2rac-237/14 — Condtiile generale de executare a obligațiilor

Prima Instanță: Judecătoria Vulcănești, Judecător – Igor Botezatu Instanța de Apel: Curtea de Apel Comrat, Judecători – Curdov A., Lazareva E., Dimina E. Dosar 2rac-237/14 ÎNCHEIERE 07 mai 2014 municipiul Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiției În componența: Președintele completului, judecător – Svetlana Filincova Judecătorii – Galina Stratulat, Iurie Bejenaru Examinînd chestiunea cu privire la admisibilitatea recursului declarat de către societatea cu răspundere limitată ”Consoliterra”, în pricina civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de societatea cu răspundere limitată ”Consoliterra” împotriva societății cu răspundere limitată ”Stern-Agropiese” privind încasarea datoriei, împotriva deciziei Curții de Apel Comrat din 12 noiembrie 2013 prin care a fost casată parțial hotărîrea judecătoriei Vulcănești din 04 martie 2013 și emisă o nouă hotărîre în partea încasării cheltuielilor de asistență juridică și executare silită.

A CONSTATAT: La data de 19 iulie 2012 societatea cu răspundere limitată (S.R.L.) ”Consoliterra” a depus cerere de chemare în judecată împotriva societății cu răspundere limitată (S.R.L.) ”Stern-Agropiese”, solicitînd încasarea datoriei în mărime de 75 374,59 lei, penalității în mărime de 2668 lei, precum și cheltuielilor de asistență de juridică și taxa de stat. În motivarea cererii, reclamantul a indicat faptul că, la data de 01 iunie 2011, între S.R.L. ”Consoliterra” – în calitate de arendator și S.R.L. ”Stern-Agropiese” – în calitate de arendaș, a fost încheiat contractul de arendă a terenurilor agricole sub nr.058/11/GE-VLS. Plata anuală, conform contractului încheiat, constituind suma de 986 lei, pentru un hectar de teren arendat, iar în total suma de 84 373,59 lei, care urma a fi achitată pînă la data de 30 noiembrie 2011. Avînd în vedere nerespectarea obligației de plată de către S.R.L.

”Stern- Agropiese”, s-a format datoria în mărime de 75 374,59 lei, fapt ce a determinat S.R.L. ”Consoliterra” să inițieze o acțiune în instanța de judecată în vederea recuperării sumei datorate. La fel, reclamantul în cererea de chemare în judecată invocă punctul.3.3 al contractului de arendă sus indicat, privind penalitatea în mărime de 0,1% din suma neachitată la timp pentru fiecare zi de întîrziere, care urma a fi încasată de la S.R.L. ”Stern-Agropiese”. Ulterior, în cursul examinării cauzei în fond, reclamantul S.R.L. ”Consoliterra” și-a redus cuantumul pretențiilor sale către S.R.L. ”Stern- Agropiese”, dat fiind faptul achitării parțiale a datoriei și a solicitat instanței încasarea sumei de 32 338,59 lei – în calitate de datorie contractuală, suma de 2668 lei – în calitate de taxa de stat, suma de 3300 lei - în calitate de cheltuieli de executare silită și suma de 9054 lei – în calitate de cheltuieli de asistență juridică.

Prin hotărîrea Judecătoriei Vulcănești din 04 martie 2013 şi cea suplimentară din 12 iulie 2013 a fost admisă acțiunea înaintată de S.R.L.”Consoliterra” împotriva S.R.L. ”Stern-Agropiese” şi s-a dispus încasarea datoriei contractuale în mărime de 32 338,59 lei, a penalității în mărime de 13 566 lei și a cheltuielilor de judecată în mărime de 15 022 lei. Prin decizia Curții de Apel Comrat din 12 noiembrie 2013 a fost admis parțial apelul declarat de către S.R.L. ”Stern-Agropiese” și casată hotărîrea Judecătoriei Vulcănești din 04 martie 2013 în partea încasării sumei de 3 300 lei pentru serviciile executorului judecătoresc și sumei de 9 054 lei pentru asistență juridică. În această parte, instanța de apel, a emis o nouă hotărîre, prin care s-au admis parțial pretențiile S.R.L.”Consoliterra” și anume, s-a dispus încasarea sumei de 3000 lei pentru asistență juridică în beneficiul S.R.L.”Consoliterra” din contul S.R.L.

”Stern-Agropiese” și s-au respins pretențiile privind încasarea cheltuielilor de executare silită. În rest hotărîrea Judecătoriei Vulcănești a fost menținută. La data de 26 decembrie 2013 S.R.L.”Consoliterra” a declarat recurs împotriva deciziei Curții de Apel Comrat din 12 noiembrie 2013, solicitînd casarea deciziei contestate și menținerea hotărîrii Judecătoriei Vulcănești din 04 martie 2013 fără modificări. În motivarea cererii de recurs, recurentul invocă faptul că nu este deacord cu decizia instanței de apel în privința încasării cheltuielilor de asistență juridică, și cheltuielilor de executare. Recurentul, invocă aplicarea greșită a normelor de drept material și interpretarea eronată a legii de către instanța de apel.

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, examinînd temeiurile recursului, în raport cu materialele pricinii civile, consideră că acesta urmează a fi declarat ca fiind inadmisibil din următoarele considerente: În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC, părţile şi alţi participanţi la proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural prevăzute la art.432 alin.(2), (3) şi (4) CPC. În conformitate cu art.433 lit. a) CPC cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) şi (4) CPC.

Colegiul reține că temeiurile declarării recursului împotriva deciziilor pronunțate de curțile de apel în calitate de instanțe de apel sunt strict delimitate de art.432 CPC și persoana care declară recurs urmează să evidențieze temeiul declarării recursului, precum și să evidențieze erorile și încălcările comise de instanță în cursul examinării pricinii, însă recurentul s-a limitat doar la expunerea dezacordului cu aprecierea instanței de apel. În sensul art. 442 CPC, specific recursului declarat în condiţiile Secţiunii a 2-a , Capitolul XXXVII, Cod de procedură civilă, este că recursul nu provoacă o rejudecare a fondului pricinii. Rolul exclusiv al recursului este de a asigura efectuarea unui control de legalitate a deciziei atacate în baza temeiurilor legale de declarare a recursului strict prevăzute de art. 432 alin.(2), (3) şi (4) CPC.

Astfel, colegiul consideră recursul declarat de S.R.L.”Consoliterra” ca fiind lipsit de suport juridic, avînd un caracter declarativ și care nu întrunește temeiurile expuse la art.432 CPC. Reieşind din considerentele menţionate şi avînd în vedere faptul că, instanţa de apel a examinat pricina sub toate aspectele, a verificat şi a apreciat corect probele prezentate, a aplicat corect normele de drept material şi procedural, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de către S.R.L.”Consoliterra”ca inadmisibil. În conformitate cu art. 269-270, 431 alin.(2), art. 433 lit. a) şi art. 440 alin. (1) CPC, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, d i s p u n e Recursul declarat de S.R.L.”Consoliterra”se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele completului, Judecătorul Svetlana Filincova Judecătorii Galina Stratulat Iurie Bejenaru