3ra-515-2014 — Contestarea actului administrativ

prima instanţă: A.Cucerescu dosarul nr.3ra-515/14 instanţa de apel: Iu. Grosu A.Corcenco, D.Corolevschi ÎNCHEIERE 24 aprilie 2014 mun. Chişinău Colegiul civil comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele completului, judecătorul - Valeriu Doagă Judecătorii - Iuliana Oprea, Sveatoslav Moldovan examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de Consiliul municipal Bălţi, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de Oficiul Teritorial Bălţi al Cancelariei de Stat împotriva Consiliului municipal Bălţi cu privire la contestarea actului administrativ, împotriva deciziei Curţii de Apel Bălţi din 13 februarie 2014 c o n s t a t ă La data de 09 iulie 2013 Oficiul Teritorial Bălţi al Cancelariei de Stat a depus cerere de chemare în judecată împotriva Consiliului municipal Bălţi cu privire la contestarea actului administrativ.

În motivarea acţiunii reclamantul a menţionat, că prin aprobarea punctului nr.1 din decizia nr.3/01 din 25 aprilie 2013 „Privind neadmiterea executării ordinului Ministerului Sănătăţii nr. 904 din 17 septembrie 2012 pe teritoriul mun.Bălţi”, Consiliul municipal Bălţi a declarat inaplicabilitatea pe teritoriul mun.Bălţi al ordinului Ministerului Sănătăţii nr.904 din 17 septembrie 2012 privind aprobarea listei produselor alimentare nerecomandate preşcolarilor şi elevilor. Consideră aprobarea în cauză ilegală, deoarece autoritatea deliberativă şi-a depăşit atribuţiile sale stabilite de Legea privind administraţia publică locală nr.436 din 28 decembrie 2006, ignorează executarea unor legi şi acte administrative, prevederile cărora sunt obligatorii pentru executare.

Oficiul Teritorial Bălţi al Cancelariei de Stat solicită anularea punctului nr.1 din decizia Consiliului municipal Bălţi nr.3/01 din 25 aprilie 2013 „Privind neadmiterea executării ordinului Ministerului Sănătăţii nr. 904 din 17 septembrie 2012 pe teritoriul mun.Bălţi”. Prin hotărîrea judecătoriei Bălţi din 11 noiembrie 2013 acţiunea s-a admis şi s-a anulat punctul nr.1 din decizia Consiliului municipal Bălţi nr.3/01 din 25 aprilie 2013 „Privind neadmiterea executării ordinului Ministerului Sănătăţii nr. 904 din 17 1 septembrie 2012 pe teritoriul mun.Bălţi”. Prin decizia Curţii de Apel Bălţi din 13 februarie 2014 s-a respins apelul declarat de Consiliul municipal Bălţi şi s-a menţinut hotărîrea primei instanţe.

La data de 19 februarie 2014 Consiliul municipal Bălţi a declarat recurs împotriva deciziei instanţei de apel, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei, cu emiterea unei noi hotărîri prin care acţiunea să fie respinsă. În motivarea recursului a invocat, că instanţa de apel eronat a aplicat normele de drept material. Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele pricinii civile, completul Colegiului civil comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul este inadmisibil din următoarele motive. În conformitate cu art. 432 CPC, părţile şi alţi participanţi la proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

(2) Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanţa judecătorească: a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată; b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată; c) a interpretat în mod eronat legea; d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

(3) Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care: a) pricina a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea ei; b) pricina a fost judecată în absenţa unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat locul, data şi ora şedinţei de judecată; c) în judecarea pricinii au fost încălcate regulile privind limba de desfăşurare a procesului; d) instanţa a soluţionat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în proces; e) în dosar lipseşte procesul-verbal al şedinţei de judecată; f) hotărîrea a fost pronunţată cu încălcarea competenţei jurisdicţionale.

(4) Săvârşirea altor încălcări decât cele indicate la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluţionarea greşită a pricinii sau în cazul în care instanţa de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanţa judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului. (5) Temeiurile prevăzute la alin.(3) se iau în considerare de către instanţă din oficiu şi în toate cazurile. În conformitate cu art.433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care: a) recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.432 alin.(2), (3) şi (4); b) recursul este depus cu omiterea termenului de declarare prevăzut la art.434; c) persoana care a înaintat recursul nu este în drept să-l declare; d) recursul se depune în mod repetat după ce a fost examinat.

Completul Colegiului civil comercial şi de contencios administrativ al Curţii 2 Supreme de Justiţie consideră că, recursul declarat nu se încadrează în temeiurile prevăzute la normele de drept citate. Argumentele invocate în recurs că, instanţa de apel eronat a aplicat normele de drept material nu pot fi reţinute, deoarece sunt declarative şi nu au suport legal, normele de drept aplicate fiind just raportate la circumstanţele de fapt ale pricinii civile. Or, recursul exercitat are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material şi procedural, verificându-se numai legalitatea deciziei dar nu şi temeinicia în fapt, iar în conformitate cu art. 440 Cod de procedură civilă, procedura admisibilităţii constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 433 din Codul de procedură civilă.

Circumstanţele cauzei au fost determinate de instanţa de apel şi apreciate corect cu argumentări adecvate bazate pe normele de drept ce reglementează raportul juridic în litigiu. Astfel, instanţa de recurs notează, că recurentul nu a invocat niciun argument plauzibil în vederea ilegalităţii deciziei instanţei de apel. În acest sens, completul reaminteşte prin prisma jurisprudenţei CEDO, fosta Comisie a arătat că “... art.6 parag.1 al Convenţiei, nu impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanţă de recurs, întemeindu-se pe dispoziţii legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinţei pronunţate de o instanţă inferioară, ca fiind lipsit de şanse de succes.” (cauza Rebait şi alţii contra Franţei, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25.02.1995, nr.26561/1995) Colegiul deduce, că din conţinutul cererii de recurs nu rezultă existenţa unuia din temeiurile legale de recurs.

Din considerentele menţionate şi având în vedere faptul, că instanţa de apel a examinat pricina sub toate aspectele, a verificat şi a apreciat corect probele prezentate, iar argumentele recurentului nu se încadrează în temeiurile prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) şi (4) Cod de procedură civilă, completul Colegiului civil comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de Consiliul municipal Bălţi ca inadmisibil. În conformitate cu art.432, art.433, art.440 CPC, completul Colegiului civil comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie d i s p u n e Recursul declarat de Consiliul municipal Bălţi se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele completului, judecătorul Valeriu Doagă Judecătorii Iuliana Oprea Sveatoslav Moldovan 3