2ra-1546/14 — Repararea prejudiciul material și moral

CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE A REPUBLICII MOLDOVA

Prima instanţă: Judecătoria Telenești (jud.V. Stihi) Instanţa de apel: Curtea de Apel Bălți (jud.T. Duca, S. Procopciuc, A. Albu) Dosarul nr.2ra-1546/14 ÎNCHEIERE Colegiul Civil, Comercial şi de Contencios Administrativ 07 mai 2014 mun.

Chişinău Colegiul Civil, Comercial şi de Contencios Administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, în componenţa: Preşedintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu Judecătorii Vera Macinskaia, Dumitru Mardari examinînd chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de Ministerul Justiției împotriva deciziei Curţii de Apel Bălți din 26 noiembrie 2013, adoptate în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Ureche Anatolie, Stratan Zinaida, Scurtu Ion împotriva Ministerul Justiției, intervenienți accesorii Ministerul Afacerilor Interne, Procuratura Generală privind recuperarea prejudiciului material și moral a c o n s t a t a t: La 13 martie 2013 Ureche Anatolie, Stratan Zinaida, Scurtu Ion au formulat acţiune civilă în judecată către Ministerul Justiţiei privind recuperarea prejudiciului material şi moral.

În motivarea acţiunii reclamanţii au invocat că, la 6 martie 2008 de către organul de urmărire penală a fost intentat dosar penal împotriva lor, iar la 27 martie 2008 au fost puşi sub învinuire în temeiul art. 329 alin. 1 Cod penal şi, în privinţa lor a fost aplicată măsura preventivă - obligaţia de a nu părăsi localitatea. La 16 iunie 2009 prin sentinţa Judecătoriei Teleneşti au fost achitați pe motiv că fapta lor nu întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii. Sentinţa de achitare a fost menţinută prin decizia Colegiului Penal al Curţii de Apel Bălţi din 06 aprilie 2011 şi decizia Colegiului Penal al Curţii Supreme de Justiţie din 06 martie 2012. Reclamanţii menționează că pe parcursul a 4 ani au fost ţinuţi într-o atmosferă de presiune psihica, timp de 4 ani în privinţa lor a fost menținuta obligaţia de a nu părăsi localitatea.

Prin încheierea Judecătoriei Teleneşti din 03 aprilie 2013 şi 15 mai 2013 s-au conexat într-un singur proces pricinile civile menţionate. Prin încheierea Judecătoriei Teleneşti din 03 aprilie 2013 au fost atraşi în proces în calitate de intervenienţi accesorii Ministerul Afacerilor Interne şi Procuratura Generală a RM. Prin hotărârea Judecătoriei Teleneşti din 06 august 2013 acţiunea s-a admis parţial. S-a încasat de la bugetul de stat prin intermediul Ministerului Justiţiei în beneficiul lui Ureche Anatolie prejudiciul material în mărime de 3100 lei, prejudiciul moral în mărime de 40000 lei şi 8000 lei cheltuieli de asistenţă juridică. S-a încasat de la bugetul de stat prin intermediul Ministerului Justiţiei în beneficiul lui Stratan Zinaida prejudiciul material în mărime de 3100 lei, prejudiciul moral în mărime de 40000 lei şi 7600 lei cheltuieli de asistenţă juridică.

S-a încasat de la bugetul de stat prin intermediul Ministerului Justiţiei în beneficiul lui Scurtu Ion prejudiciul material în mărime de 3100 lei, prejudiciul moral în mărime de 40000 lei şi 8000 lei cheltuieli de asistenţă juridică (f.d.135- 137 vol.I). Prin Decizia Curții de Apel Bălți din 26 noiembrie 2013 a fost admis apelul declarat de Ministerul Justiției, modificată hotărîrea Judecătoriei Telenești din 06 august 2013 în partea încasării cheltuielilor de transport prin micșorarea sumei dispuse spre încasare de la 3100 lei la 133,8 lei. În rest hotărîrea primei instanțe a fost menținută (f.d.168-172 vol.I).

La 06 martie 2014, recurentul Ministerul Justiției a declarat recurs împotriva deciziei Curţii de Apel Bălți din 26 noiembrie 2013, solicitând casarea, sau după caz modificarea deciziei instanței de apel în sensul diminuării sumei acordate cu titlu de prejudiciu moral și cheltuieli pentru asistență juridică, corespunzător sumelor acordate în cauze similare de către Curtea europeană a drepturilor omului. În motivarea recursului recurentul a indicat că, ținînd cont de natura dreptului lezat, de durata măsurilor preventive aplicate, de statutul intimaților, consideră că suma acordată de instanța de fond ca despăgubire morală, care a și fost menținută de către instanța de apel, este exagerată, neechitabilă suferințelor invocate.

Prin referința din 16 aprilie 2014 Procuratura Generală a solicitat admiterea cererii de recurs declarate de Ministerul Justiției, casarea hotărîrii Judecătoriei Telenești și a deciziei Curții de Apel, în sensul diminuării prejudiciului moral și material și stabilirea acestora în limite rezonabile. În conformitate cu art. 439 alin. (2) şi (3) Codul de procedură civilă, după parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilităţii recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înştiinţarea despre necesitatea depunerii obligatorii a referinţei timp de o lună de la data primirii acesteia.

Judecătorul raportor verifică încadrarea în prevederile legii a temeiurilor invocate în recurs şi face un raport verbal în faţa completului de judecată instituit în conformitate cu alin. (2). Analizând modul în care recurentul şi-a exercitat dreptul la recurs, fără a se expune cu referire la legalitatea deciziei instanţei de apel atacate, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră recursul drept inadmisibil din următoarele motive. Temeiurile de declarare a recursului sunt prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4) Codul de procedură civilă. Recurentul Ministerul Justiției în cererea de recurs temeiuri prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4) Codul de procedură civilă nu au invocat.

În conformitate cu art. 433 lit. a) Codul de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4). În conformitate cu art. 440 alin. (1) Codul de procedură civilă, în cazul în care se constată existenţa unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3 judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra inadmisibilităţii recursului. Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 şi nu conţine nicio referire cu privire la fondul recursului. Completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie menţionează că procedura admisibilităţii recursului constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) şi (4) Codul de procedură civilă.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în jurisprudenţa sa constantă că „ ... art. 6 paragraful 1 al Convenţiei Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale nu impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanţă de recurs, întemeindu-se pe dispoziţii legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinţei pronunţate de o instanţă inferioară, ca fiind lipsit de şanse de succes.” (cauza Rebait şi alţii contra Franţei, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995, nr.26561/1995). Cu referire la argumentul recurentului privind aplicarea eronată de către instanţele judecătoreşti inferioare a normelor de drept material, Colegiul menţionează că în cererea de recurs nu se indică prin ce s-a manifestat aplicarea eronată a normelor de drept material şi din care circumstanţe aceasta rezultă.

Colegiul reţine că acest argument al recurentului poartă un caracter declarativ, nefiind posibilă determinarea aspectului de legalitate al deciziei instanţei de apel ce urmează a fi supus controlului judiciar. Astfel, din considerentele menţionate şi având în vedere că atît instanța de fond, cît și instanţa de apel au examinat pricina sub toate aspectele, cu respectarea normelor de drept material, procedural şi apreciind corect probele administrate a emis o hotărîre legală, iar argumentele invocate de recurentul Ministerul Justiției în cererea de recurs poartă caracter declarativ şi nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4) Codul de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursul declarat ca fiind inadmisibil.

În conformitate cu art. 270, art. 433 lit. a) şi art. 440 alin. (1) Codul de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, d i s p u n e Se consideră inadmisibil recursul declarat de Ministerul Justiției. Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele completului Ala Cobăneanu Judecătorii Vera Macinskaia Dumitru Mardari