3ra-979/14 — contestarea actului administrativ

prima instanță: A. Donos dosarul nr. 3ra-979/14

instanța de apel: I. Grosu, A. Corcenco, D. Corolevschi

Î N C H E I E R E

06 august 2014 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Iulia Sîrcu

Judecătorii Valentina Clevadî, Ion Corolevschi

examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de

Consiliul municipal Bălți în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a

Oficiului Teritorial Bălți al Cancelariei de Stat împotriva Consiliului municipal

Bălți cu privire la contestarea actului administrativ, împotriva deciziei Curții de

Apel Bălți din 24 aprilie 2014, prin care a fost respins apelul Consiliului municipal

Bălți și menținută hotărârea Judecătoriei Bălți din 24 octombrie 2013,

c o n s t a t ă

La 29 mai 2013 Oficiului Teritorial Bălți al Cancelariei de Stat a depus o

cerere de chemare în judecată împotriva Consiliului municipal Bălți cu privire la

contestarea actului administrativ.

În motivarea acțiunii a indicat că Oficiului Teritorial Bălți al Cancelariei de

Stat, în ordinea art. 64 din Legea privind administrația publică locală nr. 436 din 28

decembrie 2006, a efectuat controlul obligatoriu de legalitate a deciziei nr. 1/64 din

28 februarie 2013 cu privire la modificarea deciziei Consiliului mun. Bălți nr. 2/16

din 23 februarie 2012 cu privire la declararea municipiului Bălți ca zonă de

susținere a Bisericii Ortodoxe din Moldova și de neadmitere a propagandei

agresive a orientărilor sexuale netradiționale în mun. Bălți, în urma cărui s-a

depistat că aceasta este ilegală.

Susține că la 26 martie 2013, prin notificările nr. 1304/OT -264, Oficiului

1

Teritorial Bălți al Cancelariei de Stat a solicitat Consiliului municipal Bălți

abrogarea acesteia, însă cerința a fost respinsă ca fiind neîntemeiată, prin decizia

nr. 3/40 din 25 aprilie 2013 cu privire la examinarea notificărilor Oficiului

Teritorial Bălți al Cancelariei de Stat nr. 1304/OT -264 din 26 martie 2013.

1

Indică că prin decizia contestată Consiliul municipal Bălți a aprobat

modificarea pct. 3 a deciziei nr. 2/16 din 23 februarie 2012 cu privire la declararea

mun. Bălți ca zonă de susținere a Bisericii Ortodoxe din Moldova și de neadmitere

a propagandei agresive a orientărilor sexuale netradiționale în mun. Bălți, prin care

a interzis pe teritoriul mun. Bălți acțiuni publice orientate spre propagarea

sodomiei, lesbianismului, bisexualismului, transgendernismului printre minori și

tineret, exprimat prin activitatea de a răspândi intenționat, în mod public informația

care aduce prejudiciu sănătății, moralei și dezvoltării spirituale a minorilor și

tineretului.

Consideră că decizia contestată este una ilegală deoarece prin aprobarea unui

astfel de act administrativ Consiliul municipal Bălți și-a depășit atribuțiile, care nu

țin de competențele de bază ale Consiliului local, stabilite prin art. 14 al Legii

privind administrația publică locală, precum și prevederile art. 4 alin. (3) din Legea

privind descentralizarea administrativă. De asemenea Consiliul mun. Bălți a

ignorat prevederile art. 16 alin. (2), art. 109 alin. (1) din Constituție, art. 19 și art.

29 ale Declarației Universale a Drepturilor Omului, art. 6 din Legea cu privire la

asigurarea egalității și art. 8 alin. (2) din Legea privind drepturile copilului.

Solicită reclamantul anularea deciziei Consiliului municipal Bălți nr. 1/64

din 28 februarie 2013 cu privire la modificarea deciziei Consiliului mun. Bălți nr.

2/16 din 23 februarie 2012 cu privire la declararea municipiului Bălți ca zonă de

susținere a Bisericii Ortodoxe din Moldova și de neadmitere a propagandei

agresive a orientărilor sexuale netradiționale în mun. Bălți.

Prin hotărârea Judecătoriei Bălți din 24 octombrie 2013 acțiunea a fost

admisă, a fost anulată decizia Consiliului municipal Bălți nr. 1/64 din 28 februarie

2013 cu privire la modificarea deciziei Consiliului mun. Bălți nr. 2/16 din 23

februarie 2012 cu privire la declararea municipiului Bălți ca zonă de susținere a

Bisericii Ortodoxe din Moldova și de neadmitere a propagandei agresive a

orientărilor sexuale netradiționale în mun. Bălți.

Prin decizia Curții de Apel Bălți din 24 aprilie 2014 a fost respins apelul

Consiliului municipal Bălți și menținută hotărârea Judecătoriei Bălți din 24

octombrie 2013.

La 13 iunie 2014, în termenul prevăzut de lege, Consiliul municipal Bălți a

declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, cerând admiterea acestuia,

casarea hotărârilor judecătorești și pronunțarea unei noi hotărâri de respingere a

acțiunii.

Recurentul Consiliul municipal Bălți, în motivarea recursului, a invocat că la

emiterea deciziei instanța de apel a făcut referire doar la argumentele primei

instanțe, fără a examina obiectiv argumentele și probele prezentate.

Afirmă că concluzia instanței precum că la adoptarea deciziei contestate

Consiliul municipal Bălți a încălcat competențele de bază este neîntemeiată

deoarece potrivit alin. (3) art. 14 din Legea privind administrația publică locală nr.

436-XVI din 28 decembrie 2006 consiliul local realizează și alte competențe

stabilite prin lege, prin statutul satului (comunei), orașului (municipiului), ori prin

regulamentul consiliului.

Consideră că hotărârea Judecătoriei Bălți și a Curții de Apel Bălți sunt

ilegale deoarece anume prin decizia Consiliului municipal Bălți privind

interzicerea acțiunilor publice care vor prejudicia drepturile altor persoane, vor fi

respectate normele de drept la care face referire în motivarea hotărârii sale instanța

de judecată.

Susține că instanța de judecată nu a luat în considerare că prin interzicerea

acțiunilor enumerate în decizia contestată, dimpotrivă se aplică normele de drept la

care a făcut referire instanța, și anume, garantarea copilului capabil să-și formuleze

opiniile și dreptul de a-și exprima liber aceste opinii asupra oricărei probleme care

îl privește.

La fel, consideră că argumentele instanței precum că prin emiterea deciziei

Consiliul a încălcat art. 18 și 19 din Declarația Universală a Drepturilor Omului

sunt neîntemeiate și contradictorii deoarece actele internaționale care obligă

autoritățile publice locale de a asigura ordinea publică, de a proteja drepturile

copiilor, a modului de viață și a drepturilor omului, a culturii, intereselor și

tradițiilor locale au interzis săvârșirea acțiunilor publice care aduc prejudiciu

drepturilor altor persoane.

Mai indică că orice persoană își exercită drepturile constituționale cu bună

credință, fără să încalce drepturile și libertățile altora. Libertatea întrunirilor este

consacrată în art. 40 al Constituției și dezvoltată prin Legea nr. 28/2008 privind

întrunirile, însă, art. 8 al Legii privind întrunirile nr. 26-XVI din 22 februarie 2008

interzice întrunirile prin care se urmărește îndemnarea la agresiune, încălcarea

ordinii publice sau organizarea tulburărilor în masă, încălcarea moralității publice,

a drepturilor și libertăților altor persoane, or, manifestările publice a orientărilor

sexuale netradiționale atentează la morala publică, care reprezintă o valoare

ocrotită de lege și, în special, prejudiciază drepturile persoanelor minore, care nu

au atins maturitatea fizică și psihică, iar orice instigare dubioasă ar putea influența

negativ asupra dezvoltării acestora.

Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele pricinii civile,

completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul este inadmisibil din următoarele

considerente.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC, pârțile și alți participanți la proces

sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural

prevăzute la art. 432 alin. (2), (3), (4) CPC.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate

sau aplicate eronat, iar alin. (4) prevede că săvârșirea altor încălcări decât cele

indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în

măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii

sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către

instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la

încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră

inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la

art. 432 alin. (2), (3), (4) CPC.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție consideră că recursul Consiliului municipal Bălți nu se

încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Prin urmare, argumentele invocate în recurs nu denotă încălcarea esențială

sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept

procedural de către instanța de apel, respectiv, nu constituie temei de casare a

deciziei recurate.

Or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai

asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se numai

legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție menționează și faptul că procedura

admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Astfel, din considerentele menționate și având în vedere faptul că instanța de

apel și prima instanță au examinat pricina sub toate aspectele, au verificat și au

apreciat corect probele prezentate și au aplicat corect normele de drept material,

completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera recursul Consiliului

municipal Bălți ca inadmisibil.

În conformitate cu art. art. 269-270, 431 alin. (2), 433 lit. a), art. 440 alin. (1)

CPC, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție,

d i s p u n e:

Recursul depus de Consiliul municipal Bălți se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului, Iulia Sîrcu

judecătorul

Judecătorii Valentina Clevadî

Ion Corolevschi