2rh-150/14 — Anularea anularea proceselor verbale si a contractului de vînzare cumpărare

prima instanță: M.Țurcan dosarul nr.2rh-150/14 instanța de apel: G.Drughiș, I.Guzun, E.Secrieru instanța de recurs: S.Novac, T.Vieru, Iu.Bejenaru ÎNCHEIERE 30 aprilie 2014 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie în componentă: Președinte completului, judecătorul Nicolae Clima Judecătorii Tatiana Vieru, Ion Corolevschi Oleg Sternioală, Svetlana Novac examinând cererea de revizuire depusă de către avocatul Chizilov Roman în interesele Societății pe Acțiuni „BTA-5”, în pricina civilă la acțiunea înaintată de Societatea pe Acțiuni „BTA-5” împotriva Gospodăriei Țărănești „Palanciuc Sergiu şi Eugenia” și Botnari Alexandru, cu privire la recunoașterea nulității absolute a actelor juridice, împotriva încheierii Curţii Supreme de Justiţie din 22 ianuarie 2014, prin care recursul depus de avocatul Chizilov Roman în interesele Societății pe Acțiuni „BTA- 5” a fost declarat inadmisibil, c o n s t a t ă: La 14.09.2011, reclamantul SA„BTA-5” s-a adresat cu acțiune împotriva lui Botnari Alexandru, intervenienţi accesorii Palanciuc Sergiu, Cramarenco Valentina, OCT Căuşeni şi Primăria Căuşeni cu privire la declararea nulității absolute a actului juridic încheiat cu încălcarea limitei împuternicirilor.

Ulterior, prin cererea din data de 14.03.2012, reclamantul şi-a modificat acţiunea, solicitând atragerea în calitate de pârât pe GȚ „Palanciuc Sergiu şi Eugenia” şi OCT Căuşeni, renunțând la pretenție privind anularea deciziei Consiliului or.Căuşeni cu privire la formarea bunului imobil. În motivarea acțiunii, reclamantul a invocat că în anul 2008 SRL „Izvestneak” a procurat prin Bursa de Mărfuri a RM pachetul de acțiuni în mărime de 87,5 % a SA „BTA-5” deținut de către stat, fiind la balanța Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare a RM. La momentul schimbării noii administrații şi a verificării ulterioare a patrimoniului de către noul administrator, a fost depistat faptul, că o parte din patrimoniu este transmis în proprietatea unor terțe persoane.

Până în luna septembrie 2009, Botnari Alexandr a deținut funcţia de administrator al SA„BTA-5”. La 25.12.2006 a fost încheiat contractul de vânzare-cumpărare nr.6268 a bunului imobil cu număr cadastral 2701224008.04, care aparținea cu titlu de proprietate SA „BTA-5”. În calitate de vânzător a participat Botnari Alexandr, care la momentul tranzacției deținea funcţia de administrator al SA„BTA-5”, iar în calitate de cumpărător a participat Palanciuc Sergiu, care deținea funcţia de administrator al GŢ „Palanciuc Sergiu şi Eugenia”. Reclamantul consideră că administratorul SA„BTA-5” a încheiat contractul de vânzare-cumpărare, depășind atribuțiile sale prevăzute în conformitate cu Legea privind societățile pe acțiuni nr. 1134 din 02.04.1997 şi a Statutului SA„BTA-5”, iar prin acţiunile sale a adus prejudiciu considerabil SA „BTA-5”.

Mai consideră, că administratorul urma să convoace consiliul societății pentru a adopta o decizie, neavând dreptul de a efectua unilateral tranzacții de proporții. Susține, că Palanciuc Serghei în calitate de cumpărător trebuia să știe despre capacitatea de exercițiu al administratorului SA„BTA-5”, că este limitată conform legii şi a statutului societății, deci urma să verifice dacă exista decizia consiliului societății în acest sens. Informația asupra bunului care ulterior a fost procurat este accesibilă pentru verificare la oficiul cadastral teritorial în raza căruia se află.

Potrivit Registrului bunurilor imobile al OCT Căuşeni, totalul bunurilor imobile (construcții) deținute în proprietate de către SA„BTA-5” constituiau în anul 2006 suprafața de 3176,3 m2, pe când numai bunul imobil procurat conform datelor OCT constituie suprafața de 1077 m2, care constituie aproximativ 34%, însă, conform Legii este impusă limita de 25% pentru a permite efectuarea tranzacțiilor de acest gen de către administratorul SA„BTA-5”. Consideră că OCT Căuşeni, conform prevederilor art. 35 din Regulamentul cu privire la formarea bunurilor imobile, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.61 din 29.01.1999, urma să verifice dacă formarea bunului imobil nu va leza drepturile altor persoane din motiv că bunul care constituia obiectul tranzacției anterior a fost deținut în proprietatea unei societăți pe acțiuni care activează în baza legii cu privire la societățile pe acțiuni şi a statutului.

Consideră că şi notarul, la autentificarea acestei tranzacții, urma să verifice capacitatea juridică a persoanei, însă el nu a verificat acest fapt, permițând efectuarea unei tranzacții de o persoană care nu avea acest drept. A mai menționat, că la efectuarea tranzacției nu a fost respectată procedura licitației cu strigare. Or, conform Hotărârii Guvernului nr.1056 din 12.11.1997, în setul de documente prezentat potențialilor cumpărători este obligatoriu şi prezenta raportului de evaluare, întocmit în modul stabilit pentru obiectele de construcție nefinalizate, potrivit căruia se va stabili prețul inițial şi pasul licitației cu propunerea de majorare din partea potențialilor cumpărători.

Astfel, reclamantul a solicitat declararea nulității absolute a procesului-verbal a licitației cu strigare nr.2 din 24.08.2006, recunoașterea nulității absolute a contractului de vânzare-cumpărare nr.6268 din 25.12.2006, restabilirea situației anterioare încălcării dreptului şi obligarea OCT Căuşeni de a executa restabilirea situației anterioare. Prin hotărârea Judecătoriei Căuşeni din 18.10.2012 acţiunea a fost respinsă ca neîntemeiată. Prin decizia Curţii de Apel Bender din 26.02.2013 a fost respins apelul declarat de SA„BTA-5”, fiind menținută hotărârea instanței de fond. Prin încheierea Curții Supreme de Justiție din 22.01.2014, recursul depus de avocatul Chizilov Roman în interesele SA„BTA-5” a fost declarat inadmisibil.

Prin încheierea Curții Supreme de Justiție din 19.03.2014, a fost respinsă ca inadmisibilă cererea de revizuire declarată de avocatul Chizilov Roman în interesele SA„BTA-5”. 2 La 21.03.2014, Chizilov Roman, acționând în interesele SA„BTA-5”, a depus o nouă cerere de revizuire, prin care a solicitat admiterea cererii de revizuire, casarea încheierii Curții Supreme de Justiție din 22.01.2014 și rejudecarea cauzei, invocând prevederile art.449 lit.b) CPC, precum că au devenit cunoscute circumstanțe sau fapte esențiale ale pricinii care nu au fost şi nu au putut fi cunoscute revizuentului. În motivarea cererii de revizuire, a indicat că după emiterea încheierii Curții Supreme de Justiție din 22.01.2014, în ianuarie 2014, au fost depistate înscrisuri incontestabile care probează circumstanțe cu valoare juridică pentru soluționarea cererii revizuentului SA„BTA-5”.

Probele respective au fost identificate în urma adresării unui fost angajat al SA„BTA-5” privind solicitarea datelor despre perioada de cotizare la fondul de asigurări sociale, acestea fiind necesare pentru a fi prezentate către CNAS pentru a beneficia de pensie pentru limita de vârstă. În urma verificării de către contabilul SA„BTA-5”, au fost depistate acte financiar-contabile care reprezintă probe incontestabile pentru a fi admisă acțiunea integral, conform cererii de chemare în judecată. Prin actele depistate se probează faptul că tranzacția contestată este una de proporții, şi anume: „Informația privind tranzacțiile de proporții ale emitentului” din 2006, „Raportul financiar” din 31.12.2006, „Bilanțul contabil” din 31.12.2006, „Начисление износа основных средств” și „Пояснительная записка”.

Conform actelor financiar contabile anexate, revizuentul consideră că face dovada valorii imobilului tranzacționat, ce constituie 404114 lei, adică ponderea bunului tranzacționat în valoarea totală a activelor societății este de 31% conform „Informației privind tranzacțiile de proporții ale emitentului” din 01.01.2006. Astfel, pornind de la dispozițiile legale, administratorul societății poate încheia liber orice act juridic cu valoare de până la 25% din valoarea activelor societății. Dacă în procesul activității societății este necesară încheierea de contracte a căror valoare depășește 25% din valoarea activelor societății, iar aceste contracte nu privesc genul de activitate al societății, administratorul trebuie să ceară acordul Consiliului societății sau al Adunării Generale a Acționarilor.

Or, Consiliul societății este organul care reprezintă interesele acționarilor şi în limitele împuternicirilor sale exercită controlul asupra activității societății şi legalității acțiunilor administratorului. Revizuentul mai face referire la pct. 14 al Hotărârii Plenului CSJ cu privire la unele chestiuni ce apar la soluționarea litigiilor dintre acționar şi societatea pe acțiuni, dintre asociat şi societatea cu răspundere limitată (modificată prin Hot. Plenului CSJ nr.13 din 24.12.2010), unde se indică – dacă contractul de proporții a fost semnat de către administrator fără a avea decizia consiliului sau adunării generale, acest contract nu va obliga societatea, fiind lovit de nulitatea absolută.

Nulitatea absolută operează indiferent de faptul dacă terțul contractant avea sau nu cunoștință de lipsa aprobării, întrucât acesta urma la încheierea actului juridic respectiv să pretindă dovadă probării. Această soartă o are oricare contract de proporții încheiat fără acordul consiliului sau al adunării generale a acționarilor, chiar daca prin existența lui nu s-a adus prejudiciu societății (întreprinderii). Astfel, revizuentul consideră că aceste circumstanțe influențează esențial soluția dată de către instanță, în sensul că probele depistate şi anexate la prezenta cerere de revizuire vin să complimenteze probele deja administrate şi anexate la dosar şi înlătură toate dubiile ce țin de tranzacția contestată, care pot sta la baza unei hotărâri motivate şi legale.

3 Totodată, revizuentul afirmă că prin revizuirea în sensul declarat se pretinde corectarea erorilor judiciare şi omisiunile admise de instanța de fond la aprecierea tranzacției de proporții. Menționează, că potrivit cu Hotărârea Curţii Europene a Drepturilor Omului din 03.03.2009 în cazul Eugenia şi Doina Duca contra Moldovei, competenta de revizuire a instanțelor superioare ar trebui să fie exercitată pentru a corecta erorile judiciare și omisiunile justiției, dar nu pentru a efectua o nouă examinare. Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră că cererea de revizuire urmează a fi respinsă ca inadmisibilă din următoarele considerente.

În conformitate cu art.451 CPC al RM cererea de revizuire se depune în scris de persoanele menționate la art.447, indicându-se în mod obligatoriu temeiurile consemnate la art.449, cu anexarea probelor confirmative. În susținerea cererii de revizuire, revizuentul a indicat drept temei art.449 lit.b) CPC, precum că au devenit cunoscute unele circumstanțe esențiale ale pricinii care nu au fost și nu au putut fi cunoscute anterior și a anexat șase înscrisuri în acest sens.

Referitor la temeiul de revizuire prevăzut la art. 449 lit.b) CPC, invocat în prezenta cerere, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie menționează că revizuentul trebuie să dovedească că a întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanțele și faptele esențiale în timpul judecării anterioare a pricinii, care au o importantă esențială pentru soluționarea justă a cauzei civile și care nu au fost cunoscute revizuentului anterior, dar existau până la momentul pronunțării hotărârii, descoperite după ce hotărârea judecătorească a devenit irevocabilă.

Însă, în contextul celor invocate de revizuent, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie nu poate reține ca întemeiate argumentele menționate în cererea de revizuire, precum că i-au devenit cunoscute circumstanțe/fapte esențiale ale pricinii care nu au fost şi nu au putut fi cunoscute anterior şi nici nu ar fi avut posibilitatea de a le cunoaște, şi anume: Raportul financiar din 31.12.2006, Bilanțul contabil din 31.12.2006, Informația privind tranzacțiile de proporții ale emitentului din 2006, Пояснительная записка, Начисление износа основных средств și Аст приема-передачи производственного корпуса.

Or, înscrisurile la care face trimitere revizuentul reprezintă documentația care se păstrează la SA„BTA-5” încă din anul 2006 și sunt inacceptabile afirmațiile expuse în cererea de revizuire precum că probele respective au fost identificate abia în anul 2014, în urma adresării unui fost angajat al SA„BTA-5” cu solicitarea datelor despre perioada de cotizare la fondul de asigurări sociale, informație necesară pentru a fi prezentată în adresa CNAS pentru a beneficia de pensie pentru limită de vârstă. Nu pot fi luate în considerare nici afirmațiile revizuentului SA„BTA-5” precum că în urma verificării de către contabila întreprinderii SA„BTA-5” au fost depistate acte financiar-contabile care reprezintă probe incontestabile, pentru a fi admisă acțiunea integral, conform cererii de chemare în judecată.

Astfel, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie constată că revizuentul nu a dovedit că a întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanțele și faptele esențiale în timpul judecării anterioare a pricinii, invocând 449 lit.b) CPC și ca urmare respinge cererea de revizuire depusă de reprezentantul SA„BTA-5”, Chizilov Roman, ca fiind inadmisibilă. 4 Or, dreptul la un proces echitabil în fața unei instanțe judecătorești independentă şi imparțială, garantat de articolul 6 § 1 din Convenție, trebuie interpretat în Preambulul Convenției, care enunță preeminența principiului supremației dreptului ca element al patrimoniului comun al statelor contractante.

Unul din elementele fundamentale ale preeminenței dreptului este principiul stabilității raporturilor juridice, care înseamnă, între altele, că procedura de revizuire nu trebuie folosită de către instanțele naționale într-o manieră incompatibilă cu principiul securității juridice (cauza „Sfinx-Impex” SA c. Moldovei, nr. 28439/05 din 25 septembrie 2012). Principiul securității raporturilor juridice presupune respectul față de principiul lucrului judecat (res judecata). Acest principiu insistă asupra faptului, că nici o parte la proces nu este în drept să solicite revizuirea unei hotărâri care este definitivă şi executorie, chiar în scopul reluării procesului de judecată şi o nouă soluționare a cauzei.

Competența Curţii Supreme este de a corecta lacunele în drept şi omisiunile justiției, şi nici într- un caz de a efectua o reexaminare. Revizuirea nu trebuie tratată ca un recurs în anulare, şi nici existența a două păreri asupra aceleiași probleme nu poate servi temei pentru reexaminare. Ca excepție de la acest principiu se face în cazul în care reexaminarea este necesară în temeiul circumstanțelor fundamentale şi obligatorii. În consecință, admiterea cererii de revizuire în împrejurările reținute va constitui incontestabil o încălcare a principiului securității raporturilor juridice (Popov (2) contra Moldovei, E. Duca contra Moldovei ş.a). Având în vedere cele expuse, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a respinge ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de reprezentantul revizuentului SA„BTA-5”,Chizilov Roman.

În conformitate cu, art. 453 alin.(1) lit.a) CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, d i s p u n e : Se respinge cererea de revizuire depusă de avocatul Chizilov Roman în interesele Societății pe Acțiuni „BTA-5”, ca fiind inadmisibilă. Încheierea nu este supusă nici unei căi de atac. Președintele ședinței, judecătorul Nicolae Clima Judecătorii: Tatiana Vieru Ion Corolevschi Oleg Sternioală Svetlana Novac 5