3ra-1542/14 — Contestarea actului administrativ

Prima instanţă: jud. N. Ocerednîi dosarul nr. 3ra-1542/2014 Instanţa de apel: jud. E. Ababei, G. Polivenco, N. Matveeva ÎNCHEIERE 10 decembrie 2014 mun.

Chişinău Colegiul Civil, Comercial şi de Contencios Administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele completului, judecătorul Svetlana Filincova Judecătorii Iurie Bejenaru, Galina Stratulat examinînd chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către Primăria municipiului Bălţi, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a Oficiului teritorial Bălţi al Cancelariei de Stat împotriva Primăriei municipiului Bălţi cu privire la contestarea actului administrativ, împotriva deciziei Curţii de Apel Bălţi din 25 martie 2014, prin care a fost respins apelul declarat de Primăria municipiului Bălţi şi menţinută hotărîrea Judecătoriei Bălţi din 15 noiembrie 2014 a c o n s t a t a t: La 05 august 2013 Oficiul teritorial Bălţi al Cancelariei de Stat a depus cerere de chemare în judecată împotriva Primăriei municipiului Bălţi cu privire la contestarea actului administrativ.

În motivarea acţiunii a invocat că, de către Oficiul Teritorial Bălţi al Cancelariei de Stat în ordinea art. 65 din Legea nr. 436-XVI din 28 decembrie 2006 privind administraţia publică locală, a fost efectuat un control facultativ a legalităţii dipoziţiei nr. 650 din 21 decembrie 2012 „Cu privire la prelungirea termenilor contractelor de arendă a terenului şi modificarea dispoziţiei Primarului mun.

Bălţi nr. 559 din 05 noiembrie 2012. A mai invocat că în urma acestui control s-a depistat că aceasta a fost emisă cu încălcarea competenţei, şi anume conform art. 14 alin. (2) lit. b) din Legea privind administraţia publică locală nr. 436 din 28 decembrie 2006, consiliul local administrează bunurile domeniului public şi celui privat a oraşului/municipiului, iar primarul răspunde de inventarierea şi administrarea bunurilor domeniului public şi celui privat a oraşului/municipiului în limitele competenţei sale şi semenează actele şi contractele încheiate în numele colectivităţii locale, fiind autoritate reprezentativă a populaţiei unităţii administrativ teritoriale şi executivă a consiliului local.

Ca urmare, la 25 ianuarie 2013 prin notificarea nr. 1304/OT1-090, reclamantul a solicitat primarului anularea dispoziţiei în cauză, care a fost respinsă. Solicită reclamantul, anularea pct. 1 a dispoziţiei nr. 650 din 21 decembrie 2012 „Cu privire la prelungirea termenilor contractelor de arendă a terenului şi modificarea dispoziţiei Primarului municipiului Bălţi nr. 559 din 05 noiembrie 2012 şi totodată, solicită repunerea în termen pentru depunerea cererii de chemare în judecată considerînd că a fost omis din motive întemeiate dat fiind faptul că anterior o cerere similară a fost expediată la Judecătoria Bălţi prin scrisoare recomandată, dar din motive independente de ei această cerere nu a ajuns la destinaţie.

Prin hotărîrea Judecătoriei Bălţi din 15 noiembrie 2013 cererea de chemare în judecată a fost admisă, a fost anulat pct. 1 a dispoziţiei nr. 650 din 21 decembrie 2012 „Cu privire la prelungirea termenilor contractelor de arendă a terenului şi modificarea dispoziţiei Primarului municipiului Bălţi nr. 559 din 05 noiembrie 2012”. Prin decizia Curţii de Apel Bălţi din 25 martie 2014 a fost respins apelul declarat de Primăria municipiului Bălţi şi menţinută hotărîrea Judecătoriei Bălţi din 15 noiembrie 2013. La 06 mai 2014 Primăria municipiului Bălţi a declarat recurs împotriva decizie Curţii de Apel Bălţi din 25 martie 2014, solicitînd casarea deciziei instanţei de apel şi a hotărîrii primei instanţe, cu emiterea unei noi hotărîri de respingere a acţiunii.

În motivarea recursului a indicat că, instanţa de apel a emis decizia cu încălcarea normelor de drept material care au dus la soluţionarea greşită a pricinii, deoarece instanţa a încălcat obligaţia de motivare, a apreciat în mod arbitrar probele, iar erorile de fapt şi de drept comise de instanţă au dus la încălcarea drepturilor fundamentale ale recurentului la un proces echitabil. Studiind temeiurile recursului în raport cu materialele pricinii civile, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul declarat este inadmisibil. În conformitate cu art. 432 CPC, părţile şi alţi participanţi la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.432 alin.(2), (3) şi (4). Completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul declarat de către Primăria municipiului Bălţi nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432, alin.(2), (3) şi (4) CPC. Astfel, instanţa de apel a examinat pricina sub toate aspectele, a verificat şi a apreciat corect probele prezentate, iar argumentele invocate în recursul declarat de către Primăria municipiului Bălţi în esenţa lor sunt expuse asupra circumstanţelor de fapt şi nu de drept, cărora instanţa de apel le-a dat o apreciere corectă conform cerinţelor art. 130 CPC.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie reiterează că procedura admisibilităţii constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432, alin.(2), (3) şi (4) CPC, fără a se examina temeinicia lor. Pe cînd, alte argumente invocate în recurs nu au relevanţă, deoarece nu denotă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate şi urmează a fi respins, or recursul exercitat conform secţiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material şi procedural, verificîndu-se numai legalitatea deciziei dar nu şi temeinicia în fapt.

Aici, Completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie reiterează că conform jurisprudenţei CEDO, recursurile trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situaţiei prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza Purcell contra Irlandei, 16 aprilie 1991), însă motivele recursului invocat în speţă sunt similare celor invocate în cadrul judecării pricinii, asupra căror instanţa de apel s-a pronunţat în mod corespunzător. Distinct de cele relatate, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de către Primăria municipiului Bălţi ca inadmisibil.

În conformitate cu art. art. 270, 431 alin. (2), art. 433 lit. a), art. 440 CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie d i s p u n e Recursul declarat de către Primăria municipiului Bălţi se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele completului, judecătorul Svetlana Filincova Judecătorii Iurie Bejenaru Galina Stratulat