- Dosarul nr.
- 2rh-152/14
- Instanța
- Curtea Supremă de Justiție · Colegiul civil
- Data
- 7 mai 2014
- Părțile
- Barbaroş Andrei vs OCT Anenii Noi, Dunas Rodica şi Dunas Ion
- Pe scurt
- Temeiurile declarării revizuirii
2rh-152/14 — Obligarea înregistrării modificărilor la planul cadastral al sectorului de teren
dosarul nr.2rh-152/14 prima instanţă: Iu.Moldovan instanţa de apel: Gr.Druguş, I.Guzun, E.Secrieru instanţa de recurs: V. Doagă, I. Oprea, I. Corolevschi, S. Moldovan, N. Clima ÎNCHEIERE 07 mai 2014 mun.
Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţa: Preşedintele şedinţei, judecătorul Nicolae Clima Judecătorii Iurie Diaconu, Tatiana Vieru, Ion Corolevschi, Oleg Sternioală examinînd cererea de revizuire depusă de către Andrei Barbaroş, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui Andrei Barbaroş împotriva Oficiului Cadastral Teritorial Anenii Noi, Rodicăi Dunas şi Ion Dunas cu privire la obligarea înregistrării modificărilor la planul cadastral al sectorului de teren şi la cererea reconvenţională a Rodicăi Dunas şi Ion Dunas împotriva lui Andrei Barbaroş cu privire la înlăturarea obstacolelor, împotriva deciziei Curţii Supreme de Justiţie din 18 decembrie 2013, prin care recursul declarat de Efimia Briceac a fost respins ca inadmisibil, iar recursul declarat de către Rodica Dunas şi Ion Dunas a fost admis şi casată decizia Curţii de Apel Bender din 12 februarie 2013 şi hotărîrea Judecătoriei Anenii Noi din 25 octombrie 2012, cu pronunţarea unei noi hotărîri prin care a fost respinsă ca neîntemeiată acţiunea înaintată de către Andrei Barbaroş şi admisă cererea reconvenţională înaintată de către Rodica Dunas şi Ion Dunas, c o n s t a t ă: La 21 februarie 2012, Andrei Barbaroş s-a adresat cu o cerere de chemare în judecată împotriva Oficiului Cadastral Teritorial Anenii Noi,
Rodicăi Dunas şi Ion Dunas cu privire la obligarea înregistrării modificărilor la planul cadastral a sectorului de teren. În motivarea acţiunii reclamantul Barbaroş Andrei a invocat, că în baza contractului de înstrăinare a imobilului cu condiţia întreţinerii pe viaţă din 18 iulie 2005, a devenit proprietar al casei de locuit şi a terenului de lângă casă, număr cadastral 1034310005, amplasat în satul Mereni raionul Anenii Noi. La 21 octombrie 2011, a solicitat Oficiul Cadastral Teritorial Anenii Noi filiala ÎS „Cadastru”, elaborarea planului cadastral şi/sau geometric al sectorului de teren menţionat.
Menţionează reclamantul, că potrivit Actului de constatare pe teren la modificarea planului cadastral şi/sau geometric întocmit de specialistul ÎS „Cadastru”, filiala Anenii Noi, s-a stabilit că planul cadastral şi/sau geometric nu corespunde cu amplasarea de fapt a sectorului de teren pe toate segmentele şi necorespunderea planului cadastral şi/sau geometric cu amplasarea de fapt a sectorului de teren se datorează greşelilor la elaborarea planului cadastral existent, care au fost eronat formate la elaborarea masivă, fiind propusă modificarea planului cadastral.
Astfel, la 11 ianuarie 2012, a depus cerere privind înregistrarea modificărilor planului cadastral a terenului cu nr. cadastral 1034310005, amplasat în satul Mereni, potrivit Actului de constatare pe teren la modificarea planului cadastral şi/sau geometric întocmit la 16.11.2011, iar prin decizia din 20 ianuarie 2012, Oficiul Cadastral Teritorial Anenii Noi a refuzat executarea cererii, din motiv că documentele prezentate nu corespund cerinţelor stabilite de legislaţie, şi anume, suprafaţa terenului a fost modificată de la 0,1071 ha la suprafaţa de 0,1101 ha în baza Actului de constatare pe teren la modificarea planului cadastral şi/sau geometric din 16.11.2011, în care este necesar să fie exprimat acordul prin semnătură a tuturor proprietarilor de terenuri învecinate, iar în cazul dat unii proprietari de terenuri învecinate şi-au exprimat dezacordul la modificarea planului cadastral.
Consideră reclamantul, că lipsa acordului vecinului nu constituie temei de refuz în executarea cererii privind înregistrarea modificărilor, deoarece Dunas Rodica şi Dunas Ion, proprietarii sectoarelor de teren învecinate, nu şi-au dat acordul la elaborarea noului plan cadastral fără a indica motivul dezacordului.
Însăşi inginerul cadastral la întocmirea actului de constatare pe teren la modificarea planului cadastral şi/sau geometric a indicat faptul, că necorespunderea planului cadastral şi sau geometric cu amplasarea de fapt a sectorului de teren se datorează greşelilor la elaborarea planului cadastral existent, care au fost eronat formate la elaborarea masivă, care a fost efectuată după intrarea în vigoare a Legii nr. 1543 din 25.02.1998 cadastrului bunurilor, fiind înregistrate aceste planuri la OCT, fără ca inginerul cadastral să se prezinte la faţa locului şi să facă măsurările suprafeţei de fapt a terenului, ce a dus la întocmirea greşită a planului cadastral existent. Precizează reclamantul că nu a efectuat modificări a hotarelor sectorului de teren cu nr. cadastral 1034310005, ce îi aparţine în proprietate, sectorul fiind îngrădit cu gardul existent cu mult înainte de elaborarea planurilor cadastrale şi /sau geometrice a sectoarelor de teren.
Consideră reclamantul, că înregistrarea modificărilor planului cadastral conform Actului de constatare pe teren la modificarea planului cadastral şi/sau geometric din 16.11.2011, nu va aduce atingeri dreptului de proprietate ale vecinilor Dunas Rodica şi Dunas Ion, care nu şi-au dat acordul la înregistrarea acestuia, această amplasare a terenului existând întotdeauna, nefiind efectuate careva modificări a hotarelor acestui teren, dreptul de proprietate a vecinilor care şi-au exprimat dezacordul privind modificarea planului cadastral conform actului de constatare nu sunt atinse.
Cere Barbaroş Andrei, aprobarea modificărilor în planul cadastral şi geometric ale terenului conform Actului de constatare pe teren la modificarea planului cadastral şi/sau geometric din 16.11.2011, obligarea Oficiului Cadastral Teritorial filiala Anenii Noi să înregistreze modificările la planul cadastral şi/sau geometric a sectorului de teren cu nr. cadastral 1034310005 amplasat în raionul Anenii Noi, satul Mereni conform Actului de constatare pe teren la modificarea planului cadastral şi/sau geometric întocmit de Oficiul Cadastral Teritorial filiala Anenii Noi la 16.11.2011. La data de 25 aprilie 2012, Dunas Rodica şi Dunas Ion au înaintat o cerere reconvenţională împotriva lui Barbaroş Andrei cu privire la înlăturarea obstacolelor.
În motivarea cererii reconvenţionale Dunas Rodica a invocat, că în baza certificatului nr.7 din 20.12.1996, la data de 16.12.1998, de către Primăria Mereni i-a fost eliberat tatălui său, Briceac Victor, titlul de autentificare a dreptului deţinătorului de teren nr. 1034310006 asupra terenului cu suprafaţa de 0,1269 ha care se află în s. Mereni str. 31 August,38, moştenit în urma decesului tatălui de către mama Briceac Efimia (certificat de moştenitor legal nr. 3395 din 18.06.2008). Indică reclamanta, că la 27.09.2011 în baza contractului de donaţie a bunurilor imobile înregistrat cu nr. 5878, Dunas Rodica şi Dunas Ion au devenit proprietarii casei de locuit cu suprafaţa de 79,7 m.p. şi respectiv, a sectorului de teren aferent casei şi care se învecinează cu terenul cu nr. cadastral 1034310005, care la moment aparţine dlui Barbaroşie Andrei.
La momentul eliberării titlului de autentificare a dreptului deţinătorului de teren, pe hotarele de delimitare, adică terenul cu nr. cadastral 1034310006 şi terenul cu nr. cadastral 1034310005, care la timpul respectiv aparţinea lui Baciu Varvara, era instalat un gard, care era jumătate din piloni de beton şi plasă din sârmă şi jumătate din lemn uşor demontabil, unde acuma se află şura, care nu este construită pe hotar. Precizează reclamanta Rodica Dunas, că în perioada anilor 2004-2006 de către tatăl său, Briceac Victor, a fost reconstruită casa de locuit, care le-a fost donată, iar reieşind din actele de care dispun, peretele casei nu a fost construit pe limita hotarelor dintre terenuri, însă de la acel gard s-a coborât cu 60 cm mai în jos, fiind invitat Barbaroş Mihail, care a dat acordul.
După executarea lucrărilor de construcţie, gardul, care delimita terenurile, s-a demolat definitiv, iar din lipsa mijloacelor financiare la acel moment a fost imposibil de construit un gard mai rezistent şi terenurile au fost delimitate parţial de la colţul casei până la celălalt vecin, drept dovadă este gardul de la drumul central, care se află mai la deal cu 60 cm faţă de colţul casei. La data de 23.09.2011, SC „Geomar Grup” SRL a executat lucrări de transpunere în natură şi stabilire a hotarelor sectorului de teren 1034310006 cu suprafaţa de 0,1269 ha şi s-a constatat că în partea de la drumul central hotarul ar trebui de schimbat cu 1m 30cm la deal şi în partea cealaltă (în grădină) de asemenea, cu 55cm.
Consideră reclamanţii Dunas Rodica şi Dunas Ion, că înregistrarea modificărilor solicitate lezează dreptul lor de proprietate asupra terenului, în mod ilegal se solicită să fie deposedaţi de o suprafaţă de teren după peretele casei până la hotarul gospodăriei (f.d.29-30). Cer, reclamanţii Dunas Rodica şi Dunas Ion obligarea lui Barbaroş Andrei să înlăture toate obstacolele privind exercitarea dreptului de proprietate asupra porţiunii de teren care este în litigiu (nr. cadastral 1034310006). Prin hotărîrea Judecătoriei Anenii Noi din 25 octombrie 2012, acţiunea lui Andrei Barbaroş a fost respinsă, s-a mai invocat că pretenţia reclamantului Andrei Barbaroş privind obligarea OCT Anenii Noi de a înregistra modificările la planul cadastral a sectorului de teren a fost lăsată fără examinare, explicînd că cu astfel de pretenţie urmează a se adresa cu o nouă cerere în procedura contenciosului administrativ, iar cererea reconvenţională a fost lăsată fără examinare.
Prin decizia Curţii de Apel Bender din 12 februarie 2013, apelul declarat de Andrei Barbaroş a fost admis, fiind casată hotărârea primei instanţe cu pronunţarea unei noi hotărîri de admitere a acţiunii iniţiale şi respingere a acţiunii reconvenţionale. Prin decizia Curţii Supreme de Justiţie din 18 decembrie 2013, recursul declarat de Efimia Briceac a fost respins ca inadmisibil, iar recursul declarat de către Rodica Dunas şi Ion Dunas a fost admis şi casată decizia Curţii de Apel Bender din 12 februarie 2013 şi hotărîrea Judecătoriei Anenii Noi din 25 octombrie 2012, cu pronunţarea unei noi hotărîri prin care a fost respinsă ca neîntemeiată acţiunea înaintată de către Andrei Barbaroş şi admisă cererea reconvenţională înaintată de către Rodica Dunas şi Ion Dunas.
Astfel, a fost obligat Andrei Barbaroş să nu creeze obstacole Rodicăi Dunas şi Ion Dunas în exercitarea dreptului asupra terenului cu nr. cadastral 103431006, situat în raionul Anenii Noi, satul Mereni, str. 31 August, 38. La 12 martie 2014, Andrei Barbaroş a depus cerere de revizuire împotriva deciziei Curţii Supreme de Justiţie din 18 decembrie 2013, cerând admiterea cererii şi casarea integrală a deciziei instanţei de recurs.
Revizuentul, Andrei Barbaroş în motivarea cererii de revizuire a indicat că decizia instanţei de recurs urmează a fi retractată în temeiul prevăzut de art. 449 lit. b) şi c) CPC, potrivit căruia revizuirea se declară în cazul în care au devenit cunoscute unele circumstanţe sau fapte esenţiale ale pricinii care nu au fost şi nu au putut fi cunoscute revizuentului, dacă acesta dovedeşte că a întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanţele şi faptele esenţiale în timpul judecării anterioare a pricinii; precum şi în cazul în care instanţa a emis o hotărîre cu privire la drepturile persoanelor care nu au fost implicate în proces.
În acest sens, indică revizuentul că după de a luat cunoştinţă cu decizia instanţei de recurs din 18 decembrie 2013, a făcut o interpelare în adresa OCT filiala Anenii Noi, şi i s-a comunicat că potrivit informaţiei din Registrul bunurilor imobile, proprietarul terenului cu numărul cadastral 1034310006 este Efimia Briceac şi nu Rodica Dunas şi Ion Dunas. Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră cererea de revizuire neîntemeiată şi care urmează a fi respinsă ca fiind inadmisibilă din următoarele considerente. Colegiul notează că motivele revizuirii sînt prevăzute limitativ de art.449 CPC.
Astfel, revizuirea se declară în cazul în care: a) s-a constatat, prin sentinţă penală irevocabilă, comiterea unei infracţiuni în legătură cu pricina care se judecă; b) au devenit cunoscute unele circumstanţe sau fapte esenţiale ale pricinii care nu au fost şi nu au putut fi cunoscute revizuentului, dacă acesta dovedeşte că a întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanţele şi faptele esenţiale în timpul judecării anterioare a pricinii; c) instanţa a emis o hotărîre cu privire la drepturile persoanelor care nu au fost implicate în proces; e) s-a anulat ori s-a modificat hotărîrea, sentinţa sau decizia instanţei judecătoreşti care au servit drept temei pentru emiterea hotărîrii sau deciziei a căror revizuire se cere; g) Curtea Europeană a Drepturilor Omului sau Guvernul Republicii Moldova a iniţiat o procedură de reglementare pe cale amiabilă într-o cauză pendinte împotriva Republicii Moldova; h) Curtea Europeană a Drepturilor Omului a constatat, printr-o hotărîre, fie Guvernul Republicii Moldova a recunoscut, printr-o declaraţie, o încălcare a drepturilor sau libertăţilor fundamentale care poate fi remediată, cel puţin parţial, prin anularea hotărîrii pronunţate de o instanţă de judecată naţională.
Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie reţine că revizuentul invocă drept temei de revizuire a deciziei instanţei de recurs, faptul că au devenit cunoscute unele circumstanţe esenţiale ale pricinii care nu au fost şi nu au putut fi cunoscute anterior, precum şi faptul că instanţa a emis o hotărîre cu privire la drepturile persoanelor care nu au fost implicate în proces. Prin urmare, Colegiul reiterează că potrivit art. 449 lit. b) CPC, revizuirea se declară în cazul în care au devenit cunoscute unele circumstanţe sau fapte esenţiale ale pricinii care nu au fost şi nu au putut fi cunoscute revizuentului, dacă acesta dovedeşte că a întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanţele şi faptele esenţiale în timpul judecării anterioare a pricinii.
Ţinînd cont de cele indicate mai sus, Colegiul a examinat anexa la cererea de revizuire şi anume, copia extrasului din Registrul bunurilor imobile, care ar urma să facă dovada dreptului de proprietate asupra bunului imobil cu numărul cadastral 1034310006 al Efimiei Briceac şi să servească drept temei pentru admiterea cererii de revizuire şi casarea deciziei instanţei de recurs. În context, Colegiul menţionează că potrivit art. 138 alin. (4) CPC, înscrisul se depune în original sau în copie autentificată în modul stabilit de lege, indicîndu-se locul de aflare a originalului. Înscrisul se depune în original cînd, conform legii sau unui alt act normativ, circumstanţele pricinii trebuie confirmate numai cu documente în original sau cînd copiile de pe documentul prezentat au cuprinsuri contradictorii, precum şi în alte cazuri cînd instanţa consideră necesară prezentarea originalului.
La materialele dosarului se află certificatul din 17.07.2012, eliberat din Registrul bunurilor imobile (f.d. 37), care de altfel, este însoţit de semnătura registratorului şi ştampila entităţii. Din acest considerent, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie respinge respectivul motiv de admitere şi casare a deciziei instanţei de recurs. Cu referire la temei de revizuire a deciziei instanţei de recurs potrivit căruia instanţa a emis o hotărîre cu privire la drepturile persoanelor care nu au fost implicate în proces, Colegiul reiterează că potrivit art. 449 lit. c) CPC, revizuirea se declară în cazul în care instanţa a emis o hotărîre cu privire la drepturile persoanelor care nu au fost implicate în proces.
Revizuentul invocă precum că Efimia Briceac, pe care o consideră proprietara terenului cu numărul cadastral 1034310006 nu a fost implicată în proces. Potrivit art. 447 lit. b) CPC, sînt în drept să depună cerere de revizuire persoanele care nu au participat la proces, dar care sînt lezate în drepturi prin hotărîrea, încheierea sau decizia judecătorească. Colegiul a sesizează în acest sens, că Efimia Briceac nu a s-a alăturat cererii de revizuire depuse de către Andrei Barbaroş, iar cererea de chemare în judecată a fost înaintată faţă de persoanele indicate în ea. Mai mult, Colegiul a respins cererea de recurs a E. Briceag ca inadmisibilă din motivele că aceasta nu a avut nici o calitate în litigiul iniţiat de reclamant – revizuent.
Urmează a preciza că potrivit art. 81 CPC, împuternicirea de reprezentare în judecată acordă reprezentantului dreptul de a exercita în numele reprezentatului toate actele procedurale, cu excepţia dreptului de a semna cererea şi de a o depune în judecată, de a strămuta pricina la o judecată arbitrală, de a renunţa total sau parţial la pretenţiile din acţiune, de a majora sau reduce cuantumul acestor pretenţii, de a modifica temeiul sau obiectul acţiunii, de a o recunoaşte, de a încheia tranzacţii, de a intenta acţiune reconvenţională, de a transmite împuterniciri unei alte persoane, de a ataca hotărîrea judecătorească, de a-i schimba modul de executare, de a amîna sau eşalona executarea ei, de a prezenta un titlu executoriu spre urmărire, de a primi bunuri sau bani în temeiul hotărîrii judecătoreşti, drept care trebuie menţionat expres, sub sancţiunea nulităţii, în procura eliberată reprezentantului persoanei juridice sau în mandatul eliberat avocatului.
Colegiul învederează că astfel de împuterniciri Andrei Barbaroş nu are. În asemenea de condiţii, Colegiul nu poate determina voinţa Efimiei Briceac de a supune decizia instanţei de recurs procedurii de revizuire, considerînd că a fost emisă o hotărîre cu privire la drepturile sale fără a fi implicată în proces, motiv pentru care temeiul respectiv pentru admiterea şi casarea deciziei instanţei de recurs, se respinge. În concluzie, Colegiul menţionează că temeiurile invocate de către revizuent nu au suport probator şi nu pot fi acceptate pentru a fi realizată procedura de revizuire. Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie complementar celor enumerate supra mai precizează, că însuşi admiterea cererii de revizuire ar contravine principiului securităţii raporturilor juridice şi ar constitui o violare a art. 6 al Convenţiei Europene pentru Drepturile Omului şi a Libertăţilor Fundamentale.
În susţinerea opiniei enunţate, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie invocă şi jurisprudenţa Curţii Europene a Dreptului Omului în cazul Popov (nr. 2) contra Moldovei. În cauza specificată CEDO aminteşte că „casarea unei hotărâri irevocabile este un act instantaneu, care nu creează o situaţie continuă, chiar dacă ea determină redeschiderea procedurilor”. În acelaşi timp, Curtea susţine că dreptul la judecarea într-un mod echitabil de către o instanţă, aşa precum este garantat de articolul 6 § 1 al Convenţiei, trebuie interpretat în lumina Preambulului Convenţiei, care, în partea sa relevantă, declară preeminenţa dreptului, o parte a moştenirii comune a Statelor Contractante.
Unul din aspectele fundamentale ale preeminenţei dreptului este principiul securităţii raporturilor juridice, care cere, printre altele, ca, atunci când instanţele judecătoreşti dau o apreciere finală unei chestiuni, constatarea lor să nu mai poată fi pusă în discuţie. Securitatea raporturilor juridice presupune respectarea principiului re judecata, adică principiul caracterului irevocabil al hotărârilor judecătoreşti. Acest principiu cere ca nici o parte să nu aibă dreptul să solicite revizuirea unei hotărâri irevocabile şi obligatorii, doar cu scopul de a obţine o reexaminare şi o nouă determinare a cauzei. Competenţa instanţelor ierarhic superioare de revizuire trebuie exercitată pentru a corecta erorile judiciare şi omisiunile justiţiei, dar nu pentru a efectua o nouă examinare.
Revizuirea nu trebuie considerată un apel camuflat, iar simpla existenţă a două opinii diferite cu privire la aceeaşi chestiune nu este un temei de reexaminare. O derogare de la acest principiu este justificată doar atunci când este necesară, datorită unor circumstanţe esenţiale şi convingătoare. Din considerentele menţionate, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a respinge cererea de revizuire depusă de către Andrei Barbaroş ca inadmisibilă.
În conformitate cu art. 269-270, 453 al.(1) lit. a) şi 449 CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie, d i s p u n e Se respinge ca inadmisibilă cererea de revizuire depusă de către Andrei Barbaroş împotriva deciziei Curţii Supreme de Justiţie din 18 decembrie 2013, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui Andrei Barbaroş împotriva Oficiului Cadastral Teritorial Anenii Noi, Rodicăi Dunas şi Ion Dunas cu privire la obligarea înregistrării modificărilor la planul cadastral al sectorului de teren şi la cererea reconvenţională a Rodicăi Dunas şi Ion Dunas împotriva lui Andrei Barbaroş cu privire la înlăturarea obstacolelor.
Încheierea nu se supune nici unei căi de atac. Preşedintele şedinţei, Nicolae Clima judecătorul Judecătorii Iurie Diaconu Tatiana Vieru Ion Corolevschi Oleg Sternioală