2rc-318/14 — Repararea prejudiciului

prima instanţă: N. Veleva 2rc-318/14 instanţa de apel: G. Vavrin, T. Dimitriadi şi I. Dănăilă DECIZIE 07 mai 2014 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedinte, judecătorul Nicolae Clima Judecătorii Ion Druţă Tamara Chişca-Doneva examinând recursul declarat de Întreprinderea Individuală „Caraseni Mihail”, reprezentată de avocatul Aronov Roman, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a Procurorului în Procuratura Anticorupţie Serviciul SUD în interesele statului, Ministerului Finanţelor al Republicii Moldova şi Agenţiei Relaţii Funciare şi Cadastru a Republicii Moldova împotriva Întreprinderii Individuale „Caraseni Mihail” cu privire la încasarea sumei ce constituie pierderile de producţie agricolă, cauzate prin schimbarea destinaţiei terenului şi excluderii acestuia din circuitul agricol, împotriva încheierii Curţii de Apel Cahul din 11 februarie 2014, prin care a fost restituită cererea de apel declarată de avocatul Aronov Roman în interesele Întreprinderii Individuale „Caraseni Mihail”, ca fiind depusă cu omiterea termenului, constată: La 03 iulie 2012, Procurorul Procuraturii Anticorupţie Serviciul SUD a depus cerere de chemare în judecată în interesele statului, Ministerului Finanţelor al RM şi Agenţiei Relaţii Funciare şi Cadastru a RM împotriva ÎI „Caraseni Mihail” cu privire la încasarea sumei ce constituie pierderile de producţie agricolă,

cauzate prin schimbarea destinaţiei terenului şi excluderii acestuia din circuitul agricol. În motivarea acţiunii a indicat că în rezultatul controlului efectuat de către Serviciul Sud al Procuraturii Anticorupţie la compartimentul transmiterii de către Primăria com. Chioselia Mare, r-1 Cahul spre valorificare a zăcămintelor minerale utile, s-a stabilit, că prin decizia Consiliului comunal Chioselia Mare, r-1 Cahul nr.6/4 „Cu privire la proiectarea carierei pentru extragerea nisipului în satul Frumuşica” a fost acceptată cererea ÎI „Caraseni Mihail”, privind transmiterea în arendă şi selectarea terenului sub construcţia carierei pentru extragerea nisipului în satul Frumuşica, r-1 Cahul, cu suprafaţa de 1.0 ha din categoria păşuni şi proiectarea obiectului nominalizat, totodată ÎI „Caraseni Mihail” fiind obligată să prezente Primăriei proiectul obiectului pentru selectarea definitivă.

Ulterior, la data de 15 septembrie 2005 de către Primăria com. Chioselia Mare, r-1 Cahul, în persoana primarului Gh. Dragoi în baza contractului nr.728 din 19 1 octombrie 2005, a fost transmis în arendă pentru perioada de 3 ani, cu dreptul prelungirii anuale a termenului de arendă, lotul de teren nr. cadastral 1723104780 cu destinaţia păşuni către II „Caraseni Mihail” în persoana Caraseni Mihail, pentru construcţia carierei de nisip cu obligarea recultivării terenului. La 12 aprilie 2006 serviciul standardizare şi metrologie a eliberat Actul de certificare a perimetrului minier. Susţine că conform informaţiei prezentate de către Primăria com. Chioselia Mare, r-1 Cahul nr.1087 din 05 iunie 2012, ÎI „Caraseni Mihail” foloseşte terenul proprietate publică cu destinaţia păşuni cu nr. cadastral 1723104780, cu suprafaţa de 1.0 ha, efectuând extragerea zăcămintelor minerale utile.

Menţionează că potrivit cercetărilor pedologice efectuate de către specialiştii Agenţiei Relaţii Funciare şi Cadastru gradul de bonitate mediu ponderat a solului pe teritoriul Primăriei com. Chioselia Mare, r-1 Cahul constituie 63 puncte. Investigaţiile au stabilit că, începând cu anul 2006 ÎI „Caraseni Mihail” a demarat lucrările de extragere a zăcămintelor de nisip, fără a schimba destinaţia iotului de teren agricol. În acest scop, întreprinderea a decopertat stratul fertil cu conţinutul de humus şi cel potenţial fertil, fapt care a cauzat de facto excluderea acestui teren din categoria nominalizată.

Relevă că acţiunile menţionate ale factorilor de decizie a ÎI „Caraseni Mihail” contravin prevederilor art.8 Cod Funciar care stipulează, că stabilirea şi schimbarea destinaţiei terenului este de competenţa Guvernului, prevederilor pct. 11, 13, 14, 21, 22, 25-29, 30 Regulamentului cu privire ia atribuirea terenurilor, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.246 din 03.05.1996, care stabileşte procedura de schimbare a destinaţiei terenului agricole şi prevederile Regulamentului cu privire la modul de acumulare şi utilizare a mijloacelor băneşti încasate în legătură cu excluderea terenurilor din circuitul agricol, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.634 din 18 septembrie 1995 ce stabileşte mecanismul de acumulare şi utilizare a mijloacelor băneşti rezultate din compensarea pierderilor cauzate de excluderea terenurilor din categoriile cu destinaţie agricolă şi din fondul silvic, precum şi din circuitul agricol al altor categorii de terenuri.

Invocă că conform actului normativ menţionat instituţiile, întreprinderile, organizaţiile de stat şi municipale, precum şi alte persoane juridice şi fizice care dispun de terenuri agricole şi silvice şi sînt interesate în modificarea destinaţiei lor, inclusiv pentru extragerea zăcămintelor, prezintă un demers, după caz, autorităţii administrative centrale (gestionarului terenului), autorităţii administraţiei publice locale, iar copia Institutului de Proiectări pentru Organizarea Teritoriului din cadrul Agenţiei Relaţii Funciare şi Cadastru. Agenţia Relaţii Funciare şi Cadastru examinează materialele, elaborează, în modul stabilit, proiectul hotărârii privind modificarea destinaţiei terenului şi împreună cu un exemplar al dosarului cadastral îl prezintă spre examinare Guvernului.

Totodată, indic că la caz au fost încălcate şi prevederile art.14 alin. (2) din Legea nr.1308 din 25 iulie 1997, privind preţul normativ şi modul de vânzare-cumpărare a pământului care indică că, Guvernul adoptă hotărârea de atribuire a terenului din categoriile de terenuri cu destinaţie agricolă şi ale fondului silvic, precum şi din alte categorii de terenuri, incluse în circuitul agricol pentru a fi folosite în alt scop decât cel agricol, în termen de o lună după transferarea de către persoanele fizice sau persoanele 2 juridice a mijloacelor băneşti echivalente cu pierderile cauzate de excluderea terenului din circuitul agricol.

Iar potrivit prevederilor art.12 alin.(3) din Legea menţionată, compensarea pierderilor cauzate de excluderea terenului din categoriile de terenuri cu destinaţie agricolă şi ale fondului silvic se efectuează în toate cazurile de către persoanele fizice şi juridice interesate, indiferent de scopul excluderii terenului şi tipul de proprietate asupra lor, conform tarifelor specificate la poziţia III-a din Anexa Legii menţionate (art.13 din Lege). Mai invocă că conform estimărilor efectuate de către Agenţia Relaţii Funciare şi Cadastru în baza notificării nr.36/01-08/1189 din 21 iunie 2012, prejudiciul cauzat de către ÎI „Caraseni Mihail” ca urmare a excluderii terenului menţionat din circuitul agricol constituie suma de 583692,48 lei, care urmează a fi transferate pe contul special al Ministerului Finanţelor al RM.

Solicită încasarea în contul special al Trezoreriei de Stat al Ministerului Finanţelor al RM de la ÎI „Caraseni Mihail” suma de 583692,48 lei, ce constituie mijloacele parvenite din excluderea terenului din circuitul agricol nr. cadastral 1723104780 cu suprafaţa de 1.0 ha, amplasat în extravilanul com. Chioselia Mare, r- nul Cahul şi interzicerea ÎI „Carasei Mihail” efectuarea extragerii zăcămintelor minerale utile de pe terenul cu nr. cadastral 1723104780 cu suprafaţa de 1.0 ha, amplasat în extravilanul com. Chioselia Mare, r-nul Cahul.

Prin hotărîrea Judecătoriei Cahul din 23 septembrie 2013, acţiunea a fost admisă parţial şi încasat de la ÎI „Caraseni Mihail” pe contul special al Trezoreriei de stat al Ministerului Finanţelor al RM nr. 12250341718, REZMD2X, c/f 1006601000037 prejudiciul cauzat din mijloacele parvenite din excluderea terenului din circuitul agricol nr. cadastral 1723104780 cu suprafaţa de 1,0 ha, amplasat în extravilanul comunei Chioselia Mare, raionul Cahul în sumă de 583692,48 lei. În rest acţiunea a fost respinsă. La 04 noiembrie 2013, ÎI „Caraseni Mihail”, reprezentată de avocatul Aronov Roman a depus cerere de apel nemotivată împotriva hotărârii primei instanţe, solicitând admiterea cererii, casarea integrală a hotărârii contestate cu emiterea unei noi hotărîri de respingerea acţiunii integral.

La 23 ianuarie 2014, ÎI „Caraseni Mihail”, reprezentată de avocatul Aronov Roman a depus şi cererea de apel suplimentară în care a invocat motivele de fapt şi de drept pe care se întemeiază apelul. Prin încheierea Curţii de Apel Cahul din 11 februarie 2014 a fost restituită cererea de apel depusă de către avocatul Aronov Roman în interesele ÎI „Caraseni Mihail”, ca depus în afara termenului legal, iar apelantul nu solicită repunerea în termen. La 08 aprilie 2014, ÎI „Caraseni Mihail”, reprezentată de avocatul Aronov Roman a declarat recurs împotriva încheierii Curţii de Apel Cahul din 11 februarie 2014, solicitând admiterea recursului, casarea integrală a încheierii recurate şi restituirea pricinii spre rejudecare în instanţa de apel în alt complet de judecată.

În motivarea recursului a invocat dezacordul cu încheierea recurată, considerînd- o ilegală şi neîntemeiată, pe motiv că nu are nici suport legal şi nici probatoriu ceia ce şi a servit drept temei de declarare a recursului.

Reţine că erorile admise de primă instanţă contravin şi principiului nr. 6 al Recomandării nr. R-(84) 5 privind principiile de procedură civilă proprii pentru 3 ameliorarea funcţionării justiţiei, adoptată de Comitetul de Miniştri al Consiliului Europei la 28 februarie 1984, potrivit căreia hotărîrea poale fi întocmita liber, dar trebuie să corespundă tuturor normelor de drept, să fie clară, înţeleasă de părţile implicate în litigiu şi să răspundă într-un mod sigur şi expres la toate cererile şi obiecţiile formulate de părţi, adică formulările din conţinutul deciziei trebuie să corespundă exigenţilor de: corectitudine, certitudine, concreteţe, deplinătate, claritate, consecutivitate logică, elocvenţă, lipsă de rezerve (necondiţionalitate), sobrietate, oficialitate şi pertinenţă în acest sens.

În acest sens, recurenta atenţionează, că problema indicată cere de la instanţa de judecată adoptarea soluţiei studierea minuţioasă a situaţiei de drept a litigiului supus examinării în cadrul şedinţei, însă toate aceste principii de procedură civilă au fost ignorate de către instanţa de apel la etapa examinării apelului declarat. Susţine că prin încheierea Curţii de Apel Cahul din 11 februarie 2014 se încalcă dreptul recurentei la un proces echitabil, care este unul din elementele fundamentale supremaţiei dreptului şi prevede, că orice persoană are dreptul la un proces echitabil şi dreptul la un recurs efectiv, adică orice persoană, ale cărei drepturi şi libertăţi recunoscute de Convenţia Europeană pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, au fost încălcate, are dreptul să se adreseze efectiv unei instanţe naţionale.

De asemenea, invocă că dreptul la un proces echitabil, garantai de art. 6 din Convenţia Europeană pentru apărarea drepturilor omului si a libertăţilor fundamentale, prezumă dreptul la hotărîre sau încheiere motivată. Motivarea corectă este parte a hotărîrii (încheierii) în care instanţa judecătorească îşi expune analiza circumstanţelor de fapt drept ce au generat concluziile ei. Cu referire la cele invocate invocă că încheierea instanţei de apel din 11 februarie 2014 este motivată insuficient ce prezintă încălcarea gravă a prevederilor art. 241 CPC.

Menţionează că prin încheierea recurată apelul ÎI „Caraseni Mihail” a fost restituit, însă în motivare, instanţa s-a limitat numai la expunerea declarativă a conţinutului art. 369 alin. (1) lit. b) CPC, care stabileşte temeiurile restituirii cererii de apel, acesta ne fiind corelată cu situaţia de fapt din speţă şi cu temeiul restituirii cererii de apel a recurentei, iar ca urmare, fiind încălcate prevederile de drept procedural în parte art. 241 alin. (5) CPC.

Cu referire la prevederile art. 20 alin. (1) şi alin. (2) din Constituţia al RM, care stipulează că orice persoană are dreptul la satisfacţie efectivă din partea instanţelor judecătoreşti competente împotriva actelor care violează drepturile, libertăţile şi interesele sale legitime: nici o lege nu poate îngrădi accesul la justiţie, invocă că nu se admite restituirea cererii de apel pe motivul pur declarativ că „apelul a fost depus în afara termenului legal”, pe cînd la materialele în cauză sunt anexate înscrisuri din conţinutul cărora rezultă expres şi incontestabil că apelul ÎI „Caraseni Mihail” a fost depus cu respectarea strictă a termenului le declarare a apelului, prevăzut de art. 362 alin. (1) din CPC, fapt ignorat de către instanţa de apel.

Insistă că instanţa de apel nefondat şi ilegal a restituit cererea de apel depusă de ÎI „Caraseni Mihail”, deoarece avocatului recurentului i-a fost comunicată partea rezolutivă a încheierii din 23 septembrie doar la 29 octombrie 2013, fapt confirmat prin comunicare faximilă, anexată la recurs, iar în ziua a 2-a, şi anume la 31 octombrie 2014, avocatul apelantului ÎI „Caraseni Mihail” a depus apel împotriva hotărîrii primei 4 instanţe, fapt ce atestă că ÎI „Caraseni Mihail” s-a conformat cerinţelor legale de a depune apelul în vederea casării hotărîrii din 23 septembrie 2014, în termenul stabilit de legea procesuală. În conformitate cu art. 425 CPC, termenul de declarare a recursului împotriva încheierii este de 15 zile de la pronunţarea ei.

Din materiale cauzei rezultă că încheierea instanţei de apel din 11 februarie 2014 a fost expediată în adresa recurentului la 24 martie 2014, fapt confirmat prin scrisoare de însoţire (f.d. 196), însă date care ar confirma şi recepţionarea cesteia la materialele cauzei lipsesc. Instanţa de recurs consideră că recurentul s-a conformat prevederilor legale şi a declarat recursul la 08 aprilie 2014, în termen. În conformitate cu art. 426 alin. (3) CPC, recursul împotriva încheierii se examinează în termen de 3 luni într-un complet din 3 judecători, pe baza dosarului şi a materialelor anexate la recurs, fără examinarea admisibilităţii şi fără participarea părţilor. Studiind materialele dosarului în raport cu temeiurile invocate în recurs Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră recursul neîntemeiat şi care urmează a fi respins cu menţinerea încheierii instanţei de apel din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 427 lit. a) CPC, instanţa de recurs, după ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept să respingă recursul şi să menţină încheierea. La caz, se constată că prin încheierea din 11 februarie 2014, Curtea de Apel Cahul a dispus restituirea cererii de apel înaintată de către ÎI „Caraseni Mihail” împotriva hotărârii Judecătoriei Cahul din 23 septembrie 2013, ca fiind depusă în afara termenului legal. La adoptarea acestei soluţii, instanţa de apel şi-a fundamentat concluziile pe dispoziţiile art. 369 alin. (1) lit. b) CPC, care statuează că instanţa de apel restituie, printr-o încheiere, cererea dacă apelul a fost depus în afara termenului legal, iar apelantul nu solicită repunerea în termen sau instanţa de apel a refuzat să efectueze repunerea în termen.

Instanţa de recurs reţine că concluzia instanţei de apel cu privire la depunerea apelului de către ÎI „Caraseni Mihail” în afara termenului legal este justificată. În conformitate cu art. 362 alin. (1) CPC, termenul de declarare a apelului este de 30 de zile de la data pronunţării dispozitivului hotărârii, dacă legea nu prevede altfel.

După cum denotă actele dosarului, dispozitivul hotărârii Judecătoriei Cahul, prin care a fost admisă parţial acţiunea înaintată de Procurorul în Procuratura Anticorupţie Serviciul SUD în interesele statului împotriva ÎI „Caraseni Mihail” cu privire la încasarea sumei ce constituie pierderile de producţie agricolă, cauzate prin schimbarea destinaţiei terenului şi excluderii acestuia din circuitul agricol, a fost emisă şi pronunţată la 23 septembrie 2013. Cu toate acestea, ÎI „Caraseni Mihail”, reprezentată de avocatul Aronov Romabn a depus cererea de apel împotriva acestei hotărâri numai la 04 noiembrie 2013, respectiv cu încălcarea termenului prevăzut de lege, fără a solicita repunerea în termen a acestuia, în ordinea stabilită la art. 116 CPC.

5 Instanţa de recurs reţine ca lipsită de suport susţinerea recurentului referitor la faptul că dispozitivul hotărîrii primei instanţe din 23 septembrie 2013 a fost comunicată reprezentantului său la 29 octombrie 2013, care la 31 octombrie 2013, a şi înaintat cererea de apel împotriva hotărîrii primei instanţe, din care motive considerând că apelul a fost depus în termenul stabilit de legea procesuală. Aceasta deoarece, după cum rezultă din actele cauzei copia dispozitivului hotărîrii Judecătoriei Cahul din 23 septembrie 2013 a fost expediată în adresa recurentului ÎI „Caraseni Mihail” la 04 octombrie 2013 şi recepţionată de ultimul la 11 octombrie 2013, fapt ce se confirmă prin avizul de recepţie (f.d.

151), care şi a comunicat la 29 octombrie 2013, reprezentantului său despre emiterea dispozitivului hotărîrii din 23 septembrie 2013. În acest context este de remarcat că prevederile art. 236 alin. (4) CPC, care indică că participanţii care nu au fost prezenţi la pronunţarea dispozitivului hotărârii primesc copia hotărârii în decurs de 5 zile, nu constituie un temei de extindere a termenului stabilit prin lege, după cum indică recurentul. Or, în interpretarea corectă a prevederilor art. 362 alin. (1) CPC este de înţeles că termenul de declarare a apelului curge de la data pronunţării dispozitivului hotărârii şi nu de la data recepţionării acestuia. Prin urmare, legislaţia nu prevede alte excepţii privitor la termenul de declarare a apelului.

În această ordine de idei, instanţa de recurs respinge afirmaţiile recurentului cu referire la faptul că termenul de depunere a apelului pentru ÎI „Caraseni Mihail” a început să curgă de la data recepţionării de către avocatul său a dispozitivului hotărârii şi anume de la 29 octombrie 2013, deoarece, cum a fost menţionat mai sus, termenul de 30 zile acordat pentru contestarea hotărârii, începe să curgă din momentul pronunţării dispozitivului hotărârii şi nu din data recepţionării ei. Cu atît mai mult că copia dispozitivului hotărîrii primei instanţe din 23 septembrie 2013, a fost recepţionată de ÎI „Caraseni Mihail” la data de 11 octombrie 2013. Aşa fiind se constată ca justă reţinerea Curţii de Apel Cahul precum că apelul urma a fi declarat de către ÎI „Caraseni Mihail” până la 23 octombrie 2013, adică în termen de 30 zile de la pronunţarea dispozitivului hotărârii.

Mai mult, după cum rezultă din materialele dosarului atât ÎI „Caraseni Mihail” cât şi reprezentantul său au avut la cunoştinţă despre existenţa prezentului litigiu şi examinarea lui, prin urmare, aceştia trebuiau să întreprindă toate măsurile necesare, după cum sugerează şi jurisprudenţa CEDO, de a proteja drepturile sale de acces la instanţă (Van Harn versus Germany, nr. 7557/03 din 11 septembrie 2007), şi de a conteste în termenul legal hotărârea primei instanţei, fapt însă ignorat de aceştia, ce a generat omiterea termenului prescris la depunerea apelului. Totodată, instanţa de recurs consideră oportun de a reitera în speţă şi prevederile art. 116 alin. (1) şi (3) CPC RM, care statuează că persoanele care, din motive întemeiate, au omis termenul de îndeplinire a unui act de procedură pot fi repuse în termen de către instanţă.

La cererea de repunere în termen se anexează probele ce dovedesc imposibilitatea îndeplinirii actului. La caz, însă, după cum a reţinut şi instanţa de apel, apelantul ÎI „Caraseni Mihail”, nu a solicitat repunerea apelului în termen şi nici nu a prezentat probe concludente care să justifice omiterea termenului de declarare a acestuia, precum şi nu a invocat nici temeiuri, care ar justifica neîndeplinirea actului de procedură în termen. 6 Faţă de cele ce preced şi având în vedere faptul că încheierea instanţei de apel este întemeiată şi legală, iar criticele invocate de către recurent sunt nejustificate, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a respinge recursul şi de a menţine încheierea instanţei de apel.

În conformitate cu art. 427 lit. a), art. 428 CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, decide: Se respinge recursul declarat de către Întreprinderea Individuală „Caraseni Mihail”, reprezentată de către avocatul Aronov Roman. Se menţine încheierea Curţii de Apel Cahul din 11 februarie 2014 în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a Procurorului în Procuratura Anticorupţie Serviciul SUD în interesele statului, Ministerului Finanţelor al Republicii Moldova şi Agenţiei Relaţii Funciare şi Cadastru a Republicii Moldova împotriva Întreprinderii Individuale „Caraseni Mihail” cu privire la încasarea sumei ce constituie pierderile de producţie agricolă, cauzate prin schimbarea destinaţiei terenului şi excluderii acestuia din circuitul agricol.

Decizia este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedinte, judecătorul Nicolae Clima Judecătorii Ion Druţă Tamara Chişca-Doneva 7