3ra-498/14 — Contestarea actului administrativ

prima instanţă: M.Moraru dosarul nr.3ra-498/14 instanţa de apel: Iu. Grosu A.Corcenco, D.Corolevschi ÎNCHEIERE 17 aprilie 2014 mun. Chişinău Colegiul civil comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele completului, judecătorul - Valeriu Doagă Judecătorii - Iuliana Oprea, Sveatoslav Moldovan examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de SRL „Congriser”, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de SRL „Congriser” împotriva Direcţiei Teritoriale Inspectare Financiară Ungheni cu privire la contestarea actului administrativ, împotriva deciziei Curţii de Apel Bălţi din 05 decembrie 2013 c o n s t a t ă La data de 27 ianuarie 2012 SRL „Congriser” a depus cerere de chemare în judecată împotriva Direcţiei Teritoriale Inspectare Financiară Ungheni cu privire la contestarea actului administrativ.

În motivarea acţiunii reclamantul a menţionat, că prin hotărîrea Direcţiei Teritoriale Inspectare Financiară Ungheni nr. 27-14-11/122 din 31 octombrie 2011 s- a aplicat sancţiune economică sub formă de amendă în mărime de 22801,56 lei şi s-a încasat în beneficiul statului venitul obţinut ilegal în mărime de 22801,56 lei. Reclamantul consideră hotărîrea nominalizată ilegală, deoarece Societatea nu a obţinut venituri ilicite. SRL „Congriser” solicită anularea hotărîrii Direcţiei Teritoriale Inspectare Financiară Ungheni nr. 27-14-11/122 din 31 octombrie 2011. Prin hotărîrea Judecătoriei Ungheni din 22 iunie 2012 acţiunea s-a admis şi s-a anulat hotîrîrea Direcţiei Teritoriale Inspectare Financiară Ungheni nr. 27-14-11/122 din 31 octombrie 2011. 1 Prin decizia Curţii de Apel Bălţi din 24 ianuarie 2013 s-a respins apelul declarat de Inspecţia Financiară, serviciul control financiar şi revizie s-a menţinut hotărîrea primei instanţe.

Prin decizia Curţii Supreme de Justiţie din 30 octombrie 2013 s-a admis recursul declarat de Inspecţia Financiară, serviciul control financiar şi revizie, s-a casat decizia Curţii de Apel Bălţi din 24 ianuarie 2013 şi pricina s-a restituit la rejudecare în Curtea de Apel Bălţi. Prin decizia Curţii de Apel Bălţi din 05 decembrie 2013 s-a admis apelul declarat de Inspecţia Financiară, serviciul control financiar şi revizie, s-a casat hotărîrea primei instanţe şi s-a emis o nouă hotărîre prin care s-a refuzat în restabilirea termenului omis de SRL „Congriser” la depunerea acţiunii şi acţiunea s-a respins ca fiind depusă tardiv. La data de 19 februarie 2014 SRL „Congriser” a declarat recurs împotriva deciziei Curţii de Apel Bălţi din 05 decembrie 2013, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei instanţei de apel, cu menţinerea hotărîrii primei instanţe.

În motivarea recursului a invocat, că instanţa de apel nu a luat în considerare circumstanţele care au importanţă pentru examinarea pricinii în fond. Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele pricinii civile, completul Colegiului civil comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul este inadmisibil din următoarele motive. În conformitate cu art. 432 CPC, părţile şi alţi participanţi la proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural. (2) Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanţa judecătorească: a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată; b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată; c) a interpretat în mod eronat legea; d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

(3) Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care: a) pricina a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea ei; b) pricina a fost judecată în absenţa unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat locul, data şi ora şedinţei de judecată; c) în judecarea pricinii au fost încălcate regulile privind limba de desfăşurare a procesului; d) instanţa a soluţionat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în proces; e) în dosar lipseşte procesul-verbal al şedinţei de judecată; f) hotărîrea a fost pronunţată cu încălcarea competenţei jurisdicţionale.

2 (4) Săvârşirea altor încălcări decât cele indicate la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluţionarea greşită a pricinii sau în cazul în care instanţa de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanţa judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului. (5) Temeiurile prevăzute la alin.(3) se iau în considerare de către instanţă din oficiu şi în toate cazurile. În conformitate cu art.433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care: a) recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.432 alin.(2), (3) şi (4); b) recursul este depus cu omiterea termenului de declarare prevăzut la art.434; c) persoana care a înaintat recursul nu este în drept să-l declare; d) recursul se depune în mod repetat după ce a fost examinat.

Completul Colegiului civil comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră, că recursul declarat nu se încadrează în temeiurile prevăzute la normele de drept citate. Argumentele invocate în recurs că, instanţa de apel nu a luat în considerare circumstanţele care au importanţă pentru examinarea pricinii în fond nu pot fi reţinute, deoarece sunt declarative şi nu au suport legal. Or, recursul exercitat are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material şi procedural, verificându-se numai legalitatea deciziei dar nu şi temeinicia în fapt, iar în conformitate cu art. 440 Cod de procedură civilă, procedura admisibilităţii constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 433 din Codul de procedură civilă.

Circumstanţele cauzei au fost determinate de instanţa de apel şi apreciate corect cu argumentări adecvate bazate pe normele de drept ce reglementează raportul juridic în litigiu. Astfel, instanţa de recurs notează, că recurentul nu a invocat niciun argument plauzibil în vederea ilegalităţii deciziei instanţei de apel. În acest sens, completul reaminteşte prin prisma jurisprudenţei CEDO, fosta Comisie a arătat că “... art.6 parag.1 al Convenţiei, nu impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanţă de recurs, întemeindu-se pe dispoziţii legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinţei pronunţate de o instanţă inferioară, ca fiind lipsit de şanse de succes.” (cauza Rebait şi alţii contra Franţei, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25.02.1995, nr.26561/1995) Colegiul deduce, că din conţinutul cererii de recurs nu rezultă existenţa unuia din temeiurile legale de recurs.

Din considerentele menţionate şi având în vedere faptul, că instanţa de apel a examinat pricina sub toate aspectele, a verificat şi a apreciat corect probele prezentate, iar argumentele recurentului nu se încadrează în temeiurile prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) şi (4) Cod de procedură civilă, completul Colegiului civil comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a 3 considera recursul declarat de SRL „Congriser” ca inadmisibil. În conformitate cu art.432, art.433, art.440 CPC, completul Colegiului civil comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie d i s p u n e Recursul declarat de SRL „Congriser” se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele completului, judecătorul Valeriu Doagă Judecătorii Iuliana Oprea Sveatoslav Moldovan 4