2rh-100/14 — Anularea proceselor verbale si a contractului de vinzare cumpărare

prima instanță: M.Țurcan dosarul nr.2rh-100/14 instanța de apel: G.Drughiș, I.Guzun, E.Secrieru instanța de recurs: S.Novac, T.Vieru, Iu.Bejenaru ÎNCHEIERE 19 martie 2014 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie în componentă: Președinte completului, judecătorul Nicolae Clima Judecătorii Tatiana Vieru, Ion Corolevschi Oleg Sternioală, Svetlana Novac examinând cererea de revizuire depusă de către avocatul Chizilov Roman în interesele revizuentului, Societatea pe Acțiuni „BTA-5”, în pricina civilă la acțiunea înaintată de Societatea pe Acțiuni „BTA-5” împotriva lui Botnari Alexandru, gospodăria țărănească „Palanciuc Sergiu şi Eugenia” cu privire la declararea nulității absolute a actelor juridice, împotriva încheierii Curţii Supreme de Justiţie din 22 ianuarie 2014, prin care recursul depus de avocatul Chizilov Roman în interesele Societății pe Acțiuni „BTA- 5” a fost declarat inadmisibil, c o n s t a t ă: La 14 septembrie 2011, reclamantul SA„BTA-5” s-a adresat cu cerere de chemare în judecată către Botnari Alexandru, intervenienţi accesorii Palanciuc Sergiu, Cramarenco Valentina, OCT Căuşeni şi Primăria Căuşeni cu privire la declararea nulităţii absolute a actului juridic încheiat cu încălcarea limitei împuternicirilor.

Ulterior, prin cererea din data de 14 martie 2012 reclamantul şi-a modificat acţiunea, solicitînd atragerea în calitate de pârât GȚ „Palanciuc Sergiu şi Eugenia” şi Oficiul Cadastral Teritorial Căuşeni, precum şi a renunţat la pretenţia privind anularea deciziei Consiliului orăşenesc Căuşeni cu privire la formarea bunului imobil. În motivarea acțiunii, reclamantul a invocat că în anul 2008 SRL „Izvestneak” a procurat prin bursa de mărfuri a Republicii Moldova pachetul de acţiuni în mărime de 87,5 % a SA „BTA-5” deţinut de către stat, fiind la balanţa Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare a Republicii Moldova. La momentul schimbării noii administrații şi a verificării ulterioare a patrimoniului de către noul administrator, a fost depistat faptul, că o parte din patrimoniu este transmis în proprietatea persoanelor terţe.

Până în luna septembrie 2009, Botnari Alexandr a deţinut funcţia de administrator al SA„BTA-5”. La 25 decembrie 2006 a fost încheiat contractul de vînzare-cumpărare nr.6268 a bunului imobil cu număr cadastral 2701224008.04, care aparţinea cu titlu de proprietate SA „BTA-5”. În calitate de vînzător a participat Botnari Alexandr, care la momentul tranzacţiei deţinea funcţia de administrator al SA„BTA-5”, iar în calitate de cumpărător a participat Palanciuc Sergiu, care deţinea funcţia de administrator al GŢ „Palanciuc Sergiu şi Eugenia”. Consideră că administratorul SA„BTA-5” a încheiat contractul de vînzare- cumpărare, depăşind atribuţiile sale conform Legii privind societăţile pe acţiuni nr. 1134 din 02 aprilie 1997 şi a Statutului SA„BTA-5”, iar prin acţiunile sale a adus prejudiciu considerabil SA „BTA-5”.

Consideră, că administratorul urma să convoace consiliul societăţii pentru a adopta o decizie, neavînd dreptul de a efectua unilateral tranzacţii de proporţii. Susţine că Palanciuc Serghei în calitate de cumpărător trebuia să ştie despre capacitatea de exerciţiu al administratorului SA„BTA-5”, că este limitată conform legii şi a statutului societăţii, şi urma să verifice dacă există decizia consiliului societăţii în acest sens. Informaţia asupra bunului care ulterior a fost procurat de către dumnealui este accesibilă şi disponibilă pentru verificare la oficiul cadastral teritorial în raza căruia se află.

Potrivit registrului bunurilor imobile al OCT Căuşeni, totalul bunurilor imobile (construcţii) deţinute în proprietate de către SA„BTA-5” constituiau în anul 2006, suprafaţa de 3176,3 m2, pe cînd numai bunul imobil procurat conform datelor OCT constituie suprafaţa de 1077 m2 care constituie aproximativ 34 %, însă, conform Legii este impusă limita de 25 % pentru a permite efectuarea tranzacţiilor de acest gen administratorului SA„BTA-5”. Consideră că, Oficiul Cadastral Teritorial Căuşeni, conform prevederilor art. 35 din Regulamentul cu privire la formarea bunurilor imobile, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 61 din 29 ianuarie 1999, urma să verifice dacă formarea bunului imobil nu va leza drepturile altor persoane din motiv că bunul care constituia obiectul tranzacţiei anterior a fost deţinut în proprietatea unei societăţi pe acţiuni care activează în baza legii cu privire la societăţile pe acţiuni şi a statutului.

Consideră că şi notarul, la autentificarea acestei tranzacţii, urma să verifice capacitatea juridică a persoanei, însă el nu a verificat acest fapt, permiţînd efectuarea unei tranzacţii de o persoană care nu avea acest drept. A mai menţionat că la efectuarea tranzacţiei nu a fost respectată procedura licitaţiei cu strigare. Or, conform Hotărîrii Guvernului nr.1056 din 12 noiembrie 1997, în setul de documente prezentat potențialilor cumpărători este obligatoriu şi prezenţa raportului de evaluare, întocmit în modul stabilit pentru obiectele de construcţie nefmalizate, potrivit căruia se va stabili preţul iniţial şi pasul licitaţiei cu propunere de majorare din partea potenţialilor cumpărători.

Astfel, reclamantul a solicitat declararea nulităţii absolute a procesului-verbal a licitaţiei cu strigare nr. 2 din 24 august 2006, recunoaşterea nulităţii absolute a contractului de vînzare-cumpărare nr. 6268 din 25 decembrie 2006, restabilirea situaţiei anterioare încălcării dreptului şi obligarea OCT Căuşeni de a executa restabilirea situaţiei anterioare. Prin hotărîrea Judecătoriei Căuşeni din 18 octombrie 2012 acţiunea a fost respinsă ca neîntemeiată. Prin decizia Curţii de Apel Bender din 26 februarie 2013 a fost respins apelul declarat de SA„BTA-5”, fiind menţinută hotărîrea Judecătoriei Căuşeni din 18 octombrie 2012. Prin încheierea Curții Supreme de Justiție din 22 ianuarie 2014, recursul depus de avocatul Chizilov Roman în interesele SA„BTA-5” a fost declarat inadmisibil.

2 La 06 februarie 2014, avocatul Chizilov Roman, acționând în interesele SA„BTA-5” a depus cerere de revizuire, prin care a solicitat admiterea cererii de revizuire, casarea încheierii Curții Supreme de Justiție din 22 ianuarie 2014 și rejudecarea cauzei, invocând prevederile art.449 lit.b) CPC – au devenit cunoscute unele circumstanțe sau fapte esențiale ale pricinii care nu au fost şi nu au putut fi cunoscute revizuentului. În motivarea cererii de revizuire se indică că după emiterea încheierii Curții Supreme de Justiție din 22 ianuarie 2014, i-au devenit cunoscute circumstanțe și fapte esențiale ale pricinii care nu au fost şi nu au putut fi cunoscute anterior şi nici nu a avut posibilitatea de a le cunoaște, și anume: în ianuarie 2014 au fost depistate înscrisuri incontestabile care probează circumstanțe cu valoare juridică pentru soluționarea cererii revizuentului, SA„BTA-5”.

Probele respective au fost identificate în urma adresării unui fost angajat al SA„BTA-5” privind solicitarea datelor despre perioada de cotizare la fondul de asigurări sociale, acestea fiind necesare pentru a fi prezentate către CNAS pentru a beneficia de pensie pentru limita de vârstă. În urma verificării de către contabila SA„BTA-5”, au fost depistate acte financiar-contabile care reprezintă probe incontestabile, pentru a fi admisă acțiunea integral, conform cererii de chemare în judecată. Prin actele depistate se probează faptul că tranzacția contestată este una de proporții, şi anume: „Informația privind tranzacțiile de proporții ale emitentului din 2006, Raportul financiar din 31 decembrie 2006, Bilanțul contabil din 31 decembrie 2006, Начисление износа основных средств, Пояснительная записка”.

Conform actelor financiar contabile anexate, revizuentul consideră că face dovada valorii imobilului tranzacționat, ce constituie 404114 lei, adică ponderea bunului tranzacționat în valoarea totală a activelor societății este de 31% conform „informației privind tranzacțiile de proporții ale emitentului” 01.01.2006 . Astfel, pornind de la dispozițiile legale, administratorul societății poate încheia liber orice act juridic cu valoare de până la 25 % din valoarea activelor societății. Dacă în procesul activității societății este necesară încheierea de contracte a căror valoare depășește 25 % din valoarea activelor societății, iar aceste contracte nu privesc genul de activitate al societății, administratorul trebuie să ceară acordul Consiliului societății sau al Adunării Generale a Acționarilor.

Or, Consiliul societății este organul care reprezintă interesele acționarilor şi în limitele împuternicirilor sale exercită controlul asupra activității societății şi legalității acțiunilor administratorului. Revizuentul mai face referire la pct. 14 al Hotărârii Plenului CSJ cu privire la unele chestiuni ce apar la soluționarea litigiilor dintre acționar şi societatea pe acţiuni, dintre asociat şi societatea cu răspundere limitată (modificată prin Hot. Plenului CSJ nr. 13 din 24.12.2010), unde se indică – dacă contractul de proporții a fost semnat de către administrator fără a avea decizia consiliului sau adunării generale, acest contract nu va obliga societatea, fiind lovit de nulitatea absolută.

Nulitatea absolută operează indiferent de faptul dacă terțul contractant avea sau nu cunoștință de lipsa aprobării, întrucât acesta urma la încheierea actului juridic respectiv să pretindă dovadă probării. Această soartă o are oricare contract de proporții încheiat fără acordul consiliului sau al adunării generale a acționarilor, chiar daca prin existența lui nu s-a adus prejudiciu societății (întreprinderii). Astfel, revizuentul consideră că aceste circumstanțe influențează esențial soluția dată de către instanță, în sensul că prin probele depistate şi anexate la prezenta cerere de revizuire vin să complimenteze probele deja administrate şi anexate la dosar 3 şi înlătură toate dubiile ce țin de tranzacția contestată, care pot sta la baza unei hotărâri motivate şi legale.

Totodată, revizuentul menționează că prin revizuirea în sensul declarat se pretinde corectarea erorilor judiciare şi a omisiunilor admise de către instanţa de fond la aprecierea caracterelor unei tranzacţii de proporţii. Or, Hotărârea Curţii Europene a Drepturilor Omului din 03 martie 2009 în cazul Eugenia şi Doina Duca contra Moldovei statuează că, Competenta de revizuire a instanţelor superioare ar trebui să fie exercitată pentru a corecta erorile judiciare și omisiunile justiţiei, dar nu pentru a efectua o nouă examinare. Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră că cererea de revizuire urmează a fi respinsă ca inadmisibilă din următoarele considerente.

În susținerea cererii de revizuire, revizuentul a indicat drept temei art.449 lit.b) CPC – au devenit cunoscute unele circumstanțe esențiale ale pricinii care nu au fost și nu au putut fi cunoscute anterior. În conformitate cu art.451 CPC al RM cererea de revizuire se depune în scris de persoanele menționate la art.447, indicându-se în mod obligatoriu temeiurile consemnate la art.449 și anexându-se probele ce le confirmă. La 06 februarie 2014, avocatul Chizilov Roman, acționând în interesele SA„BTA-5” a depus cerere de revizuire, anexând mandatul eliberat în baza contractului de asistență juridică nr. 16 din 06 februarie 2014 (f.d.222). Însă, mandatul menționat nu corespunde prevederilor art. 81 CPC, respectiv nu sunt indicate împuternicirile avocatului și nici semnătura clientului în acest sens.

Or, în conformitate cu art. 81 CPC, împuternicirea de reprezentare în judecată acordă reprezentantului dreptul de a exercita în numele reprezentatului toate actele procedurale, cu excepția dreptului de a semna cererea şi de a o depune în judecată, de a strămuta pricina la o judecată arbitrală, de a renunța total sau parțial la pretențiile din acțiune, de a majora sau reduce cuantumul acestor pretenții, de a modifica temeiul sau obiectul acțiunii, de a o recunoaște, de a încheia tranzacții, de a intenta acțiune reconvențională, de a transmite împuterniciri unei alte persoane, de a ataca hotărârea judecătorească, de a-i schimba modul de executare, de a amână sau eșalona executarea ei, de a prezenta un titlu executoriu spre urmărire, de a primi bunuri sau bani în temeiul hotărârii judecătorești, drept care trebuie menționat expres, sub sancțiunea nulității, în procura eliberată reprezentantului persoanei juridice sau în mandatul eliberat avocatului.

Deci, avocatul Chizilov Roman nu deține împuterniciri să acționeze în numele şi interesele SA„BTA-5”, fapt care include şi disponibilitatea procedurală de a declara revizuire în numele acesteia, prin urmare, cererea de revizuire este depusă de o persoană neîmputernicită în acest sens. Astfel, din considerentele enunțate, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a respinge revizuirea declarată de avocatul Chizilov Roman în interesele SA„BTA-5” ca depusă de o persoană neîmputernicită. În conformitate cu art. 270, art. 453 alin.(1) lit.a) CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie d i s p u n e : 4 Se respinge cererea de revizuire depusă de avocatul Chizilov Roman în interesele Societății pe Acțiuni „BTA-5”, ca fiind inadmisibilă.

Încheierea nu este supusă nici unei căi de atac. Președintele ședinței, Judecătorul Nicolae Clima Judecătorii: Tatiana Vieru Ion Corolevschi Oleg Sternioală Svetlana Novac 5