2ra-1038/14 — Repararea prejudiciului moral cauzat pein acţiunile ilicite ale organelor de urmărire penală

prima instanţă – C. Cojocari dosarul nr. 2ra-1038/14 instanţa de apel – N. Craiu, L. Bulgac, A. Minciuna DECIZIE 30 aprilie 2014 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie în componenţa: Preşedinte, judecătorul Valeriu Doagă Judecătorii Vera Macinskaia Sveatoslav Moldovan Oleg Sternioală Ala Cobăneanu examinând recursul declarat de către Vadim Ciornea în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui Vadim Ciornea împotriva Ministerului Justiției al Republicii Moldova cu privire la repararea prejudiciului moral cauzat prin acțiunile ilicite ale organelor de urmărire penală împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 27 noiembrie 2013, prin care a fost respins apelul declarat de către Vadim Ciornea și menținută hotărârea Judecătoriei Buiucani, mun.

Chișinău din 22 iulie 2013, prin care acţiunea a fost respinsă constată: La 08 mai 2013, Vadim Ciornea a depus cerere de chemare în judecată împotriva Ministerului Justiției al RM cu privire la repararea prejudiciului moral cauzat prin acțiunile ilicite ale organelor de urmărire penală. În motivarea acţiunii a indicat că prin sentinţa Judecătoriei Rîşcani, mun. Chișinău din 04 aprilie 2011 a fost încetat procesul penal cu privire la învinuirea sa de săvârşirea infracţiunii prevăzute de art. 190 alin. (5) Cod penal din motivul că există alte circumstanţe care exclud sau condiţionează pornirea urmăririi penale şi tragerea la răspunderea penală-relaţii civile între părţi şi retragerea plângerii de partea vătămată, care a rămas irevocabilă la 21 aprilie 2011. Menționează că urmărirea şi tragerea la răspundere penală au fost neîntemeiate.

În acest sens afirmă că la 13 decembrie 2009, Secţia Exercitare a Urmăririi Penale pe Cazuri Excepţionale a Procuraturii Generale, în baza art. 190 alin. (5) Cod penal a pornit urmărirea penală nr. 2009028381, pe faptul escrocheriei în proporţii deosebit de mari, comis de Vadim Ciornea la plângerea lui Dmitri Lesnic. Iar la 16 decembrie 2009, Vadim Ciornea fiind bănuit de comiterea infracţiunii nominalizate, a fost reţinut pentru 72 de ore. La 18 decembrie 2009, Judecătoria Centru, mun. Chișinău a examinat demersul procurorului de aplicare a măsurii preventive de arest pe un termen de 10 zile şi a admis parţial demersul, dispunând aplicarea în privinţa lui Vadim Ciornea a măsurii alternative arest la domiciliu pe un termen de 10 zile.

1 Susține că la 23 decembrie 2009, Curtea de Apel Chişinău a respins recursul depus de avocatul lui Vadim Ciornea, dar a admis recursul procurorului, înlocuind măsura preventivă cu arest preventiv pe un termen de 10 zile. La 24 decembrie 2009, Judecătoria Centru, mun. Chișinău examinând demersul de prelungire a termenului măsurii preventive de arest preventiv pentru alte 30 de zile, a admis parţial acest demers, aplicând pe un termen de 30 de zile măsura alternativă de arest la domiciliu. Mai indică că la 30 decembrie 2009, Curtea de Apel Chişinău în mod repetat a respins recursul apărării şi a admis recursul procurorului, înlocuind măsura de arest la domiciliu cu arest preventiv pe acelaşi termen.

La 12 ianuarie 2010, Judecătoria Centru, mun. Chișinău a admis demersul avocatului de înlocuire a măsurii preventive de arest cu altă măsură non-privativă de libertate şi a dispus eliberarea lui Vadim Ciornea sub control judiciar. Însă la 21 ianuarie 2010 Curtea de Apel Chişinău a admis recursul procurorului, a casat încheierea din 12 ianuarie 2010 cu menţinerea în vigoare a prelungirii măsurii preventive, arestul preventiv în privinţa învinuitului Vadim Ciornea cu 30 de zile. De asemenea, afirmă că la 28 ianuarie 2010 Judecătoria Centru, mun. Chișinău a admis demersul avocatului şi a dispus eliberarea lui sub control judiciar. Menționează că la 12 februarie 2010, Curtea de Apel Chişinău a admis recursul procurorului, a casat încheierea Judecătoriei Centru, mun.

Chișinău aplicând în privinţa lui Vadim Ciornea măsura preventivă, arestul la domiciliu pe termenul rămas de 5 zile până la 17 februarie 2010. La 16 februarie 2012, Judecătoria Centru, mun. Chișinău a respins demersul procurorului în Secţia exercitare a urmăririi penale pe cauze excepţionale a Procuraturii Generale a RM de prelungire a termenului măsurii preventive de arest preventiv pentru alte 30 de zile. Susține că termenul total de aflare a reclamantului în stare de arest a constituit 60 de zile. Invocă că în legătură cu intentarea respectivei cauze penale, prin lipsirea lui Vadim Ciornea de libertate, i-a fost cauzat un prejudiciu moral enorm. În legătură cu circumstanţele menţionate au avut de suferit un stres psihologic enorm soţia, copii şi rudele apropiate ale reclamantului.

Insistă că consecinţele de ordin psihic, amplificate de constatarea gravelor atingeri cinstei, onoarei, numelui, reputaţiei profesionale, demnităţii şi prestigiului reclamantului, i-au provocat ultimului daune materiale şi morale. Consideră că suma compensatorie de bani, capabilă să formeze un raport real de corelaţie între consecinţele avute şi mărimea prejudiciului moral provocat prin acţiunile sus-menţionate o apreciază în mărime de 700000 lei. Solicită încasarea de la Ministerul Justiţiei al RM în beneficiul lui Vadim Ciornea a sumei de 700000 lei, cu titlu de prejudiciu moral, cauzat prin tragere ilegală la răspundere penală, precum și încasarea cheltuielilor de judecată.

În cadrul dezbaterilor judiciare Vadim Ciornea, reprezentat de către avocatul Victor Rusu a depus cerere de concretizare a acțiunii, solicitând încasarea de la bugetul de stat al RM în favoarea lui Vadim Ciornea a sumei de 700000 lei, cu titlu de prejudiciu moral, cauzat prin tragere ilegală la răspundere penală și încasarea cheltuielilor de judecată. Prin hotărârea Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău din 22 iulie 2013 acțiunea a fost respinsă. 2 Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 27 noiembrie 2013 a fost respins apelul declarat de către Vadim Ciornea și menținută hotărârea primei instanțe. La 24 ianuarie 2014, Vadim Ciornea a declarat recurs împotriva deciziei instanţei de apel, solicitând admiterea acestuia, casarea hotărârilor instanţelor judecătoreşti inferioare și emiterea unei noi hotărâri de admitere a acțiunii.

În motivarea recursului invocă dezacordul cu hotărârile judecătoreşti, considerându-le neîntemeiate și nemotivate. Afirmă că prima instanţă a aplicat eronat legea, susţinând că prevederile Legii privind modul de reparare a prejudiciului cauzat prin acțiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii și ale instanțelor judecătorești ar avea aplicabilitate în cazul condamnaţilor, iar în cazul lui Vadim Ciornea nu există o hotărâre de judecată prin care acesta ar fi fost condamnat la o pedeapsă penală, recurentul fiind supus doar urmăririi penale, însă existenţa sentinţei Judecătoriei, Râşcani mun. Chișinău, care a rămas irevocabilă la 21 aprilie 2011 este un temei prin care Vadim Ciornea dobândeşte dreptul la repararea prejudiciului cauzat prin acţiunile ilicite ale organelor de urmărire penală.

Susține că Judecătoria Buiucani, mun. Chișinău a argumentat în hotărâre că din materialele dosarului nu rezultă că Vadim Ciornea ar fi fost atras la răspundere penală ilegal, nici nu a obţinut calitatea procesuală de condamnat, ci doar de inculpat în baza unui proces penal pornit în baza unor probe acumulate de organul de urmărire penală, însă nu a luat în considerare faptul că acestuia i-au fost aplicate ilegal măsurile preventive sub formă de arest, iar asta pentru că Procurorul secţiei de exercitare a urmăririi penale pe cauze excepţionale a Procuraturii Generale, în demersul cu privire la aplicarea în privinţa bănuitului Vadim Ciornea a măsurii preventive sub formă de arest preventiv nu a dovedit existenţa bănuielii rezonabile precum că această persoană a săvârşit infracţiunea prevăzută la art. 190 alin. (5) Cod penal.

La fel, instanța de apel a considerat că apelul este nefondat, chiar dacă conform legii, Vadim Ciornea are dreptul de a-i fi reparat prejudiciul material şi moral cauzat în urma aplicării ilegale a măsurilor preventive sub formă de arest. Cu referire la prevederile art. 3 alin. (1) lit. a) al Legii privind modul de reparare a prejudiciului cauzat prin acţiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii şi ale instanţelor judecătoreşti, consideră că odată ce recurentul s-a aflat în stare de arest 60 de zile, aceasta fiind o măsură preventivă ilegală în cazul dânsului, pe numele acestuia a fost pornită urmărirea penală, deşi acţiunile lui ţin de relaţiile civile, acestuia i-a fost cauzat un prejudiciu moral, iar aceasta pentru că atât soţia, cât şi copiii minori au suferit un stres psihologic enorm, aceştia fiind puşi în situaţia în care soţul, tatăl este ţinut în arest pentru o faptă care nu constituie infracţiune.

Având în vedere principiile compensării echitabile şi rezonabile a prejudiciului moral, suferinţele morale cauzate recurentului, cât şi familiei acestuia, invocă că atât prima instanţă, cât instanța de apel au oferit o soluţie greşită litigiului. Afirmă că instanțele judecătorești nu au luat în consideraţie valorile care i-au fost lezate prin aplicarea arestului şi pornirea urmăririi penale pentru o infracţiune gravă, asta deşi fapta prejudiciabilă nici măcar nu exista. În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale. Din materialele cauzei rezultă că copia deciziei instanţei de apel a fost expediată în adresa părţilor la 04 decembrie 2013, fapt confirmat prin scrisoarea de însoţire nr. 739 (f. d. 105). 3 Prin urmare, instanţa de recurs consideră că recurentul s-a conformat prevederilor legale şi a declarat recursul, la 24 ianuarie 2014, în termen.

În conformitate cu art. 444 CPC, recursul se examinează fără înştiinţarea participanţilor la proces. Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră necesar de a admite recursul cu casarea integrală a deciziei instanţei de apel şi hotărârii primei instanţe şi emiterea unei noi hotărâri cu privire la admiterea acţiunii din considerentele ce urmează. În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. b) CPC, instanţa, după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul şi să caseze integral sau parţial decizia instanţei de apel şi hotărârea primei instanţe, pronunţând o nouă hotărâre.

După cum rezultă din materialele pricinii, la 13 decembrie 2009, Secţia Exercitare a Urmării Penale pe Cazuri Excepţionale a Procuraturii Generale, în baza art. 190 alin. (5) Cod penal a pornit urmărirea penală nr. 2009028381, pe faptul escrocheriei în proporţii deosebit de mari, comis de Vadim Ciornea la plângerea lui Dmitri Lesnic. La 16 decembrie 2009, Vadim Ciornea a fost reţinut pentru 72 ore, fiind bănuit de comiterea infracţiunii prevăzute de art. 190 alin. (5) Cod penal (f. d. 6). Prin încheierea Judecătoriei Centru, mun.

Chişinău din 18 decembrie 2009 a fost respins parțial demersul Procurorului privind aplicarea arestării preventive pe un termen de 10 zile, în privinţa bănuitului Vadim Ciornea, fiind aplicată măsura preventivă sub formă de arest la domiciliu pe un termen de 10 zile, enumerând cu 16 decembrie 2009, ora 19:16 (f. d. 10). Tot materialul probator denotă că prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 23 decembrie 2009 a fost admis recursul Procurorului în Secţia Exercitare a Urmăririi Penale pe cauze Excepţionale a Procuraturii Generale, Alexandru Caraman, casată încheierea Judecătoriei Centru, mun.

Chişinău din 18 decembrie 2009 și pronunțată o nouă hotărâre, prin care a fost admis demersul Procurorului, fiind aplicată bănuitului Vadim Ciornea măsura preventivă sub forma de arestare preventivă pe un termen de 10 zile, cu includerea perioadei reţinerii şi aflării în stare de arest la domiciliu, de la 16 decembrie 2009 ora 21:50 până la 23 decembrie 2009, ora 12:00 (f. d. 12). Drept urmare a fost eliberat și mandat de arest nr. 14r-578/09 din 23 decembrie 2009 (f. d. 14). Din actele cauzei rezultă că prin ordonanța din 24 decembrie 2009 Vadim Ciornea a fost pus sub învinuire, fiindu-i încriminată săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 190 alin. (5) Cod penal (f. d. 7). Prin încheierea Judecătoriei Centru, mun.

Chişinău din 24 decembrie 2009 a fost respins parţial demersul Procurorului privind aplicarea arestării preventive pe un termen de 30 zile în privinţa bănuitului Vadim Ciornea, aplicând măsura preventivă de arest la domiciliu pe un termen de 30 zile, enumerând cu 26 decembrie 2009, ora 19:16 (f. d. 17). Ca urmare a contestării încheierii nominalizate, prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 30 decembrie 2009 a fost respins recursul declarat de avocatul Marcel Stegărescu în interesele bănuitului Vadim Ciornea, admis recursul Procurorului în Secţia Exercitare a Urmăririi Penale pe cauze Excepţionale a Procuraturii Generale, Alexandru Caraman, casată încheierea și pronunțată o nouă hotărâre, prin care a fost admis demersul Procurorului şi prelungită durata ţinerii sub arest preventiv a 4 învinuitului Vadim Ciornea cu 30 zile, cu calcularea termenului din momentul reţinerii, cu includerea termenului aflării sub arest la domiciliu de la 26 decembrie 2009 până la 30 decembrie 2009. (f. d. 19) La fel, se constată că prin încheierea Judecătoriei Centru, mun.

Chişinău din 12 ianuarie 2010 a fost admisă cererea avocatul Marcel Stegărescu privind schimbarea măsurii preventive de arest în altă măsură provizorie non privativă de libertate în privinţa învinuitului Vadim Ciornea și aplicat măsura preventivă sub formă de liberare provizorie sub control judiciar (f. d. 21). Însă, prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 21 ianuarie 2010 a fost admis recursul Procurorului împotriva încheierii nominalizate, casată încheierea şi pronunţată o nouă hotărâre, prin care a fost respins demersul avocatului Marcel Stegărescu c privire la schimbarea măsurii preventive în privinţa învinuitului Vadim Ciornea şi menţinută în vigoare prelungirea măsurii preventive, arestul preventiv, în privinţa învinuitului cu 30 zile, dispus prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 30 decembrie 2009, cu calcularea termenului arestului preventiv din momentul reţinerii învinuitului Vadim Ciornea, şi includerea în termenul arestării preventive, aflarea acestuia sub arestare de la 26 decembrie 2009, orele 19:16 până la 12 ianuarie orele 14:00 (f. d. 23). La 28 ianuarie 2010, prin încheierea Judecătoriei Centru, mun.

Chişinău a fost admisă cererea avocatului Marcel Stegărescu privind schimbarea măsurii preventive de arest în altă măsură provizorie non privativă de libertate în privinţa învinuitului Vadim Ciornea, cu aplicarea măsurii preventive sub formă de liberare provizorie sub control judiciar (f. d. 25), însă prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 12 februarie 2010 a fost admis recursul Procurorului, casată încheierea şi aplicată în privinţa învinuitului, măsura preventivă – arestul la domiciliu pe termenul rămas de 5 zile până la 17 februarie 2010, ora 12:00, cu restricţiile indicate la art. 188 CPP (f. d. 28). Iar, prin încheierea Judecătoriei Centru, mun.

Chişinău din 16 februarie 2010 a fost respins demersul Procurorului privind prelungirea măsurii preventive sub formă de arest la domiciliu în privinţa învinuitului Vadim Ciornea pe un termen de 30 zile, cu aplicarea măsurii preventive sub forma de liberare provizorie sub control judiciar (f. d. 29). Probele materiale la fel indică că prin sentinţa Judecătoriei Rîşcani, mun.

Chişinău din 04 aprilie 2011 a fost încetat procesul penal cu privire la învinuirea inculpaţilor Nicolai Gaborac şi Vadim Ciornea de săvârșirea infracţiunii prevăzute de art. 190 alin. (5) Cod penal din motivul că există alte circumstanţe care exclud sau condiţionează pornirea urmăririi penale şi tragerea la răspundere penală - relaţii civile între părţi şi retragerea plângerii de partea vătămată (f. d. 31). Cele relatate atestă cu certitudine că Vadim Ciornea a avut calitatea de învinuit în procesul penal nr. 2009028381, intentat în temeiul art. 190 alin. (5) Cod penal, pe o perioadă de 1 an, 3 luni şi 16 zile. În acest timp fiindu-i aplicate măsurile preventive sub formă de arest, arest la domiciliu, precum şi măsura preventivă sub formă de liberare provizorie sub control judiciar, şi anume 23 zile - arest, 17 zile - arest la domiciliu iar în rest fiind supus măsurii preventive sub forma liberării provizorii sub control judiciar.

Înaintând acţiunea în instanţa de judecată împotriva Ministerului Finanțelor al RM,Vadim Ciornea, concretizându-și pretenţiile, a solicitat încasarea de la bugetul de stat, a sumei de 700000 lei, cu titlu de prejudiciu moral și încasarea cheltuielilor de judecată. Fiind investită cu judecarea pricinii în cauză, prima instanţă a ajuns la concluzia 5 netemeiniciei acţiunii şi respingerii acesteia, soluţie care a fost menţinută şi de instanţa de apel. În susţinerea temeiniciei soluţiei date, instanţele judecătoreşti au reţinut că prin sentinţa Judecătoriei Rîşcani, mun. Chişinău din 04 aprilie 2011 a fost încetat procesul penal în privinţa reclamantului, din motiv că există alte circumstanţe care exclud sau condiţionează pornirea urmăririi penale şi tragerea la răspundere penală, relaţii civile între părţi şi retragerea plângerii de partea vătămată.

În acest sens, instanțele au considerat că situaţiei din speţă nu îi sunt aplicabile prevederile Legii nr. 1545 din 25 februarie 1998 privind modul de reparare a prejudiciului cauzat prin acţiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii şi ale instanţelor judecătoreşti, din considerentul că procesul penal în privinţa lui Vadim Ciornea a fost încetat din motiv că există alte circumstanţe care exclud sau condiţionează pornirea urmăririi penale şi tragerea la răspundere penală, nefiind stabilită ilegalitatea acţiunilor întreprinse de organul de urmărire penală care a efectuat măsurile operative de investigaţie.

La fel, instanţele judecătoreşti au mai reținut că Vadim Ciornea a fost supus doar urmăririi penale şi a fost subiectul în cadrul unui proces penal, fapt ce nu indică automat la încălcarea drepturilor sale, mai mult, acesta nu a probat cauzarea frustrărilor, stresului şi a neliniştii, ceea ce nu constituie temei de despăgubire din partea statului. Instanţa de recurs constată, însă, că fiind, la soluţionarea pricinii, stabilite pe deplin circumstanţele care au importanţă pentru judecarea cauzei în fond, concluziile instanţelor de judecată şi soluţia dată în sensul respingerii acţiunii sunt incorecte, fapt ce rezultă din interpretarea greşită a prevederilor legale aplicabile raportului juridic în litigiu.

Conform dispoziţiilor art. 2 al Legii privind modul de reparare a prejudiciului cauzat prin acţiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii şi ale instanţelor judecătoreşti nr. 1545 din 25 februarie 1998 prin acţiuni ilicite, în sensul prezentei legi, se defineşte acţiunile sau inacţiunile organului împuternicit să examineze cazurile cu privire la contravenţiile administrative, ale organului de urmărire penală sau ale instanţei de judecată, care exclud vinovăţia acestora, al căror caracter ilegal se manifestă prin încălcarea principiului general, potrivit căruia nici o persoană nevinovată nu poate fi trasă la răspundere şi nu poate fi judecată, (erori) ori fapte ale persoanelor cu funcţie de răspundere din organul de urmărire penală sau din instanţa de judecată, manifestate prin încălcarea intenţionată a normelor procedurale şi materiale în timpul procedurii penale sau administrative (infracţiuni).

Conform art. 6 lit. a) şi b) aceleiaşi legi, dreptul la repararea prejudiciului, în mărimea şi modul stabilite de prezenta lege, apare în cazul devenirii definitive şi irevocabile a sentinţei de achitare; scoaterii persoanei de sub urmărire penală sau încetării urmăririi penale pe temeiuri de reabilitare. Astfel, în sensul dispoziţiilor enunţate este de înţeles că pentru angajarea răspunderii statului pentru prejudiciul cauzat prin erori judiciare şi de anchetă sunt necesare unele condiţii speciale şi anume că fapta ilicită, în calitate de condiţie generală a răspunderii delictuale, are particularităţi în materia respectivă. O altă condiţie necesară pentru angajarea răspunderii statului pentru prejudiciul cauzat prin erori judiciare este actul de reabilitare, care şi atestă admiterea erorii judiciare şi prejudicierea neîntemeiată a persoanei.

6 Raportând prevederile enunţate la caz şi reieşind din constatările relatate, instanţa de recurs reţine drept greșită soluţia instanţelor de judecată cu privire la netemeinicia acţiunii cu judecarea a cărei au fost investite, deoarece la caz se evidențiază temeinicia motivelor ce îi acordă lui Vadim Ciornea posibilitatea de a-şi valorifica drepturile sale la acţiune în temeiul prevăzut de prevederile Legii privind modul de reparare a prejudiciului cauzat prin acţiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii şi ale instanţelor judecătoreşti nr. 1545 din 25 februarie 1998. Or, din conţinutul sentinţei Judecătoriei Rîşcani, mun. Chişinău din 04 aprilie 2011, şi anume din partea motivată a acesteia, se reliefează incontestabil lipsa laturii obiective a componenței de infracțiuni prevăzută de art. 190 alin. (5) Cod penal, de care a fost învinuit Vadim Ciornea, fiind constatată existenţa între părţi a relaţiilor civile.

Respectiv, este cert că încetarea procesului penal în privinţa lui Vadim Ciornea, pentru motivele invocate, constituie un temei de reabilitare. În acest context, prezintă relevanță și dispozițiile art. 3 alin. (1) lit. a) și alin. (2) al Legii nr. 1545 privind modul de reparare a prejudiciului cauzat prin acţiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii şi ale instanţelor judecătoreşti, care direct indică că este reparabil prejudiciul material şi moral cauzat persoanei fizice sau juridice în urma reţinerii ilegale, aplicării ilegale a măsurilor preventive sub formă de arest, de declaraţie de a nu părăsi localitatea sau ţara, tragerii ilegale la răspundere penală. Prejudiciul cauzat se repară integral, indiferent de culpa persoanelor cu funcţie de răspundere din organele de urmărire penală, din procuratură şi din instanţele judecătoreşti.

Sub acest aspect, prin aplicarea regulilor de interpretare a normelor enunţate este evident că prin emiterea sentinţei de încetare a procesului penal în privinţa lui Vadim Ciornea din motivul existenţei relaţiilor civile între părţi, se constată încălcarea drepturilor constituţionale ale lui Vadim Ciornea privind libertatea individuală şi siguranţa persoanei precum şi art. 5 ale Convenţiei Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale. Or, este cert că în cadrul urmăririi penale, faţă de Vadim Ciornea au fost aplicate măsuri preventive, inclusiv şi arest, care în raport cu relatările menționate se constată a fi ilegale, dat fiind faptul că prin sentința emisă în privința lui Vadim Ciornea s-a stabilit incontestabil lipsa componenței de infracțiune în acțiunile ultimului, acestea fiind raportate la relații civile, fapt ce combate concluziile instanțelor de judecată invocate în acest sens.

Conform art. 11 al Legii privind modul de reparare a prejudiciului cauzat prin acţiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii şi ale instanţelor judecătoreşti nr. 1545-XIII din 25 februarie 1998, mărimea compensaţiei pentru repararea prejudiciului moral se stabileşte de instanţa de judecată în modul prevăzut de prezenta lege.

Mărimea concretă a compensaţiei se determină luându-se în considerare: gravitatea infracţiunii de a cărei săvârşire a fost învinuită persoana respectivă; caracterul şi gravitatea încălcărilor procesuale comise la urmărirea penală şi la examinarea cauzei penale în instanţa de judecată; rezonanţa pe care a avut-o în societate informaţia despre învinuirea persoanei; durata urmăririi penale, precum şi durata examinării cauzei penale în instanţa de judecată; natura dreptului personal lezat şi locul lui în sistemul de valori al persoanei; suferinţele fizice, caracterul şi gradul suferinţelor psihice; măsura în care compensaţia bănească poate atenua suferinţele fizice şi psihice cauzate; durata aflării nelegitime a persoanei în detenţie.

7 Cu referire la prevederile enunţate, instanța de recurs statuând în echitate, printr-o apreciere complexă a materialului probator, şi evaluare adecvată a daunelor morale compensatoare, având în vedere, în principal, criteriile referitoare la consecinţele suferite pe plan psihic, gravitatea şi caracterul acestora, sentimentul de afectare a personalităţii sale morale şi altele, constată cu certitudine faptul că lui Vadim Ciornea i-au fost cauzat suferinţe psihice în timpul aflării lui sub urmărirea penală cu statut de bănuit, învinuit și inculpat, precum și aflării lui în stare de arest preventiv, inclusiv și din pe motiv că fapta incriminată prevăzută de art. 190 alin. (5) Cod penal, care se consideră o infracţiune deosebit de gravă, se pedepsește cu închisoare de la 8 pînă la 15 ani.

Astfel, în funcţie de cele constatate şi reieşind din specificul acţiunii, instanţa de recurs relevă că pretenţiile înaintate de Vadim Ciornea urmează a fi admise parţial, stabilind că suma de 10000 lei, în cazul de față, poate fi considerată drept o compensaţie echitabilă suficientă pentru sentimentele de angoasă şi frustrare aduse ultimului în circumstanţele descrise mai sus şi care ar corespunde caracterului şi gravităţii suferinţelor psihice suportate de el. În conformitate cu art. 96 CPC, instanţa judecătorească obligă partea care a pierdut procesul să compenseze părţii care a avut câştig de cauză cheltuielile ei de asistenţă juridică, în măsura în care acestea au fost reale, necesare şi rezonabile.

În speţă, cu referire la prevederile normei enunţate, instanţa de recurs conchide că urmează a fi încasat în beneficiul lui Vadim Ciornea şi cheltuielile de asistenţă juridică. Totodată, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit, în virtutea competenţei sale de a mări sau micşora onorariile avocaţilor, relevă că suma de 7000 lei, solicitată de către Vadim Ciornea cu titlu de cheltuieli de asistenţă juridică, este una disproporţional de mare în raport cu complicitatea cauzei, precum şi măsura în care acestea sunt reale, necesare şi rezonabile şi constată că suma de 4000 lei, s-ar egala cu cheltuieli necesare şi rezonabile pentru acordarea asistenţei juridice în prezentul litigiu, sumă, care şi urmează a fi încasată în beneficiul lui Vadim Ciornea.

Faţă de cele ce preced şi având în vedere că circumstaneţele pricinii au fost stabilite de către instanţele de judecată şi nu este necesară verificarea suplimentară a cărorva dovezi, însă normele de drept material au fost interpretate eronat, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a admite recursul, de a casa decizia instanţei de apel şi hotărârea primei instanţe şi de a emite o nouă hotărâre cu privire la admiterea parţială a acţiunii. În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. b) art. 445 alin. (3) CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie decide: Se admite recursul declarat de Vadim Ciornea.

Se casează integral decizia Curţii de Apel Chişinău din 27 noiembrie 2013 şi hotărârea Judecătoriei Buiucani, mun. Chişinău din 22 iulie 2013 în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui Vadim Ciornea împotriva Ministerului Justiției al Republicii Moldova cu privire la repararea prejudiciului moral cauzat prin acțiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, şi se emite o nouă hotărâre prin care: 8 Se admite parţial acţiunea lui Vadim Ciornea împotriva Ministerului Justiției al Republicii Moldova cu privire la repararea prejudiciului moral cauzat prin acțiunile ilicite ale organelor de urmărire penală. Se încasează din contul bugetului de stat, prin intermediul Ministerului Finanţelor al Republicii Moldova, în beneficiul lui Vadim Ciornea cu titlu de prejudiciu moral suma de 10000 (zece mii) lei.

Se încasează din contul bugetului de stat, prin intermediul Ministerului Finanţelor al Republicii Moldova, în beneficiul lui Vadim Ciornea cu titlu de cheltuieli de asistență juridică suma de 4000 (patru mii) lei. În rest acțiunea lui Vadim Ciornea se respinge. Decizia este irevocabilă. Preşedinte, judecătorul Valeriu Doagă Judecătorii Vera Macinskaia Sveatoslav Moldovan Oleg Sternioală Ala Cobăneanu 9