2ra-53/14 — Recunoaşterea validităţii contractului de vînzare-cumpărare.

Dosar nr. 2ra-53/14 Prima instanţă: Judecătoria Rîşcani, mun. Chişinău Judecător: Ig. Vornicescu Instanţa de apel:Curtea de Apel Chişinău Judecători: Nina Cernat Ana Gavriliţă Anatol Pahopol Republica Moldova Curtea Suprema de Justiţie DECIZIE 30 aprilie 2014 mun.

Chişinău Colegiul Civil, Comercial şi de Contencios Administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedinte, judecător: Valeriu Doagă Judecătorii: Dumitru Mardari, Sveatoslav Moldovan, Oleg Sternioală şi Vera Macinskaia, examinînd recursul declarat de Pîslari Gheorghe şi Manoli Dumitru, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de Valentina Filip împotriva Inspectoratului Fiscal de Stat m. Chişinău, Oficiul Fiscal Rîşcani, privind recunoaşterea validităţii contractului de vînzare-cumpărare a apartamentului nr. 80 din str. Florilor, 8/1, m. Chişinău, încheiat între Filip Valentina şi Djeiranov Victor la data de 22.10.2002; recunoaşterea dreptului de proprietate exclusiv lui Valentina Filip asupra apartamentului nr. 80 din str. Florilor, 8/1, m. Chişinău; radierea înscrisului din registrul bunurilor imobile a dreptului de proprietate asupra apartamentului nr. 80 din str. Florilor, 8/1, mun.

Chişinău, ce a aparţinut lui Djeiranov Victor, a.n. 01 ianuarie 1945, cererea de chemare în judecată a lui Dumitru Manoli împotriva lui Gheorghe Pîslari şi Valentina Filip privind constatarea nulităţii contractului de vînzare- cumpărare din 21 aprilie 2009, încheiat între Valentina Filip şi Gheorghe Pîslari, autentificat de notarul privat Angela Cobăneanu, înregistrat cu numărul 1177; recunoaşterea dreptului de proprietate asupra apartamentului nr. 80 din casa de locuit amplasată în mun. Chişinău, str. Florilor, 8/1; cererea de chemare în judecată a lui Gheorghe Pîslari împotriva lui Dumitru Manoli, intervenient accesoriu Valentina Filip privind recunoaşterea lui Gheorghe Pîslari ca cumpărător de bună credinţă al apartamentului nr. 80 din str. Florilor, 8/1, mun.

Chişinău, în conformitate cu contractul de vînzare-cumpărare nr. 1177 din 21 aprilie 2009,autentificat de notarul Angela Cobâneanu, încetarea încălcării de către Dumitru Manoli a dreptului de proprietate asupra apartamentului nr. 80 din str. Florilor, 8/1, mun. Chişinău prin evacuarea acestuia din apartamentul nominalizat cu 1 instalarea lui concomitentă în casa de locuit din str. Grigore Ureche, or. Străşeni, care îi aparţine cu titlu de proprietate privată, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 20 iunie 2013, prin care apelul declarat de Valentina Filip şi Gheorghe Pîslari, a fost admis, ACONSTATAT: La 11 noiembrie 2008, Valentina Filip a înaintat în instanţa de judecată o acţiune împotriva Inspectoratului Fiscal de Stat mun.

Chişinău, Oficiul Fiscal Rîşcani, prin care a solicitat, recunoaşterea validităţii contractului de vînzare-cumpărare a apartamentului nr. 80 din str. Florilor, 8/1, m. Chişinău, încheiat între Valentina Filip şi Victor Djeiranov la 22 octombrie 2002, recunoaşterea dreptului de proprietate exclusiv lui Valentina Filip asupra apartamentului dat, radierea din registrul bunurilor imobile a înscrisului privind dreptul de proprietate asupra apartamentului nr. 80 din str. Florilor, 8/1, mun. Chişinău după Victor Djeiranov, a.n. 01 ianuarie 1945. În motivarea acţiunii a indicat că, în anul 1994 Victor Djeiranov era chiriaşul principal şi domicilia în apartamentul nr. 80 din str. Florilor, 8/1, mun. Chişinău.

La 24 mai 1994 Victor Djeiranov a împutemicit-o prin procură de a privatiza apartamentul său, cu condiţia că în caz de înstrăinare dânsa va fi primul cumpărător, în baza procurii, la 10 iunie 1994 a depus din numele lui Victor Djeiranov cererea respectivă la Agenţia de privatizare a mun. Chişinău, iar la 27 iulie 1994 a încheiat din numele lui contractul de vînzare-cumpărare, transmitere-primire a locuinţei în proprietate privată a apartamentului nr. 89 de pe str. Florilor, 8/1, mun. Chişinău. A mai menţionat reclamantul că, după privatizarea apartamentului Victor Djeiranov a continuat să domicilieze în el şi relaţiile lor erau prietenoase. La începutul lunii octombrie 2002 Victor Djeiranov a hotărît să plece cu traiul permanent în Rusia şi i-a propus să cumpere apartamentul.

Fiind de acord şi deoarece Victor Djeiranov dorea de urgenţă să plece în Rusia, la 22 octombrie 2002 i-a transmis lui banii în sumă de 7200 dolari în contul costului apartamentului şi urma după întoarcerea lui din Rusia de a întocmi şi autentifica la notar contractul de vînzare-cumpărare a apartamentului nr. 80 de pe str. Florilor, 8/1, mun. Chişinău. După primirea sumei Victor Djeiranov a plecat în Ucraina şi s-a îmbolnăvit, despre care fapt nu a cunoscut. La 15 noiembrie 2002 a aflat că Victor Djeiranov a decedat ceia ce a dus la imposibilitatea de a autentifica contractul de vînzare- cumpărare a apartamentului nr. 80 de str. Florilor, 8/1, mun. Chişinău, care de facto a avut loc, fiind îndeplinite toate cerinţele necesare de autentificare a contractului de vînzare- cumpărare.

A specificat reclamantul că, contractul de vînzare-cumpărare apartamentului nr. 80 de str. Florilor, 8/1, mun. Chişinău, încheiat verbal între ea şi Victor Djeiranov nu conţine elemente care contravin legii. După decesul lui Victor Djeiranov dînsa 2 domiciliază în apartamentul dat, achită toate serviciile comunale şi considerat că recipisa este suficientă pentru a se considera proprietara apartamentului dat. La 24 iulie 2009, Dumitru Manoli a înaintat în instanţa de judecată o acţiune împotriva lui Gheorghe Pîslari şi Valentina Filip, prin care a solicitata declararea valabilităţii contractului de vînzare-cumpărare a apartamentului nr. 80 din casa de locuit amplasată în m. Chişinău, str. Florilor, 8/1, identificat în regisrul cadastral cu nr. 0100413.136.01.080, încheiat între Victor Djeiranov, în calitate de vînzător, şi Dumitru Manole, în calitate de cumpărător, recunoaşterea sa în calitate de proprietar şi dobînditor de bună credinţă al apartamentului dat.

Ulterior, Dumitru Manoli şi-a concretizat pretenţiile din acţiune, solicitînd constatarea nulităţii contractului nr.1177 din 21 aprilie 2009 de vînzare-cumpărare a apartamentului litigios, încheiat între Valentina Filip şi Gheorghe Pîslari, autentificat de notarul privat Angela Cobăneanu, recunoaşterea dreptului său de proprietate asupra apartamentului dat, radierea din Registrul bunurilor imobile a dreptului de proprietate al pîrîtului Gheorghe Pîslari asupra apartamentului, precum şi intabularea în Registrul bunurilor imobile a dreptului de proprietate al reclamantului Dumitru Manole, IDNP 0972702542305, asupra bunului imobil identificat prin numărul cadastral 0100413.136.01.080. În motivarea acţiunii a indicat că, cu Victor Djeiranov s-au cunoscut ca parteneri de afaceri, ulterior relaţiile dintre ei au devenit prieteneşti.

În primăvara anului 1991 situaţia financiară a lui Victor Djeiranov s-a înrăutăţit şi el a hotărît să vîndă imobilul litigios. Conform recipisei din 30 mai 1991 Victor Djeiranov a primit de la Dumitru Manoli 10000 ruble în contul imobilului, iar Dumitru Manoli a primit în posesie imobilul şi îl exploatează pînă în prezent ca un proprietar. Din motiv că imobilul nu era privatizat, nu a putut perfecta un contract de vînzare-cumpărare în formă autentică. În scopul privatizării imobilului contra bonurilor patrimoniale, cu acordul lui Victor Djeiranov, Dumitru Manoli a angajat-o pe Valentina Filip, o cunoştinţă veche de a lui, care pe atunci era angajată în calitate de contabil la SEL-26.

Apartamentul a fost privatizat conform contractului de vînzare - cumpărare, transmitere - primire în proprietate privată din 24 iulie 1994. Victor Djeiranov după 30 mai 1991 i-a remis lui Dumitru Manoli în posesie efectivă imobilul şi a plecat din Republica Moldova, instalîndu-se cu traiul în Ukraina, or. Kiev. De mai multe ori l-a vizitat în or. Kiev pe Victor Djeiranov, îi cunoaşte feciorul din prima căsătorie, Andrei şi viitoarea soţie, Tamara Borisovna, care nu au pretins şi nici nu pretind la imobilul litigios.

Din motiv că o perioadă îndelungată de timp a avut o muncă specifică într-o companie petrolieră privată, „Cassco Petrolium Oversaces” LTD - plecări şi deplasări frecvente peste hotarele Republicii Moldova, precum şi din motiv că cetăţeanul Victor Djeiranov, din motiv de boală, după 30 mai 1991, a venit în Republica Moldova doar o singură dată, aproximativ prin anul 1995, cînd s-a scos de la evidenţă militară, nu a reuşit să perfecteze în formă autentică un contract de vînzare-cumpărare a imobilului. În vara anului 2002 a avut o convorbire telefonică cu 3 Victor Djeiranov care i-a comunicat că boala cardiacă de care suferea s-a înrăutăţit şi că intenţionează să se trateze la un sanatoriu. A mai specificat reclamantul că, ulterior a aflat că la 13 decembrie 2002, Victor Djeiranov a decedat.

Susţine Dumitru Manoli că, începînd cu luna iunie 1991 şi pînă în prezent a exploatat imobilul ca un adevărat proprietar, a achitat conştiincios impozitul privind bunul imobil şi toate serviciile comunale. Dat fiind faptul că mai bine de 15 ani a posedat şi a folosit imobilul cu bună credinţă, sub nume de proprietar, precum şi din motiv că la moment nu poate fi perfectat în formă autentică un contract de vînzare- cumărare a imobilului între Dumitru Manole şi Victor Djeiranov, care a primit în avans costul imobilului, solicită că instanţa de judecată să-i recunoască dreptului de proprietate, dobîndit în condiţiile art. 332 Cod Civil R.M. prin uzucapiune imobiliară, asupra imobilului litigios.

Prin încheierea Judecătoriei Rîşcani, mun. Chişinău din 23 martie 2010, ambele pricini au fost conexate pentru a fi examinate într-o singură procedură. Ulterior, Pîslari Gheorghe a înaintat acţiune reconvenţioanlă faţă de Dumitru Manoli, intervenient accesoriu Valentina Filip, prin care a solicitat recunoaşterea sa drept cumpărător de bună credinţă al apartamentului nr. 80 din str. Florilor, 8/1, mun. Chişinău, în conformitate cu contractul de vînzare-cumpărare nr. 1177 din 21 aprilie 2009, autentificat de notarul Angela Cobâneanu, încetarea încălcării de către Dumitru Manoli a dreptului de proprietate asupra apartamentului prin evacuarea acestuia din apartamentul nominalizat cu instalarea lui concomitentă în casa de locuit din str. Grigore Ureche, or.

Străşeni, care îi aparţine cu titlu de proprietate privată. În motivarea acţiunii reconvenţionale a indicat că, potrivit contractului de vînzare-cumpărare din 21 aprilie 2009, autentificat de notarul privat Angela Cobăneanu, este proprietar al apartamentului nr. 80 din str. Florilor, 8/1, mun. Chişinău. Contractul menţionat a fost înregistrat OCT Chişinău, filiala Î.S. „Cadastru” la 21 aprilie 2009, ceea ce în condiţiile art. 321 alin. (2) Cod Civil R.M. prezumă dobîndirea dreptului de proprietate al reclamantului asupra imobilului în litigiu. Susţine că a dobîndit dreptul de proprietate asupra imobilului litigios în condiţiile legii şi că acţiunile lui Manoli Dumitru îi violează grav dreptul de posesiune, de folosinţă şi de dispoziţie asupra bunului respectiv.

A mai invocat reclamantul că, Dumitru Manoli, din motiv că mai mult este plecat peste hotarele ţării, pune în pericol integritatea bunurilor din apartament şi securitatea reţelelor de elctricitate, de apă şi de gaz a locuinţei. Susţine că de către Procuratura Rîşcani, mun. Chişinău, Dumitru Manoli este pus sub urmărire penală pentru ocuparea abuzivă şi fără drept a imobilului în litigiu. Mai susţine Gheorghe Pîslari că, acţiunea lui Dumitru Manoli nu este întemeiată, recipisa din 30 mai 1991, pe care Dumitru Manoli î-şi sprijină pretenţiile, are o vechime de peste 20 de ani şi este lovită de nulitate din momentul întocmirii, deoarece în anul 1991 locuinţa în cauză făcea parte din fondul locativ municipal şi în 4 consecinţă, nu era obiect de proprietate a lui Victor Djeiranov, nu era inclusă în circuitul civil şi nu putea fi obiectul unei convenţii legale.

Prin hotărîrea Judecătoriei Rîscani din 10 august 2012 cererea de chemare în judecată a lui Valentina Filip a fost respinsă ca neîntemeiată. A fost admisă cererea lui Dumitru Manole parţial, fiind constatat ca fiind nul, din momentul încheierii, contractul de vînzare-cumpărare din 21 aprilie 2009, încheiat între Valentina Filip şi Gheorghe Pîslari, autentificat de notarul privat Angela Cobâneanu, înregistrat cu numărul 1177, în temeiul căruia a fost înstrăinat imobilul identificat în registrul bunurilor imobile prin numărul cadastral 0100413.136.01.080. Precum şi s-a recunoscut dreptul de proprietate asupra apartamentului nr. 80 din casa de locuit amplasată în mun. Chişinău, str. Florilor, 8/1, imobil identificat în registrul bunurilor imobile prin numărul cadastral 0100413.136.01.080, după Manoli Dumitru.

Cît priveşte cererea reconvenţională a lui Gheorghe Pîslari aceasta a fost respinsă ca neîntemeiată. Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 20 iunie 2013, apelul declarat de Valentina Filip şi Gheorghe Pîslari, a fost admis. A fost casată hotărîrea Judecătoriei Rîşcani din 10 august 2012 în partea admiterii cererii lui Dumitru Manoli privind recunoaşterea dreptului de proprietate asupra apartamentului nr. 80 din str. Florilor, 8/1, mun. Chişinău după Dumitru Manoli şi dispunerea intabulării în Registrul bunurilor imobile a dreptului de proprietate a lui Dumitru Manoli asupra respectivului bun imobil, pronunţîndu-se o hotărîre nouă în această parte, prin care a fost respinsă cererea de chemare în judecată a lui Dumitru Manoli împotriva lui Gheorghe Pîslari şi Valentina Filip în partea pretenţiilor privind recunoaşterea dreptului de proprietate asupra apartamentului nr. 80 din str. Florilor, 8/1, mun.

Chişinău după Dumitru Manoli şi dispunerea intabulării în Registrul bunurilor imobile a dreptului de proprietate a lui Dumitru Manoli asupra respectivului bun imobil. În rest, hotărîrea primei instanţe, a fost menţinută. Invocînd ilegalitatea acestei decizii, la 16 iulie 2013, Pîslari Gheorghe, a contestat-o cu recurs, solicitînd admiterea acestuia, casarea deciziei instanţei de apel şi hotărîrea primei instanţe, cu pronunţarea unei noi hotărîri prin care acţiunea sa să fie admisă integral. Instanţa de recurs ia act de faptul că, la 30 iulie 2013, Pîslari Gheorghe a înaintat recurs motivat. În motivarea recursului a indicat că, atît decizia instanţei de apel cît şi hotărîrea primei instanţe, a fost adoptată cu aplicarea eronată a normelor de drept material şi au fost încălcate normele de drept procedural.

Totodată, mai invocă recurentul că, instanţa de apel nu a constatat şi elucidat toate circumstanţele care au importanţă pentru justa soluţionare a litigiului. Ulterior, nefiind de acord cu decizia instanţei de apel, la 20 august 2013 Manoli Dumitru a contestat-o cu recurs solicitînd casarea deciziei instanţei de apel şi menţinerea hotărîrii primei instanţe. 5 În motivarea recursului a indicat că, decizia instanţei de apel a fost adoptată cu aplicarea eronată a normelor de drept material. Totodată, a mai invocat recurentul că, instanţa de apel nu a constatat şi elucidat toate circumstanţele care au importanţă pentru soluţionarea corectă a litigiului dat. Instanţa de recurs reiterează prevederile art. 434 C.P.C., care statuiază expres că, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărîrii sau a deciziei integrale.

Termenul de 2 luni este termen de decădere şi nu poate fi restabilit. Din actele pricinii se constată cu certitudine că, decizia recurată a fost expediată în adresa părţilor la 05 iulie 2013, iar recursurile au fost declarate la 16 iulie 2013 şi respectiv la 20 august 2013. Astfel, prin prisma art. 434 C.P.C., instanţa de recurs constată că recursurile au fost declarate în termen. Referinţa înaintată de Pîslari Gheorghe la cererea de recurs declarată de Manoli Dumitru, a parvenit în adresa Curţii Supreme de Justiţie la 11 noiembrie 2013. Studiind materialele dosarului, Colegiul Civil, Comercial şi de Contencios Administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie, consideră recursurile declarate de Pîslari Gheorghe şi Manoli Dumitru neîntemeiate şi care urmează a fi respinse.

În favoarea concluziei enunţate se invocă următoarele argumente. În conformitate cu prevederile art. 445 alin. (1) lit. a) C.P.C., instanţa de recurs, după ce judecă recursul este în drept să respingă recursul şi să menţină decizia instanţei de apel şi hotărîrea primei instanţe, precum şi încheierile atacate cu recurs. Din materialele cauzei rezultă cu certitudine că, imobilul în litigiu, din mun. Chişinău, str. Florilor, 8/1, ap. 80, în temeiul contractului de vînzare-cumpărare, transmitere-primire a locuinţei în proprietate privată din 24 iulie 1994, a fost transmis în proprietatea lui Victor Djeiranov, a.n. 01 ianuarie 1945. Fapt ce se confirmă şi prin Certificatul din 16 februarie 2009 eliberat de OCT Chişinău privind bunul imobil cu nr. cadastral 0100413.136.01.80.

S-a constatat că, la 13 decembrie 2002, Victor Djeiranov a decedat în Ukraina. Instanţa de recurs menţionează că, Valentina Filip î-şi întemeiază pretenţiile pe recipisa din 22 octombrie 2002, potrivit căreia Victor Djeiranov a primit suma de 7200 dolari SUA în contul apartamentului nr. 80, din str. Florilor, 8/1, mun. Chişinău. Astfel, de menţionat că, este întemeiată concluzia primei instanţe menţinută prin decizia instanţei de apel, prin care a determinat necesitatea respingerii cererii de chemare în judecată a lui Valentina Filip. Or, prin prisma materialelor cauzei se confirmă lipsa consistenţei juridice în argumentele acesteia.

Astfel, urmează a fi indicat că abordarea Valentinei Filip la recipisa prin care ar fi transmis suma de bani lui Victor Djeiranov, urmează a fi apreciată critic, or potrivit Raportului de expertiză nr. 267 din 19 aprilie 2011 s-a concluzionat că înscrisurile din recipisa din 22 octombrie 2002 nu au fost efectuate de căre Victor Djeiranov. Instanţa de apel corect a stabilit că prin prisma normelor în vigoare, raportul de expertiză nu are o forţă probantă prestabilită, însă legiuitorul a prevăzut obligaţia 6 părţilor de a face proba pretenţiilor sau obiecţiilor sale în conformitate cu prevederile art. 118 CPC al RM. Aşadar, raportînd concluziile experţilor la materialul probator administrat în şedinţa de judecată, Colegiul civil reţine că argumentele lui Valentina Filip referitor la cerinţele sale, sunt contradictorii.

Prin urmare, nefiind probată temeinicia pretenţiilor lui Valentina Filip, prima instanţă corect a determinat necesitatea respingerii cererii ei de chemare în judecată. Or nu a fost confirmată înţelegerea lui Valentina Filip cu Victor Djeiranov în privinţa apartamentului. În ceea ce priveşte acţiunea înaintată de Gheorghe Pîslari privind recunoaşterea valabilităţii contractului, recunoaşterea dreptului de proprietate asupra apartamentului, instanţa de apel corect a apreciat concluzia primei instanţe prin care a determinat necesitatea respingerii cererii de chemare în judecată. Instanţa de recurs menţionează că, Valentina Filip la 11 noiembrie 2008 a înaintat în instanţa de judecată o acţiune privind declararea valabilităţii contractului încheiat verbal cu Victor Djeiranov la 22 octombrie 2002, iar prin hotărîrea Judecătoriei Rîşcani, mun.

Chişinău din 10 martie 2009 a fost admisă cererea de chemare în judecată. Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 11 februarie 2010 a fost admis recursul lui Dumitru Manoli, casată încheierea Judecătoriei Rîşcani din 19 noiembrie 2009 privind respingerea cererii de revizuire, şi, a fost emisă o nouă încheiere privind admiterea cererii de revizuire şi anularea hotărîrii Judecătoriei Rîşcani din 10 martie 2009. Instanţa de apel corect a stabilit că, odată cu anularea hotărîrii Judecătoriei Rîşcani, mun. Chişinău din 10 martie 2009, efectele acesteia sunt nule. De menţionat că, în baza hotărîrii Judecătoriei Rîşcani, mun. Chişinău din 10 martie 2009, Valentina Filip a înregistrat dreptul de proprietate asupra imobilului la 07 aprilie 2009, iar la 21 aprilie 2009 a încheiat contractul de vînzare-cumpărare a apartamentului nr. 80, înstrăinînd apartamentul către Gheorghe Pîslari.

Prin urmare, în virtutea faptului că hotărîrea Judecătoriei Rîşcani din 10 martie 2009 a fost casată, iar efectele juridice ale acesteia sunt nule, instanţa de fond corect a respins cererea lui Gheorghe Pîslari privind recunoaşterea drept cumpărător de bună credinţă şi pe cale de consecinţă corect a admis cererea lui Dumitru Manoli privind anularea contractului de vînzare-cumpărare a apartamentului nr. 80 din 21 aprilie 2009. Or Valentina Filip nu era în drept să înstrăineze apartamentul nominalizat către Gheorghe Pîslari în virtutea lipsei dreptului de proprietate asupra acestuia. De menţionat că, instanţa de fond a admis cererea lui Dumitru Manoli în ceea ce priveşte recunoaşterea dreptului de proprietate asupra apartamentului aflat în litigiu, bazîndu-se pe recipisa întocmită de către Victor Djeiranov la 22 mai 1991, potrivit căreia ultimul a primit de la Dumitru Manoli suma de 10000 ruble în contul apartamentului nr. 80, din str. Florilor, 8/1, mun.

Chişinău. Totodată, s-a indicat 7 despre faptul că Dumitru Manoli a întrunit condiţiile necesare uzucapiunii, fiindu-i recunoscut dreptul de proprietate. Instanţa de apel corect a apreciat critic concluzia instanţei de fond şi corect a concluzionat că cererea lui Dumitru Manoli urmează a fi respinsă ca fiind neîntemeiată. Colegiul Civil, Comercial şi de Contencios Administrativ lărgit la Curţii Supreme de Justiţie consideră oportun de a reitera prevederile art. 315 Cod Civil, care statuiază expres că, proprietarul are drept de posesiune, de folosinţă şi de dispoziţie asupra bunului. Dreptul de proprietate este perpetuu. Dreptul de proprietate poate fi limitat prin lege sau de drepturile unui terţ.

Dreptul de folosinţă include şi libertatea persoanei de a nu folosi bunul. Poate fi instituită prin lege obligaţia de folosire dacă nefolosirea bunurilor ar contraveni intereselor publice. În acest caz, proprietarul poate fi obligat fie să folosească el însuşi bunul ori să-l dea în folosinţă unor terţi în schimbul unei contraprestaţii corespunzătoare. Particularităţile dreptului de folosinţă a terenurilor agricole se stabilesc prin lege. Proprietarul este obligat să îngrijească şi să întreţină bunul ce-i aparţine dacă legea sau contractul nu prevede altfel. Prin prisma normelor legale, dreptul de folosinţă, posesie şi dispoziţie îl are doar proprietarul, care este îndreptăţit să efectueze oricare acte de administrare şi dispoziţie asupra bunului imobil.

Cu referire la recipisa invocată de către Dumitru Manoli, instanţa de apel corect a stabilit că aceasta este lovită de nulitate absolută. Or prin efectuarea acţiunilor de dispoziţie asupra imobilului, Victor Djeiranov a depăşit împuternicirile sale, la momentul întocmirii recipisei acesta ne avînd drept de proprietate asupra imobilului. În sensul respectiv, Colegiul reiterează că dreptul de proprietate a lui Victor Djeiranov, asupra imobilului, a apărut în temeiul contractului de vînzare-cumpărare, transmitere-primire a locuinţei în proprietate privată din 24 iulie 1994, astfel este evident că la întocmirea recipisei din 22 mai 1991, acesta nu dispunea de atributele dreptului de proprietate şi nu putea efectua acţiuni de dispoziţie asupra imobilului.

Din cererea de chemare în judecată înaintată de Dumitru Manoli se constată că acesta invocă dreptul de uzucapiune asupra apartamentului, iar instanţa de fond a admis argumentul dat, întemeindu-şi concluzia pe faptul că s-a confirmat că Dumitru Manoli a posedat şi a folosit cu bună- credinţă imobilul litigios în nume de proprietar mai bine de optsprezece ani şi că posesiunea asupra bunului dat a fost una utilă. Instanţa de recurs menţionează că, pentru ca imobilele să fie dobîndite prin uzucapiune, este necesară îndeplinirea următoarelor condiţii: cel ce posedă bunul să fie de bună- credinţă; posesiunea să fie exercitată timp de 15 ani; posesiunea să fie utilă. Buna- credinţă presupune că posesorul nu ştia şi nici nu putea să ştie că posesia sa este ilegală.

Bunurile imobile vor putea fi dobîndite prin uzucapiune doar dacă nu 8 sînt înregistrate în registrul bunurilor imobile, ţinut de către oficiile cadastrale teritoriale, concluzia în cauză fiind o consecinţă a faptului că informaţia ce se conţine în registru, conform art. 496 alin.(3) şi 503 alin. (l) C.C., este accesibilă tuturor şi, respectiv, o posesie a imobilului înregistrat ar fi de rea credinţă, sub aspectul invocării în scopul dobîndirii imobilului prin uzucapiune. De menţionat că, una din condiţiile invocării uzucapiunii asupra imobilului, este faptul ca bunul imobil să nu fie înregistrat în registrul cadastral. Din actele pricinii rezultă cu certitudine faptul că, apartamentul în litigiu este înregistrat în Registrul bunurilor imobile pe numele lui Victor Djeiranov.

Prin urmare, inclusiv prin prisma argumentelor lui Dumitru Manoli, se confirmă faptul că acesta a cunoscut că dreptul de proprietate este înregistrat în registrul bunurilor imobile pe numele lui Victor Djeiranov, iar posesia sa nu este una utilă, din moment ce este viciată condiţia de bază ca bunul să nu fie înregistrat. Instanţa de apel corect a stabilit că, faptul achitările de către Dumitru Manoli a serviciilor comunale pentru respectivul imobil, nu poate servi temei de a fi recunoscut dreptul de proprietate. Or însăşi facturile nominalizate indică drept proprietar pe Victor Djeiranov, iar pe cale de consecinţă Dumitru Manoli a cunoscut despre neîntrunirea condiţiilor uzucapiunii. În concluzie, instanţa de recurs menţionează că, este legală decizia Curţii de Apel Chişinău din 20 iunie 2013, din care motive urmează a fi menţinută.

Din considerentele menţionate şi avînd în vedere faptul că, decizia instanţei de apel este legală, iar argumentele invocate de către recurentă sunt neîntemeiate, Colegiul Civil, Comercial şi de Contencios Administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie, ajunge la concluzia de a respinge recursurile declarate de Pîslari Gheorghe şi Manoli Dumitru şi a menţine decizia instanţei de apel. În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. a) Colegiul Civil, Comercial şi de Contencios Administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie, DECIDE : Se resping recursurile declarate de Pîslari Gheorghe şi Manoli Dumitru.

Se menţine decizia Curţii de Apel Chişinău din 20 iunie 2013în pricina civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de Valentina Filip împotriva Inspectoratului Fiscal de Stat m. Chişinău, Oficiul Fiscal Rîşcani, privind recunoaşterea validităţii contractului de vînzare-cumpărare a apartamentului nr. 80 din str. Florilor, 8/1, m. Chişinău, încheiat între Filip Valentina şi Djeiranov Victor la data de 22.10.2002; recunoaşterea dreptului de proprietate exclusiv Valentinei Filip asupra apartamentului nr. 80 din str. Florilor, 8/1, m. Chişinău; radierea înscrisului din registrul bunurilor imobile a dreptului de proprietate asupra apartamentului nr. 80 din str. Florilor, 8/1, mun. Chişinău, ce a aparţinut lui Djeiranov Victor, a.n.

01 ianuarie 1945, 9 cererea de chemare în judecată a lui Dumitru Manoli împotriva lui Gheorghe Pîslari şi Valentinei Filip privind constatarea nulităţii contractului de vînzare- cumpărare din 21 aprilie 2009, încheiat între Valentina Filip şi Gheorghe Pîslari, autentificat de notarul privat Angela Cobăneanu, înregistrat cu numărul 1177; recunoaşterea dreptului de proprietate asupra apartamentului nr. 80 din casa de locuit amplasată în mun. Chişinău, str. Florilor, 8/1, cererea de chemare în judecată a lui Gheorghe Pîslari împotriva lui Dumitru Manoli, intervenient accesoriu Valentina Filip privind recunoaşterea lui Gheorghe Pîslari ca cumpărător de bună credinţă al apartamentului nr. 80 din str. Florilor, 8/1, mun.

Chişinău, în conformitate cu contractul de vînzare-cumpărare nr. 1177 din 21 aprilie 2009,autentificat de notarul Angela Cobâneanu, încetarea încălcării de către Dumitru Manoli a dreptului de proprietate asupra apartamentului nr. 80 din str. Florilor, 8/1, mun. Chişinău prin evacuarea acestuia din apartamentul nominalizat cu instalarea lui concomitentă în casa de locuit din str. Grigore Ureche, or. Străşeni, care îi aparţine cu titlu de proprietate privată. Decizia este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedinte, judecător Valeriu Doagă Judecători Dumitru Mardari Sveatoslav Moldovan Oleg Sternioală Vera Macinskaia 10