2ra-1355/14 — Încasarea indemnizatiei lunare

CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE A R. MOLDOVA

Prima instanţă: Judecătoria Rîşcani mun. Chişinău (judecător I.Ţurcan) Instanţa de apel: Curtea de Apel Chişinău (judecători N. Cernat,A.Pahopol, A.Gavriliţa) Dosarul nr.2ra-1355/14 DECIZIE Colegiul Civil, Comercial şi de Contencios Administrativ 07 mai 2014 mun. Chişinău Colegiul Civil, Comercial şi de Contencios Administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, în componenţa: Preşedintele completului Svetlana Filincova Galina Stratulat, Elena Covalenco Judecători Iurie Bejenaru, Dumitru Mardari examinând fără citarea părţilor recursul declarat de Ministerul Finanţelor împotriva hotărîrii judecătoriei Rîşcani mun.

Chişinău din 05 august 2013 şi a deciziei Curţii de Apel Chişinău din 10 decembrie 2013, adoptate în cauza civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de Gurgorov Serghei împotriva Ministerului Finanţelor privind încasarea indemnizaţiei lunare conform minimului de existenţă pe perioada invalidităţii, rezultată în urma aplicării torturii de către colaboratorii de poliţie, a c o n s t a t a t: Pretenţiile reclamantului; La 17 iulie 2012 Gurgurov Serghei s-a adresat cu cerere de chemare în judecată împotriva Ministerului Finanţelor în care a solicitat încasarea indemnizaţiei lunare în mărime egală cu minimul de existenţă, pe întreaga perioadă de invaliditate, rezultată în urma aplicării torturii de către colaboratorii de poliţie.

In motivaţia ei a indicat că, conform hotărîrii Curţii Europene a Drepturilor Omului din 16 iunie 2009 (Gurgurov c. Moldovei), a fost recunoscut victimă a torturii. Curtea Europeană a Drepturilor Omului a constatat că a avut loc violarea art.3 al Convenţiei în ceea ce priveşte maltratarea reclamantului de către colaboratorii de poliţie. Colaboratorii de poliţie l-au torturat deoarece a refuzat să recunoască comiterea cărorva infracţiuni şi pentru că a negat învinuirile aduse. La 31 octombrie 2005 a fost adus la Comisariatul General de Poliţie unde a fost torturat de către cinci poliţişti. I-au fost legate mîinile şi picioarele la spate şi a fost suspendat de o bară metalică, după ce i-au pus o mască anti-gaz pe cap şi, periodic, întrerupeau accesul aerului.

I-au fost puse două cabluri sub masca anti-gaz şi unite de urechi a fost electrocutat, a fost lovit în cap şi peste urechi cu sticle de plastic de doi litri pline cu apă, au unit cabluri de şoldurile şi l-au electrocutat. Ulterior, la 10 decembrie 2005, Gurgurov Serghei a fost spitalizat şi supus examinărilor medicale, iar ca urmare a investigaţiilor efectuate, i-a fost stabilită 1 diagnoză: fractura consolidată a oaselor craniului, comoţie cerebrală focală de mărimea 6 x 16 mm în partea stingă temporală corticală şi dilatarea sistemului ventricular, urmări craneo-cerebrale post-traumatice; comoţie cerebrală a emisferei stîngi (regiunea temporală); contuzie medulară L1-L2 cu o tetrapareză spastică, mai cu seamă membrelor inferioare (trauma coloanei vertebrale, a primului şi celui de-al doilea disc ombar, cu vătămarea coloanei vertebrale şi cauzarea unei paralizii parţiale, mai ales a ncioarelor).

Invocă că începînd cu 15 februarie 2006, a efectuat un şir de investigaţii medicale la Centrul medical de reabilitare a victimelor torturii „Memoria", fiind supus unor analize şi examinări medicale detaliate de către diferiţi specialişti medicali. În extrasul din fişa medicală, din 26 februarie 2006 s-a confirmat că a suferit în urma consecinţelor unei traume craniale. De asemenea, i-au fost depistate mai multe stări psihologice din cauza torturilor la acre a fost supus. Centrul „Memoria" a ajutat în acoperirea cheltuielilor pentru o intervenţie chirurgicală efectuată cu scopul de a-i restabili auzul cel puţin parţial. În luna iunie 2007 lui Gurgurov Serghei i-a fost acordat gradul 1 de invaliditate.

Susţine că motivele acordării gradului 1 de invaliditate, au fost urmările unei traume grave la cap cauzate în luna octombrie 2005, traumatizarea coloanei vertebrale şi surditatea post-traumatică la ambele urechi. Din cauza torturilor aplicate de către colaboratorii de poliţie Gurgurov Serghei a rămas invalid de gradul I şi şi-a pierdut capacitatea de muncă, iar la moment nu are posibilitatea să se întreţină singur şi să muncească. Poziţia instanţei de fond; Prin hotărârea judecătoriei Rîşcani mun.

Chişinău din 30 august 2013 a fost admisă parţial cererea de chemare în judecată înaintată de Gurgurov Serghei, s-a dispus încasarea lunară din contul statului Republica Moldova prin intermediul Ministerului Finanţelor în contul lui Gurgurov Serghei a despăgubirii în mărime egală cu minimul de existenţă suma de 1455,70 lei plătibilă lunar pe întreaga perioadă de invaliditate, pe viaţă, cu indexarea periodică a despăgubirilor solicitate, în conformitate cu datele statistice a Biroului Naţional de Statistică, în rest acţiunea a fost respinsă.

Instanţa de fond a constat că Gurgurov Serghei a ajuns într-o situaţie de imposibilitate de a se întreţine din cauza invalidităţii, invaliditate care a survenit în urma aplicării torturii de către colaboratorii de poliţie în timpul exercitării atribuţiile de serviciu, or acestea sunt persoane care activează în serviciul statului, iar pretenţia urmează a fi admisă cu încasarea din contul statului a indemnizaţiei lunare pe întreaga perioadă de invaliditate.

Poziţia instanţei de apel; Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 10 decembrie 2013 a fost admis apelul declarat de Ministerul Finanţelor, s-a modificat hotărîrea instanţei de fond şi s- 2 a completat prin dispoziţia că, la calculare şi achitarea despăgubirilor lunare în mărime egală cu minimul de existenţă se va ţine cont de mărime pensiei dispune spre achitare lui Gurgurov Serghei în baza legitimaţiei de pensionar, prin excluderea acesteia din suma indemnizaţiei dispuse spre plată, în rest hotărîrea a fost menţinută. La adoptarea soluţiei sale, instanţa de apel a ajuns la concluzia că prima instanţă, a dat probelor administrate şi circumstanţelor cauzei o apreciere în principiu corectă, însă nu a soluţionat chestiunea cuantumului mărimii pensiei calculate reieşind din faptul că Gurgurov Serghei primeşte lunar şi pensiei de invaliditate.

Solicitarea recurentului; La 26 februarie 2014, Ministerul Finanţelor a declarat recurs împotriva deciziei hotărîrii judecătoriei Rîşcani mun. Chişinău din 05 august 2013 şi a Curţii de Apel Chişinău din 10 decembrie 2013, solicitând casarea acesteia, cu remiterea cauzei spre rejudecare sau pronunţarea unei noi hotărîri de respingerea integrală a pretenţiilor lui Gurgurov Serghei. Prin încheierea din 30 aprilie 2014, recursul a fost declarat admisibil. Argumentele părţilor; În motivarea recursului a reiterat că soluţiile emise de instanţa de fond şi instanţa de apel sunt neîntemeiate şi ilegale. A indicat că Gurgurov Serghei adresîndu-se la 17 iulie 2012 în instanţa de judecată, a omis termenul prescriptiv de depunere a acţiunii, din care motiv instanţele inferioare urmau să respingă acţiunea, mai mult ca atît nici nu s-au expus asupra omiterii termenului.

Consideră că Curtea de Apel a încălcat prevederile art.373 alin.5 Cod de Procedură Civilă. Din contul bugetului de stat, prin intermediul Ministerului Finanţelor se reparată doar prejudiciile prevăzute de Legea nr.1545-XIII din 25 februarie 1998 şi Legea 87 din 21 aprilie 2011,însă pretenţiile înaintate de Gurgurov Serghei nu cad sub incidenţa acestor legi. Instanţele inferioare urmau a respinge cererea şi din motivul depunerii acţiunii împotriva pîrîtului necorespunzător. Totodată pînă la momentul actual cauza penală intentată de către Procuratura municipală Chişinău în baza art.3091 alin. 2 lit. c) privind maltratarea lui Gurgurov Serghei prin care urmează a fi stabilit autorul prejudiciului cauzat, nu a fost emisă nici o decizie definită.

Prin referinţa depusă la 21 martie 2014 Gurgurov Serghei a pledat pentru respingerea recursului şi menţinerea deciziei instanţei de apel. A indicat că atît prima instanţă cît şi instanţa de apel corect au aplicat legea materială. Soluţia emisă de instanţa de apel este justă, la baza ei fiind administrate probe pertinente şi concludente. Argumentele invocate de către recurent nu corespund prevederilor 432 alin.(2), (3) şi (4) Cod de Procedură Civilă şi sunt similare cu cele declarate şi în instanţa de apel. Aprecierea instanţei de recurs; 3 Analizînd legalitatea actelor de dispoziţie atacate, prin prisma argumentelor invocate de participanţii la proces şi a probelor din dosar, Colegiul consideră recursul drept întemeiat şi urmează a fi admis din următoarele motive.

Potrivit prevederilor art. 607 (1) şi (2) Cod civil cel obligat la repararea prejudiciului trebuie să restabilească situaţia care ar fi existat în cazul în care împrejurarea cauzatoare de prejudiciu nu survenea. Dacă prin vătămare a integrităţii corporale sau prin altă vătămare a sănătăţii capacitatea de muncă se pierde ori se reduce sau dacă prin vătămare apar necesităţi noi, cel vătămat este despăgubit printr-o rentă lunară în bani. Mărimea rentei se stabileşte în funcţie de evoluţia previzibilă şi conformă aşteptărilor raţionale a veniturilor celui vătămat. Cu certitudine s-a constatat că, la Curtea Europeană a Drepturilor Omului s-a examinat cauza Gurgurov Serghei contra Moldovei, cererea nr. 7045/08, în care ultimul s-a plâns, în special, că a fost maltratat de către poliţie în timpul reţinerii acestuia.

Prin hotărîrea Curţii Europene a Drepturilor Omului din 16 iunie 2009 Gurgurov Serghei a fost recunoscut victimă a torturii şi s-a constat că a avut loc violarea art.3 din Convenţiei în ceea ce priveşte maltratarea reclamantului de către colaboratorii de poliţie. Convenţia interzice, în termeni categorici, tortura şi tratamentele sau pedepsele inumane ori degradante, indiferent de circumstanţe şi de comportamentul victimei (cauza Labita v. Italy [GC], nr. 26772/95, § 119). Reieșind din prevederile art.1398 alin.(2) Cod civil obligaţia de a repara prejudiciul cauzat este pus pe seama persoanei care a cauzat prejudiciul. Pentru angajarea răspunderii delictuale este necesară, potrivit regulii generale şi vinovăţia autorului faptei ilicite.

Astfel instanţa de recurs constată că este probată existenţa faptului ilicit, vătămarea gravă a integrității corporale a lui Gurgurov Serghei. În conformitate cu prevederile art. 616 alin. (1) (2) Cod civil despăgubirea prejudiciilor nepatrimoniale pentru un prejudiciu nepatrimonial se pot cere despăgubiri în bani în cazurile prevăzute de lege. În cazul vătămării integrităţii corporale sau al altei vătămări a sănătăţii, precum şi în cazul privaţiunii ilegale de libertate, cel vătămat poate cere şi pentru prejudiciul nepatrimonial o despăgubire în bani, stabilită în baza unei aprecieri conforme principiilor echităţii.

Potrivit prevederilor art. 1420 alin.(2) Codul civil compensarea cheltuielilor ce vor fi suportate din cauza vătămării integrităţii corporale sau altei vătămări a sănătăţii poate fi stabilită cu anticipaţie, în baza avizului organului medical abilitat, inclusiv pentru achitarea prealabilă a serviciilor şi bunurilor necesare, ca foaie la sanatoriu, bilete de călătorie, mijloace speciale de transport în condițiile art.1423 Cod civil, se determină de către instanţa de judecată în funcţie de caracterul şi gravitatea suferinţelor psihice sau fizice cauzate persoanei vătămate, de gradul de vinovăţie al autorului prejudiciului, dacă vinovăţia este o condiţie a răspunderii, şi de măsura în care această compensare poate aduce satisfacţie persoanei vătămate.

Sensul normei citate rezidă că, întinderea prejudiciul reprezintă vătămarea adusă dreptului subiectiv al persoanei care a suferit pierderea vieţii sau sănătăţii, lezarea unor interese materiale sau morale, ori efectele negative patrimoniale, ca 4 urmare a faptei ilicite săvîrşite de altă persoană sau a faptei unor lucruri sau fiinţe pentru care acesta poartă răspundere în condiţiile legii. Instanţa de recurs apreciază concluziile instanţelor ierarhic inferioare, ca fiind greşite, rezultate din aplicarea şi interpretarea eronată a legii, circumstanţă ce constituie temei de casare a deciziei. După cum rezultă din materialele cauzei, Gurgurov Serghei s-a adresat în instanţa de judecată cu acţiune împotriva Ministerul Finanţelor R. Moldova prin care solicită încasarea indemnizaţiei lunare conform minimului de existenţă pe perioada invalidităţii, rezultată în urma aplicării torturii de către colaboratorii de poliţie.

Obligaţiile pozitive ale statului sunt obligaţii ce impun efectuarea acţiunilor pozitive care să prevină şi să ofere remedii prompte şi eficiente contra torturii şi altor forme de rele tratamente. Fiecărui stat contractant îi revine sarcina de a dispune de un arsenal juridic adecvat şi suficient pentru a asigura respectarea obligaţiilor pozitive ce-i revin din art. 3 al Convenţie. Colegiul Civil, Comercial şi de Contencios Administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie conchide că există obligaţia de reparare a prejudiciului cauzat, or asemenea prejudicii urmează a fi solicitate din contul persoanelor care au cauzat prejudiciul. S-a constat că lui Gurgurov Serghei i-au fost cauzate leziuni în timpul reţinerii în Comisariatul de Poliţie, a fost maltratat de către colaboratorii de poliţie, iar ca urmare a survenit cauza de invaliditate de gradului I pe viaţă.

Deci, la caz se atestă că pretenţiile înaintate de Gurgurov Serghei nu cad sub incidenţa Legii privind modul de reparare a prejudiciului cauzat prin acţiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii şi ale instanţelor judecătoreşti nr.1545-XIII din 25 februarie 1998, or pe faptul maltratării lui Gurgurov Serghei urmează a fi stabilit autorul prejudiciului cauzat. Instanţă de fond şi instanţa de apel au luat în considerare că, intimatul nu este lipsit de dreptul de a solicita repararea prejudiciului material în instanţa naţională, însă reieşind din circumstanţele pricinii coroborate cu normele legale, dar şi ţinând cont de cele constatate de CEDO, Colegiul consideră că Gurgurov Serghei urmează să se conformeze prevederilor legale referitor la înaintarea pretenţiilor privind încasarea prejudiciului dar numai de la persoana care a cauzat prejudiciul.

Respectiv, se consideră neîntemeiată concluzia instanţelor ierarhic inferioare privind încasarea indemnizaţiei lunare pe întreaga perioadă de invaliditate, rezultată din aplicarea torturii de către colaboratorii de poliţie încasată din contul statului prin intermediul Ministerului Finanţelor. Astfel, din considerentele menţionate Colegiul Civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a admite recursul Ministerului Justiţiei, de a casa integral hotărîrea primei instanţe şi instanţei de apel, cu emiterea unei noi decizii. În conformitate cu art. 445 alin.1 lit. b) Cod de Procedură Civilă, Colegiul Civil, Comercial şi de Contencios Administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie, d i s p u n e: 5 Se admite recursul declarat de Ministerul Finanţelor a Republicii Moldova.

Se casează hotărîrea judecătoriei Rîşcani mun. Chişinău din 05 august 2013 şi Decizia Curţii de Apel Chişinău din 10 decembrie 2013 şi se emite o nouă hotărîre prin care cererea de chemare în judecată înaintată de Gurgorov Serghei împotriva Ministerului Finanţelor privind încasarea indemnizaţiei lunare conform minimului de existenţă pe perioada invalidităţii, rezultată în urma aplicării torturii de către colaboratorii de poliţie, respinge ca neîntemeiată. Decizia este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele completului, Svetlana Filincova Judecătorii Galina Stratulat Iurie Bejenaru Elena Covalenco Dumitru Mardari Copia corespunde originalului Dumitru Mardari 6