Cod civil. Precizează recurenta că la materialele cauzei există procesul – verbal de recepţie finală nr. 01 din 29.11.2005 din care rezultă recepţia finală a garajului, construcţiilor accesorii şi reutilarea casei de locuit. Nu este de acord recurenta cu faptul că instanţa de apel i-a atribuit sarcina probării lucrărilor efectuate şi a investiţiilor făcute, Tatianei Konovalenko, invocînd recurenta, în acest sens, prevederile art. 117, 118, 121, 239, 240, Cod de procedură civilă.

Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră recursul întemeiat şi care urmează a fi admis cu casarea deciziei instanţei de apel integral şi casarea în parte a hotărîrii primei instanţe, din următoarele considerente. În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. b) CPC, instanţa, după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul şi să caseze integral sau parţial decizia instanţei de apel şi hotărîrea primei instanţe, pronunţînd o nouă hotărîre. Potrivit prevederilor art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărîrii sau a deciziei integrale. Examinînd înscrisurile anexate la dosar, Colegiul reţine că decizia instanţei de apel a fost pronunţată la 28 noiembrie 2013, iar copia deciziei i-a fost comunicată Tatianei Konovalenko la 03.01.2014 (f.d.

197). Totodată, reţine Colegiul că recursul împotriva deciziei instanţei de apel a fost depus la 28 februarie 2014 şi respectiv, se consideră depus în termen. Din considerentul menţionat, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie recurge la examinarea propriu-zisă a cererii de recurs. Astfel, după cum rezultă din materialele cauzei, la 06 februarie 2003, recurenta a încheiat căsătorie cu Leonid Ungurean, cetăţean al Federaţiei Ruse, înregistrată la OSC Levoberejnîi, or. Moscova, Rusia, cu nr.180. La momentul căsătoriei pe terenul cu nr. cadastral 0300104057.01 exista casa de locuit individuală, care îi revenise lui Leonid Ungurean în baza certificatului de moştenitor nr. 1-4665 din 28.08.1998.

În timpul căsătoriei soţii au construit pe acest teren un garaj cu nr. cadastral 0300104057.02 şi două saraiuri cu nr. cadastrale 0300104057.03 şi 0300104057.04, care potrivit procesului – verbal de recepţie nr. 01 din 29.11.2005, sunt proprietate comună în devălmăşie a soţilor Tatiana Konovalenko şi Leonid Ungurean. După decesul lui Leonid Ungurean din 27 octombrie 2009, recurenta, în scopul perfectării certificatului de moştenitor legal, s-a adresat în instanţa de judecată pentru a-i fi recunoscut dreptul de proprietate asupra a 1/2 cotă-parte din casa de locuit cu nr. cadastral 0300104057.01, proprietatea personală a soţului defunct şi la 1/2 cotă- parte din fiecare construcţie accesorie cu nr. cadastrale 0300104057.02, 0300104057.03 şi 0300104057.04.

Instanţele ierarhic inferioare de judecată au emis hotărîrile sus menţionate. Tatiana Konovalenko nefiind de acord cu decizia instanţei de apel s-a adresat cu recurs împotriva acesteia. Analizînd argumentele invocate în recurs prin prisma materialelor cauzei, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie îşi expune următoare poziţie. Potrivit prevederilor art. 20 alin. (1) Codul familie, bunurile dobîndite de către soţi în timpul căsătoriei aparţin ambilor cu drept de proprietate în devălmăşie, conform legislaţiei. Potrivit art. 26 alin. (1) Codul familie, la împărţirea proprietăţii în devălmăşie a soţilor şi determinarea cotelor-părţi din aceasta, părţile soţilor sînt considerate egale dacă contractul matrimonial nu prevede altfel.

Colegiul constată că potrivit extrasului din Registrul bunurilor imobile eliberat la 21.11.2011 (f.d. 20-21), dreptul de proprietate asupra construcţiilor accesorii: garajul cu nr. cadastral 0300104057.02, saraiul cu nr. cadastral 0300104057.03 şi saraiul cu nr. cadastral 0300104057.04, aparţine lui Leonid Unguryan şi Tatianei Konovalenko, fapt necontestat de nimeni, iar reieşind din prevederile Codului familiei, sunt proprietate comună, din care considerente prima instanţă corect a admis acţiunea în partea menţionată, iar instanţa de apel eronat a respins acţiunea. Cît priveşte bunul imobil (casa de locuit) cu nr. cadastral 0300104057.01, Colegiul sesizează, că potrivit aceluiaşi document, dreptul de proprietate îi aparţine în exclusivitate lui Leonid Unguryan în temeiul certificatului de moştenitor nr.1-4665 din 28.08.1998.

Colegiul precizează că prin hotărîrea Judecătoriei Bălţi din 14 martie 2012, s- a constat că Ungurean Leonid şi Unguryan Leonid sunt una şi aceeaşi persoană şi documentele constatatoare de drepturi ca şi înregistrarea dreptului de proprietate din Registrul bunurilor imobile şi Titlul de autentificare a deţinătorului de teren cu nr. cadastral 0300104057, aparţine lui Ungurean Leonid. Reclamanta solicită determinarea dreptului de proprietate la 1/2 cotă-parte din casa de locuit cu nr. cadastral 0300104057.01, proprietate personală a lui Leonid Ungurean pe motivul că în timpul căsătoriei soţii au efectuat reparaţie capitală cu reamenajarea şi reutilarea casei de locuit, valoarea căruia a sporit simţitor.

În conformitate cu art. 22 alin. (1), 23 din Codul familiei bunurile care au aparţinut fiecăruia dintre soţi pînă la încheierea căsătoriei şi bunurile primite în dar, obţinute prin moştenire sau în baza altor convenţii gratuite de către unul dintre soţi în timpul căsătoriei, sînt proprietate personală a fiecăruia dintre soţi. Bunurile ce aparţin fiecăruia dintre soţi pot fi recunoscute de instanţa judecătorească proprietate în devălmăşie a acestora dacă se va stabili că, în timpul căsătoriei, din contul mijloacelor comune ale soţilor sau al mijloacelor unuia dintre soţi ori în urma muncii numai a unuia dintre soţi, valoarea acestor bunuri a sporit simţitor (reparaţie capitală, reconstrucţie, reutilare, reamenajare etc.).

Potrivit art. 371 Cod civil, bunurile dobîndite de soţi în timpul căsătoriei sînt proprietatea lor comună în devălmăşie dacă, în conformitate cu legea sau contractul încheiat între ei, nu este stabilit un alt regim juridic pentru aceste bunuri. Orice bun dobîndit de soţi în timpul căsătoriei se prezumă proprietate comună în devălmăşie pînă la proba contrară. Conform art. 372 alin. (2) şi (3) Cod civil, bunurile care au aparţinut soţilor înainte de încheierea căsătoriei, precum şi cele dobîndite de ei în timpul căsătoriei în baza unui contract de donaţie, prin moştenire sau în alt mod cu titlu gratuit, sînt proprietatea exclusivă a soţului căruia i-a aparţinut sau care le-a dobîndit. Bunurile fiecăruia dintre soţi pot fi declarate proprietate a lor comună în devălmăşie dacă se constată că în timpul căsătoriei s-au făcut din mijloacele lor comune investiţii care au sporit simţitor valoarea acestor bunuri.

Cu referire la normele de drept citate şi luînd în consideraţie faptul că casa aparţine lui Leonid Unguryan prin moştenire, iar la dosar nu sunt prezente probe concludente şi pertinente care ar confirma cu certitudine că la casa de locuit de pe str- la Tuhacevski, 13, mun. Bălţi, în timpul căsătoriei în perioada din 06 februarie 2003 pînă la decesul lui Leonid Ungurean 27 octombrie 2009 s-au făcut din mijloace comune investiţii care au sporit simţitor valoarea acestui imobil, pretenţiile în partea dată sunt neîntemeiate. Procesul-verbal de recepţie finală nr. 01 din 29 ianuarie 2005, la care face referire recurenta, nu denotă în ce constă reutilarea casei de locuit, ce lucrări s-au efectuat, în ce sumă şi în ce perioadă, din care considerente prevederile art. 23 Codul familiei, nu este aplicabil speţei.

În acest sens, reclamanta – recurentă urma să probeze că casa, în privinţa cărei se solicită a fi recunoscută ca proprietate în devălmăşie cu determinarea cotei părţi a reclamantei de 1/2 , a suportat o reparaţie capitală, reconstrucţie, reutilare, reamenajare etc. de aşa natură, încît valoarea acestor bunuri, în comparaţie cu cea existentă de pînă la căsătorie, a sporit simţitor. Reclamanta nu a adus argumente privitor la valoarea bunului, casa de locuit din care pretinde a i se determina cota de ½ ca proprietate în devălmăşie, de pînă la căsătorie şi valoarea acestuia, ca fiind pretinsă a fi reconstruită, reutilată, pentru a demonstra sporirea simţitoare a valorii casei de locuit. În perioada căsătoriei reclamanta cu soţul ei au locuit în or.

Moscova şi veneau ocazional în or. Bălţi, unde se află casa cu pricina, iar argumentele reclamantei cu privire la reparaţia casei cu pricina prin transmiterea unor sume de bani prin diferite persoane, în contextul expus de lipsă a dovezilor de sporire esenţială a valorii casei, poartă un caracter declarativ. Or, sumele de bani, chiar şi transmise, puteau fi folosite la construcţia altor bunuri accesorii casei, garaj, sarae, dreptul de proprietate în devălmăşie a reclamantei la ½ cotă parte, fiind determinat. Într-o altă ordine de idei, instanţa de recurs consideră important să precizeze că instanţa de apel eronat a apreciat raportul juridic existent între părţile litigante, judecînd că între acestea ar exista un litigiu privind modul de partajare a averii succesorale.

De fapt, recurenta solicită determinarea cotelor – părţi din dreptul de proprietate, prin urmare, hotărîrea instanţei de fond privind admiterea acţiunii în partea construcţiilor accesorii cu nr. cadastrale 0300104057.02, 0300104057.03 şi 0300104057.04 este legală şi întemeiată, iar în partea admiterii pretenţiilor cu privire la recunoaşterea dreptului de proprietate a recurentei asupra ½ cotă-parte din bunul imobil de pe str-la Tuhacevski, 13, mun. Bălţi, casa de locuit cu nr. cadastral 0300104057.01 este neîntemeiată, din circumstanţele invocate supra.

Din considerentele expuse şi avînd în vedere faptul, că decizia instanţei de apel este neîntemeiată, fiind emisă cu aplicarea eronată a normelor de drept material, iar hotărîrea primei instanţe este legală şi întemeiată în parte, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a admite recursul declarat de către Tatiana Konovalenko, de a casa decizia instanţei de apel integral şi de a casa parţial hotărîrea primei instanţe. În conformitate cu art. 445 al. (1) lit. b) CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie, d e c i d e: Se admite recursul declarat de către Tatiana Konovalenko.

Se casează integral decizia Curţii de Apel Bălţi din 28 noiembrie 2013. Se casează hotărîrea Judecătoriei Bălţi din 23 aprilie 2013, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de Konovalenko Tatiana împotriva lui Dmitri Ungurean, intervenient accesoriu notarul Anna Edu cu privire la determinarea dreptului de proprietate a câte1/2 cotă-parte a bunurilor imobile pentru fiecare dintre soţii Tatiana Konovalenko şi Leonid Ungureanu şi recunoaşterea dreptului de proprietate la 1/2 cotă-parte din casa de locuit proprietate personală a lui Leonid Ungureanu, în partea în care a fost recunoscut dreptul de proprietate a Tatianei Konovalenko a.n. 05.02.1970 asupra 1/2 cotă - parte ideală din bunul imobil de pe str-la Tuhacevski, 13 mun.

Bălţi - casa de locuit individuală cu suprafaţa de 76,1 m.p. nr. cadastral 0300104.057.01, cu emiterea în partea casată a unei hotărîri noi prin care: Se resping ca neîntemeiate pretenţiile înaintate de către Konovalenko Tatiana privind recunoaşterea dreptului de proprietate a Tatianei Konovalenko a.n.05.02.1970 asupra 1/2 cotă - parte ideală din bunul imobil de pe str-la Tuhacevski, 13 mun. Bălţi: casa de locuit individuală cu suprafaţa de 76,1 m.p. nr. cadastral 0300104.057.01. În rest hotărîrea Judecătoriei Bălţi din 23 aprilie 2013 se menţine fără modificări. Decizia este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele şedinţei, Nicolae Clima judecătorul Judecătorii Svetlana Novac Tatiana Vieru Ion Corolevschi Oleg Sternioală