2ra-64/17 — repararea prejudiciului material și moral
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- repararea prejudiciului material şi moral
- Temei legal
- Modul de reparare a prejudiciului cauzat prin acţiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, procuraturii şi instanţelor judecătoreşti
2ra-64/17 — repararea prejudiciului material și moral (Curtea Supremă de Justiție, 2017)
prima instanță: V. Hadîrca dosarul nr. 2ra-64/17
instanța de apel: M. Guzun, A. Nogai, V. Brașoveanu
D E C I Z I E
08 februarie 2017 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit
al Curții Supreme de Justiție
în componență:
Președintele ședinței, judecătorul Valeriu Doagă
Judecătorii Ala Cobăneanu
Iurie Bejenaru
Nicolae Craiu
Tamara Chișca-Doneva
examinând recursul declarat de către Ministerul Justiției al Republicii Moldova,
în pricina civilă la cerea de chemare în judecată a lui Vasluian Vitali împotriva
Ministerului Justiției al Republici Moldova și Procuraturii Generale a Republicii
Moldova cu privire la repararea prejudiciului material și moral cauzat prin acțiunile
ilicite ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii și ale instanțelor judecătorești,
împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 14 iunie 2016, prin care a fost
respins apelul declarat de către Ministerul Justiției al Republicii Moldova și menținută
hotărârea Judecătoriei Buiucani mun. Chișinău din 09 octombrie 2015, prin care
acțiunea a fost admisă parțial,
c o n s t a t ă:
La 14 iulie 2015, Vasluian Vitali, reprezentat de avocatul Gantea Vasile a depus
cerere de chemare în judecată împotriva Ministerului Justiției al Republici Moldova și
Procuraturii Generale a Republicii Moldova cu privire la repararea prejudiciului
material și moral cauzat prin acțiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale
procuraturii și ale instanțelor judecătorești.
În motivarea acțiunii a indicat că la data de 15 noiembrie 2013, de către SUP al
IP Buiucani, mun. Chișinău, conform elementelor infracțiunii prevăzute de art. 3521
Cod penal, a fost intentată cauza penală nr. 2013032653, fără a ține cont de faptul că
învinuirile aduse sunt nefondate.
Menționează reclamantul că prin ordonanța procurorului din Procuratura
Buiucani, mun. Chișinău din 09 decembrie 2013, a fost pus sub învinuire, iar prin
sentința Judecătoriei Buiucani mun. Chișinău din 02 iulie 2014, a fost recunoscut
vinovat de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 3521 Cod penal cu aplicarea
pedepsei sub formă de amendă în mărime de 150 unități convenționale, ce constituie
suma de 3 000 lei.
Afirmă că sentința Judecătoriei Buiucani mun. Chișinău din 02 iulie 2014, a fost
casată prin decizia Curții de Apel Chișinău din 06 noiembrie 2014, care a fost
menținută prin decizia Curții Supreme de Justiție din 02 iunie 2015.
În acest context, relevă că prin acțiunile ilicite ale organului de urmărire penală,
pe parcursul urmăririi penale nu au fost studiate minuțios probele ce dovedesc
nevinovăția sa, prin ce i-a fost cauzat prejudiciul material în sumă de 1 500 lei.
Mai susține că acțiunile ilegale ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii
și a instanțelor de judecată au jucat un rol negativ în viața și activitatea profesională
prin crearea nervozității, pierderea timpului și energiei, iar prin interogări permanente
a suferit stres, fapt prin care au fost cauzate suferințele psihice.
La fel, consideră că prin acțiunile de urmărire penală a fost lezată demnitatea și
reputația profesională, fiindu-i cauzat prejudiciul moral considerabil.
În același timp, relatează că din cauza punerii sub învinuire, i-a fost aplicată și
interdicția de nepărăsire a localității.
Își întemeiază pretențiile în baza dispozițiilor art. 1405 Cod civil.
Solicită încasarea de la Ministerul Justiției al Republicii Moldova și Procuratura
Generală a Republicii Moldova în beneficiul său a prejudiciului material în sumă de
1 500 lei și prejudiciul moral în mărime de 850 000 lei.
Prin hotărârea Judecătoriei Buiucani mun. Chișinău din 09 octombrie 2015,
acțiunea a fost admisă parțial, fiind încasat din contul bugetului de stat prin
intermediul Ministerului Finanțelor în beneficiul lui Vasluian Vitali cu titlu de
prejudiciul moral suma de 1 000 lei, în rest acțiunea a fost respinsă ca neîntemeiată.
Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 14 iunie 2016, a fost respins apelul
declarat de către Ministerul Justiției al Republicii Moldova și menținută hotărârea
primei instanțe.
La 07 noiembrie 2016, Ministerul Justiției al Republicii Moldova a declarat
recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitând admiterea acestuia, casarea
deciziei instanței de apel și hotărârii primei instanțe în partea admiterii parțiale a
acțiunii cu emiterea în această parte a unei noi hotărâri prin care acțiunea să fie
respinsă ca fiind neîntemeiată.
În motivarea recursului a invocat dezacordul cu decizia instanței de apel,
considerând-o neîntemeiată și pasibilă de casare.
În susținerea opiniei enunțate, a invocat că la stabilirea cuantumului despăgubirii
acordate cu titlu de prejudiciul moral instanța de judecată a aplicat eronat normele de
drept material și a dat o apreciere arbitrară a probelor.
În susținerea poziției sale cu referire la art. 3 alin. (1) lit. a) din Legea privind
modul de reparare a prejudiciului cauzat prin acțiunile ilicite ale organelor de urmărire
penală, ale procuraturii și ale instanțelor judecătorești nr. 1545 din 25 februarie 1998, a
invocat că angajarea răspunderii statului pentru prejudiciul cauzat prin erori judiciare
și de urmărire penală sunt necesare unele condiții speciale și anume existența faptei
ilicite, respectiv nu orice acțiune a organelor de drept atrage răspunderea statului.
Insistă că intimatul nu a fost reținut sau arestat, iar măsura preventivă - obligația
de a nu părăsi localitatea indicată de către prima instanță, nu a fost confirmată prin
probe.
Mai invocă recurentul că instanța de judecată nu trebuie să formuleze o idee
preconcepută conform căreia presupusa încălcare a unui drept implică în mod
obligatoriu și existența unui prejudiciu, or este necesar de stabilit prin probe dacă
există în mod veridic un prejudiciu.
Prin referința depusă din 22 decembrie 2016, intimatul Vasluian Vitali,
reprezentat de avocatul Gantea Vasile a invocat dezacordul cu recursul declarat,
considerându-l neîntemeiat și pasibil de a fi declarat inadmisibil cu menținerea în
vigoare a deciziei instanței de apel și a hotărârii primei instanțe.
În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de 2 luni
de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale.
Materialele cauzei atestă că copia deciziei instanței de apel din 14 iunie 2016 a
fost expediată în adresa părților la data de 15 iulie 2016, fapt ce se confirmă prin copia
scrisorii de însoțire nr. 21214-4 (f. d. 87).
Totodată, se atestă că cu copia deciziei recurate, recurentul Ministerul Justiției al
Republicii Moldova a făcut cunoștință la data de 07 noiembrie 2016, fapt ce se
confirmă prin mențiunea sub semnătură a reprezentantului recurentului pe coperta
dosarului și pe versoul deciziei (f. d. 86-verso).
Astfel, instanța de recurs consideră că recurentul s-a conformat prevederilor
legale și a declarat recursul la 07 noiembrie 2016, în termen.
În conformitate cu art. 444 CPC, recursul se examinează fără înștiințarea
participanților la proces.
Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial și de contencios
administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră necesar de a admite
recursul cu casarea parțială a deciziei instanței de apel și hotărârii primei instanțe și
emiterea unei noi hotărâri în partea casată din următoarele considerente.
În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. b) CPC, instanța, după ce judecă
recursul, este în drept să admită recursul și să caseze integral sau parțial decizia
instanței de apel și hotărârea primei instanțe, pronunțând o nouă hotărâre.
Din materialele dosarului rezultă că prin ordonanța procuraturii sectorului
Buiucani mun. Chișinău din 09 decembrie 2013, Vasluian Vitali a fost pus sub
învinuire, încriminându-i săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 3511 Cod penal
(f. d. 8).
La fel, s-a constat că prin sentința Judecătoriei Buiucani mun. Chișinău din
02 iulie 2014, Vasluian Vitali a fost declarat culpabil conform art. 3511 Cod penal,
fiind aplicată pedeapsa sub formă de amendă în mărime de 150 unități convenționale-
3 000 lei (f. d. 6-7).
Este incontestabil și faptul că prin decizia Curții de Apel Chișinău din
06 noiembrie 2014, a fost admis apelul avocatului Gantea Vasile în interesul
inculpatului, casată sentința Judecătoriei Buiucani mun. Chișinău din 02 iulie 2014 în
privința lui Vasluian Vitali și pronunțată o nouă hotărâre potrivit modului stabilit
pentru prima instanță prin care Vasluian Vitali învinuit conform art. 3511 Cod penal a
fost achitat din motivul că nu s-a constatat existența faptei infracționale (f. d. 11-14).
Iar, prin decizia Curții Supreme de Justiție din 02 iunie 2015, a fost respins ca
inadmisibil, recursul ordinar declarat de procurorul în procuratura de nivelul Curții de
Apel Chișinău și menținută decizia Curții de Apel Chișinău din 06 noiembrie 2014
(f. d. 15-21).
Din considerentul că a fost achitat de învinuirea în comiterea săvârșirii
infracțiunii prevăzută de art. 3511 Cod penal, Vasluian Vitali a depus cerere de
chemare în judecată împotriva Ministerului Justiției al Republici Moldova și
Procuraturii Generale a Republicii Moldova, solicitând încasarea de la Ministerul
Justiției al Republicii Moldova și Procuratura Generală a Republicii Moldova în
beneficiul său a prejudiciului material în sumă de 1 500 lei și prejudiciul moral în
mărime de 850 000 lei.
Fiind investită cu judecarea pricinii în cauză, prima instanță a ajuns la concluzia
de a admite parțial acțiunea, fiind dispusă încasarea din contul bugetului de stat prin
intermediul Ministerului Finanțelor în beneficiul lui Vasluian Vitali cu titlu de
prejudiciul moral suma de 1 000 lei, în rest acțiunea a fost respinsă ca neîntemeiată.
Soluția dată de prima instanță a fost menținută și de către instanța de apel.
În susținerea concluziilor sale, instanțele de judecată au invocat prevederile
art. 6 lit. a) și art. 3 alin. (2) din Legea privind modul de reparare a prejudiciului cauzat
prin acțiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii și ale instanțelor
judecătorești nr. 1545 din 25 februarie 1998, reținând în acest sens că dreptul la
repararea prejudiciului în mărimea și modul stabilit de prezenta lege, apare în cazul
devenirii definitive și irevocabile a sentinței de achitare.
În consecință, instanțele au conchis că Vasluian Vitali fiind învinuit de
comiterea infracțiunii a fost achitat prin decizia Curții de Apel Chișinău din
06 noiembrie 2014, din motivul că nu s-a constatat existența faptei infracționale, care a
fost menținută prin decizia Curții Supreme de Justiție din 02 iunie 2015,
circumstanțele care acordă dreptul de a pretinde despăgubiri în temeiul Legii privind
modul de reparare a prejudiciului cauzat prin acțiunile ilicite ale organelor de urmărire
penală, ale procuraturii și ale instanțelor judecătorești.
În circumstanțele relatate și în contextul normelor de drept citate, se reține că
atât prima instanță cât și instanța de apel este corectă, motivată și amplu argumentată,
cu pronunțarea asupra tuturor aspectelor juridice și dispozițiile legale aplicabile la caz.
Totodată, instanță de recurs conchide că, deși instanță de apel temeinic a ajuns la
concluzia legalității soluției primei instanțe, însă a lăsat fără nici o atenție faptul că în
dispozitivul hotărârii greșit se indică faptul că prejudiciul moral urmează să fie încasat
din contul bugetului de stat prin intermediul Ministerului Finanțelor, însă acesta
urmează a fi încasat prin intermediul Ministerului Justiției.
Astfel, pentru acestea observații și având în susținere dispozițiile art. 5 alin. (1)
din Legea privind modul de reparare a prejudiciului cauzat prin acțiunile ilicite ale
organelor de urmărire penală, ale procuraturii și ale instanțelor judecătorești nr. 1545
din 25 februarie 1998, care indică că cauzele cu privire la repararea prejudiciului
material și moral se examinează în conformitate cu normele de procedură civilă în
vigoare, iar organul care reprezintă statul în instanța de judecată pe această categorie
de cauze este Ministerul Justiției, hotărârile instanțelor ierarhic inferioare în partea
încasării a prejudiciului moral din contul bugetului de stat prin intermediul
Ministerului Finanțelor, urmează a fi casate.
Or, din conținutul normei de drept citate rezultă că, instanțele judecătorești vor
dispune acordarea unei satisfacții echitabile de la bugetul de stat în contul reparării
prejudiciului moral prin intermediul Ministerului Justiției, și nu prin intermediul
Ministerului Finanțelor.
Distinct de cele relatate și având în vedere faptul că circumstanțele pricinii au
fost constatate de către instanță de apel, verificarea suplimentară a cărorva dovezi
nefiind necesară, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al
Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a admite recursul declarat de
Ministerul Justiției al RM, de a casa parțial decizia instanței de apel și hotărârea primei
instanțe și a emite în partea casată o nouă hotărâre, în rest decizia instanței de apel și
hotărârea primei instanțe se mențin.
În conformitate cu 445 al. (1) lit. b) CPC, art. 445 alin. (3) Colegiul civil,
comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție,
d e c i d e:
Se admite recursul declarat de Ministerul Justiției al Republicii Moldova.
Se casează parțial decizia Curții de Apel Chișinău din 14 iunie 2016 și hotărârea
Judecătoriei Buiucani mun. Chișinău din 09 octombrie 2015, în pricina civilă la
cererea de chemare în judecată a lui Vasluian Vitali împotriva Ministerului Justiției al
Republici Moldova, Procuraturii Generale a Republicii Moldova cu privire la repararea
prejudiciului material și moral cauzat prin acțiunile ilicite ale organelor de urmărire
penală, ale procuraturii și ale instanțelor judecătorești, în partea încasării din contul
bugetului stat prin intermediul Ministerului Finanțelor în beneficiul lui Vasluian Vitali
cu titlu de prejudiciul moral suma de 1 000 lei și se emite în această parte o nouă
hotărâre prin care:
Se încasează din contul bugetului de stat prin intermediul Ministerului Justiției
al Republicii Moldova în beneficiul lui Vasluian Vitali cu titlu de prejudiciul moral
suma de 1 000 (una mie) lei.
În rest decizia Curții de Apel Chișinău din 14 iunie 2016 și hotărârea
Judecătoriei Buiucani mun. Chișinău din 09 octombrie 2015 se mențin.
Decizia este irevocabilă din momentul emiterii.
Președinte, judecătorul Valeriu Doagă
Judecătorii Ala Cobăneanu
Iurie Bejenaru
Nicolae Craiu
Tamara Chișca-Doneva