2ra-1303/14 — Repararea prejudiciului

prima instanţă: E. Cojocaru dosarul nr.2ra-1303/14 instanţa de apel: A. Panova S. Caitaz, A. Doga ÎNCHEIERE 17 aprilie 2014 mun. Chişinău Colegiul civil comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele completului, judecătorul - Valeriu Doagă Judecătorii - Iuliana Oprea, Sveatoslav Moldovan examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de Ministerul Justiţiei, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de Guştiuc Sergiu împotriva Ministerului Justiţiei privind repararea prejudiciului material şi moral, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 19 decembrie 2013 c o n s t a t ă La data de 07 octombrie 2013 Guştiuc Sergiu a depus cerere de chemare în judecată împotriva Ministerului Justiţiei cu privire la repararea prejudiciului material şi moral.

În motivarea acţiunii reclamantul a menţionat, că la data de 14.02.2012 de către Procuratura Anticorupţie în privinţa sa a fost pornită urmărirea penală în baza art. 190 alin. 5 CP RM. Prin ordonanţa Procuraturii sect. Centru mun.Chişinău din 14.05.2012 a fost pus sub învinuire pe cauza penală nr. 2012036210 în baza art. 190 alin. 5 CP RM, fiindu-i aplicată măsura preventivă obligarea de a nu părăsi ţara. Prin ordonanţa Procuraturii s. Centru mun.Chişinău din 17.07.2013 în baza art. 52 alin. 1 pct. 1, 275 pct. 3 CPP, s-a încetat urmărirea penală pe cauza penală. Indică reclamantul, că fără careva motiv şi în lipsa probelor, acţiunile acestuia au fost obiect de examinare a cauzei penale din care considerent a suferit traume psihologice, fiindu-i lezate drepturile şi libertăţile prevăzute de art. 6 CEDO.

1 Solicită Guştiuc Sergiu încasarea din contul Ministerului Justiţiei, a sumei de 5000 lei cu titlu de prejudiciu material şi a sumei de 60000 lei cu titlu de prejudiciu moral. Prin hotărîrea judecătoriei Buiucani mun. Chişinău din 30 octombrie 2013 acţiunea a fost respinsă ca fiind neîntemeiată. Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 19 decembrie 2013 s-a admis apelul declarat de Guştiuc Sergiu, s-a casat integral hotărârea Judecătoriei Buiucani, mun.Chişinău din 30 octombrie 2013 şi s-a emis o nouă hotărîre prin care s-a încasat de la bugetul de stat prin intermediul Ministerului Finanţelor în beneficiul lui Guştiuc Sergiu prejudiciul moral în sumă de 5000 lei şi prejudiciul material în sumă de 5000 lei, iar în total suma de 10000 lei.

În rest acţiunea privind repararea prejudiciului moral s-a respins. La data de 18 februarie 2014 Ministerul Justiţiei a declarat recurs împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 19 decembrie 2013, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei Curţii de Apel Chişinău din 19 decembrie 2013 cu pronunţarea unei noi decizii de menţinere a hotărârii Buiucani mun. Chişinău din 30 octombrie 2013. În motivarea recursului a invocat, că instanţa de apel a interpretat în mod eronat legea precum şi a apreciat probele în mod arbitrar. Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele pricinii civile, completul Colegiului civil comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul este inadmisibil din următoarele motive.

În conformitate cu art. 432 CPC, părţile şi alţi participanţi la proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural. (2) Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanţa judecătorească: a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată; b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată; c) a interpretat în mod eronat legea; d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

(3) Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care: a) pricina a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea ei; b) pricina a fost judecată în absenţa unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat locul, data şi ora şedinţei de judecată; c) în judecarea pricinii au fost încălcate regulile privind limba de desfăşurare a procesului; d) instanţa a soluţionat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în proces; e) în dosar lipseşte procesul-verbal al şedinţei de judecată; f) hotărîrea a fost pronunţată cu încălcarea competenţei jurisdicţionale.

2 (4) Săvârşirea altor încălcări decât cele indicate la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluţionarea greşită a pricinii sau în cazul în care instanţa de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanţa judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului. (5) Temeiurile prevăzute la alin.(3) se iau în considerare de către instanţă din oficiu şi în toate cazurile. În conformitate cu art.433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care: a) recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.432 alin.(2), (3) şi (4); b) recursul este depus cu omiterea termenului de declarare prevăzut la art.434; c) persoana care a înaintat recursul nu este în drept să-l declare; d) recursul se depune în mod repetat după ce a fost examinat.

Completul Colegiului civil comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că, recursul declarat nu se încadrează în temeiurile prevăzute la normele de drept citate. Argumentele invocate în recurs că, instanţa de apel a interpretat în mod eronat legea şi a apreciat probele în mod arbitrar nu pot fi reţinute, deoarece sunt declarative şi nu au suport legal, normele de drept aplicate fiind just raportate la circumstanţele de fapt ale pricinii civile. Or, recursul exercitat are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material şi procedural, verificându-se numai legalitatea deciziei dar nu şi temeinicia în fapt, iar în conformitate cu art. 440 Cod de procedură civilă, procedura admisibilităţii constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 433 din Codul de procedură civilă.

Circumstanţele cauzei au fost determinate de instanţa de apel şi apreciate corect cu argumentări adecvate bazate pe normele de drept ce reglementează raportul juridic în litigiu. Astfel, instanţa de recurs notează, că recurentul nu a invocat niciun argument plauzibil în vederea ilegalităţii deciziei instanţei de apel. În acest sens, completul reaminteşte prin prisma jurisprudenţei CEDO, fosta Comisie a arătat că “... art.6 parag.1 al Convenţiei, nu impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanţă de recurs, întemeindu-se pe dispoziţii legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinţei pronunţate de o instanţă inferioară, ca fiind lipsit de şanse de succes.” (cauza Rebait şi alţii contra Franţei, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25.02.1995, nr.26561/1995) Colegiul deduce, că din conţinutul cererii de recurs nu rezultă existenţa unuia din temeiurile legale de recurs.

Din considerentele menţionate şi având în vedere faptul, că instanţa de apel a examinat pricina sub toate aspectele, a verificat şi a apreciat corect probele prezentate, iar argumentele recurentului nu se încadrează în temeiurile prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) şi (4) Cod de procedură civilă, completul Colegiului civil comercial şi de 3 contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de Ministerul Justiţiei ca inadmisibil. În conformitate cu art.432, art.433, art.440 CPC, completul Colegiului civil comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie d i s p u n e Recursul declarat de Ministerul Justiţiei se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele completului, judecătorul Valeriu Doagă Judecătorii Iuliana Oprea Sveatoslav Moldovan 4