2ra-1210/14 — Repararea prejudiciului material şi încasarea cheltuielilor de judecată

prima instanță: I. Rabei dosarul nr. 2ra-1210/14 instanţa de apel – Iu. Grosu, D. Corolevschi, A. Corcenco ÎNCHEIERE 17 aprilie 2014 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţa: Preşedinte, judecătorul Nicolae Clima Judecătorii Ion Druţă Tamara Chişca-Doneva examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către Rusu Alexei, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a Societăţii cu Răspundere Limitată „Lux-Stil” împotriva lui Rusu Alexei şi Opalco Denis cu privire la repararea prejudiciului material și la cererea reconvențională lui Rusu Alexei împotriva Societății cu Răspundere Limitată „Lux-Stil” cu privire la repararea prejudiciului material, moral și declararea nulității acordului de repararea a prejudiciului material, împotriva deciziei Curţii de Apel Bălţi din 24 octombrie 2013, prin care a fost admis apelul declarat Societatea cu Răspundere Limitată „Lux-Stil”, casată parțial hotărârea Judecătoriei Râșcani din 10 aprilie 2013, în partea admiterii acțiunii reconvenționale și emisă în această parte o nouă hotărârea cu privire la respingerea acțiunii, constată: La 16 iulie 2010, SRL „Lux-Stil” a depus o cerere de chemare în judecată împotriva lui Rusu Alexei cu privire la repararea prejudiciului material.

În motivarea acțiunii a indicat că la 24 decembrie 2009, în casa sălii de joc, situată în or. Râșcani, str. Independenții 71, care aparține SRL „Lux-Stil” , a fost efectuată o inventariere, în urma căreia s-a depistat lipsa mijloacelor financiare în mărime de 40000 lei.

Susține că persoana responsabilă a sălii de joc menționate a fost Rusu Alexei, care deținea funcția de operator-casier în temeiul contractului individual de muncă nr. 08-PA din 08 noiembrie 2009 și contractul de responsabilitate materială deplină nr. 08- MO din 08 noiembrie 2009. Potrivit prevederilor pct.1 al Contractului de responsabilitate materială deplină, salariatul poartă răspundere materială deplină pentru neasigurarea păstrării valorilor materiale și mijloacelor financiare transmise lui de către angajator, iar conform pct. 2 al contractului menționat, salariatul se obligă grijuliu să se atârne față de valorile materiale transmise lui să intrepidă măsurile corespunzătoare în vederea prevenii cauzării prejudiciului.

Totodată instrucțiunea de serviciu a operatorului-casier stipulează că, operatorul-casier trebuie să respecte ordinea păstrării valorilor materiale şi altor documente eliberate pentru lucru, adică să asigure păstrarea aparatelor de joc, mobilei, utilajului, fapt confirmat de pârât prin semnătură. Însă, Rusu Alexei a ignorat prevederile actelor respective și a recunoscut prin lămurirea sa că banii primiți de la clienți au fost împrumutați unei persoane neidentificate care ulterior, nu le-a întors, prin ce i-a fost cauzat prejudiciul material în mărime de 40000 lei. Afirmă că prin Acordul adițional din 24 decembrie 2009, Rusu Alexei şi-a recunoscut vina și s-a obligat să restituie suma prejudiciului material în mărime de 40000 lei timp de 7 zile din momentul semnării acordului, însă până în prezent acest prejudiciu nu a fost recuperat.

Solicită încasarea de la Rusu Alexei în beneficiul său a prejudiciului material în mărime de 40000 lei și taxa de stat în mărime de 1200 lei. Prin hotărârea Judecătoriei Râșcani din 14 decembrie 2010, acțiunea a fost admisă integral şi încasat de la Rusu Alexei în beneficiul SRL „Lux-Stil” prejudiciul material în mărime de 40000 lei, cheltuielile de transport în mărime de 153 lei, cheltuieli pentru publicarea citației în Montorul Oficial în mărime de 153 lei şi cheltuielile pentru achitarea taxei de stat în mărime de 1200 lei, iar în total 41653 lei. Prin decizia Curții de Apel Bălți din 08 noiembrie 2011, a fost admis apelul declarat de către Rusu Alexei, casată hotărârea primei instanțe și restituirea pricinii la rejudecarea în aceeași instanță în alt complet de judecată.

Pe parcursul examinării pricinii, Rusu Alexei a depus o cerere reconvențională împotriva SRL „Lux-Stil” cu privire repararea prejudiciului material și moral şi încasarea plăţilor suplimentare pentru reţinerea salariului, cît şi a cheltuielilor de judecată. În motivarea acțiunii reconvenționale a indicat că din luna octombrie 2009 și până în luna decembrie 2009 a activat în calitate de operator-casier la SRL „Lux-Stil” cu salariul în mărime de 2000 lei lunar. Menționează că pentru munca efectuată nu a primit nici o remunerare, astfel, actualmente restanța de plată a salariului constituie suma de 6000 lei, ceea ce reprezintă prejudiciul material cauzat de către angajator. Susține că, angajatorul nici până în prezent nu i-a restituit carnetul de muncă, invocând temeiuri de ordin material, pe când reținerea carnetului de muncă este contrar legii, lipsindu-l de posibilitate de a munci.

Mai mult a fost tratat cu umilință, ignoranță și ingratitudine de către angajator, fiind supus suferințelor de ordin psihic în temeiul lipsei de muncă și surselor existenței financiare, astfel cauzând-ui şi un prejudiciul moral. Invocă că la 07 decembrie 2011, în temeiul art. 332 al Codului muncii, s-a adresat cu o cererea prealabilă către SRL „Lux-Stil”, prin care și-a declarat pretențiile, însă, până în prezent acestea nu au fost soluționate pozitiv. În consecință, a considerat necesitatea adresării a unei acțiuni în judecată. Cu referire la prevederile art. 330 al Codului muncii, acre stabileşte că în cazul de reținere, din vina angajatorului a salariului, acestuia i se plătesc suplimentar pentru fiecare zi de întârziere 0.1 la sută din suma neplătită în termen, susţine că mărimea prejudiciului pentru salariul de bază neplătit constituie 4534 lei.

Solicită încasarea din contul SRL „Lux-Stil” în beneficiul său prejudiciul material, ce constituie restanţa la plata salariului în mărime de 6000 lei, plăţile suplimentare pentru reţinerea salariului de bază în sumă de 4534 lei, prejudiciul moral în echivalent patrimonial în mărime de 20000 lei, cît şi cheltuielile de judecată. Prin cererea reconvenţională suplimentară, Rusu Alexei a solicita şi recunoaşterea nulităţii a acordului de reparare a prejudiciului material semnat la 24 decembrie 2009 de către el şi directorul SRL „Luc-Stil”.

În motivarea acțiunii reconvenționale suplimentare a invocat că SRL „Lux-Stil” a anexat la acțiunea inițială drept probă un acord adițional semnat de dânsul la 24 decembrie 2009, pe când în cuprinsul acestui înscris dactilografiat se conțin și adaosuri scrise de mână ce nu-i aparțin, şi anume: cu privire la marcarea numelui său, a sumei de 40000 lei și a termenului de 7 zile oferit pentru recuperarea benevolă a prejudiciului material, respingînd categoric faptul precum că ar fi de acord să recupereze benevol careva prejudicii. Menționează că nu i-a cauzat SRL „Lux-Stil” careva prejudicii materiale prin faptul deposedării anumitor sume bănești, ci doar cu permisiunea prealabilă a angajatorului oferea clienților posibilitatea de a miza în momentul jocului pe obținerea câștigurilor bănești, iar încălcări de ordin de păstrare a bunurilor care i-au fost încredințate nu sunt.

Afirmă că nu a semnat nici un acord de recunoaștere benevolă a prejudiciului, ci pe acordul menționat a fost executat doar înscrisul privind numele său şi adresa unde locuiește precum și datele din buletinul său de identitate, însă angajatorul acționând dolosiv i-a remis spre semnare mai multe acte inclusiv şi acest acord, care la momentul semnării includea doar textul dactilografiat, iar sumele, termenul lor de plată, data și locul semnării acordului, fiind completate probabil ulterior. În cadrul dezbaterilor judiciare, cererea de concretizare a cerinţelor a depus şi SRL „Lux-Stil”, prin care a majorat cuantumul cheltuielilor de judecată, solicitînd încasarea din contul lui Rusu Alexei în beneficiul SRL „Lux-Stil” cheltuielile de judecată în suma totală de 6688,50 lei, precum şi taxa de stat în mărime de 1200 lei.

Prin încheierea Judecătoriei Rîşcani din 01 martie 2013, a fost atras în proces în calitate de coopîrît Opalco Denis. Prin hotărârea Judecătoriei Râșcani din 10 aprilie 2013, acțiunea inițială depusă de SRL „Lux-Stil” a fost admisă integral, fiind încasat din contul lui Rusu Vasile în beneficiul SRL „Lux-Stil” suma prejudiciului cauzat în mărime de 39100 lei, suma de 11188,50 lei cu titlu de cheltuieli de judecată şi suma de 1200 cu titlu de cheltuieli suportate pentru achitarea taxei de stat, iar acţiunea împotriva lui Opalco Denis a fost respinsă ca neîntemeiată. Totodată, acţiunea lui Rusu Alexei împotriva SRL „Lux-Stl” a fost admisă parțial, fiind încasat din contul SRL „Lux-Stil” în beneficiul lui Rusu Alexei restanța la plata salariului în suma de 6000, suma de 4534 lei cu titlu de plăţi suplimentare pentru reţinerea salariului, suma de 5000 lei cu titlu de prejudiciu moral și cheltuielile de asistență juridică în mărime de 2500 lei.

În rest acţiunea reconvenţională a fost respinsă. Prin decizia Curții de Apel Bălți din 24 octombrie 2013, a fost admis apelul declarat de către SRL „Lux-Stil”, casată hotărârea primei instanțe în partea admiterii acțiunii reconvenționale şi emisă în partea dată o nouă hotărâre de respingerea acțiunii. În rest hotărârea a fost menținută. La 09 ianuarie 2014, Rusu Alexei a declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitând admiterea acesteia, casarea deciziei de apel și menținerea hotărârii primei instanțe. În motivarea recursului a invocat dezacordul cu decizia instanței de apel considerând-o neîntemeiată și emisă cu aplicarea eronată a normelor de drept material.

Indică că nu poate fi reținută concluzia instanței de apel precum că dânsul fiind legal citat, nu s-a prezentat și nu a adus la cunoștință instanței judecătorești motivele neprezentării sale la examinarea cauzei, deoarece împreună cu referința expediată prin poștă la 06 septembrie 2013, a invocat toate argumentele sale împotriva apelului declarat de către intimat, inclusiv a solicitat examinării cauzei în ordine de apel în lipsa, cu toate acestea argumentele expuse prin referinţă în susţinerea poziţiei sale au fost neglijate de instanţa de apel.

Susţine că examinarea cauzei în apel şi verificarea legalităţii hotărîrii primei instanţe s-a produs fără studierea referinţei, care în calitate de probă suplimentară a fost prezentată de un participant la proces, constatînd că ignorarea totală a argumentelor sale enunţate în referinţă a şi dus la emiterea unei hotărîri nemotivate, fapt care, prin prisma jurisprudenţei CEDO, constituie o violare a art. 6 CEDO, deoarece instanţa de apel s-a abţinut de la darea unui răspuns special şi explicit, astfel încît pentru intimat aşa şi nu a rămas clar: a fost neglijat sau respins mijlocul de apărare ales şi invocat în referinţă.

Cu referire la respingerea cerinţelor sale, insistă că a activat în calitate de operator casier la SRL „Lux-Stil” din luna octombrie 2009 pînă în luna decembrie 2009 cu un salariu lunar de 2000 lei, însă pentru munca prestată nu a primit nici o remunerare, cît şi nu i-a fost eliberat de către angajator nici carnetul său de muncă, fapt prin ce i-au fost cauzate prejudicii suplimentare. Examinând temeiurile recursului, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul este inadmisibil din considerentele ce urmează. În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC, părţile şi alţi participanţi la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Alineatele (2) şi (3) aceluiaşi articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin.(4) stabileşte că săvârşirea altor încălcări decât cele indicate la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluţionarea greşită a pricinii sau în cazul în care instanţa de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanţa judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.432 alin. (2), (3) şi (4). Completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul declarat de către Rusu Alexei nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432, alin.(2), (3) şi (4) CPC, or recurentul nu a invocat nici un temei care ar indica la ilegalitatea deciziei instanţei de apel. Prin urmare, argumentele recursului nu indică la încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de către instanţa de apel, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Or, recursul exercitat conform secţiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material şi procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu şi temeinicia în fapt. În acest context, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie reiterează şi faptul că procedura admisibilităţii constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. art. 432, alin.(2), (3) şi (4) CPC.

Aici, completul Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ţine să menţioneze că conform jurisprudenţei CEDO, recursurile trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situaţiei prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza Purcell contra Irlandei, 16 aprilie 1991), pe când în recursul declarat de către Rusu Alexei asemenea aspecte nu se regăsesc. Distinct de cele relatate, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de către Rusu Alexei ca inadmisibil.

În conformitate cu art. art. 270, 431 alin. (2), art. 433 lit. a), art. 440 CPC, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, dispune: Recursul declarat de către Rusu Alexei se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Preşedinte, judecătorul Nicolae Clima Judecătorii Ion Druţă Tamara Chişca-Doneva