3ra-484/14 — Contestarea actului administrativ

Prima instanţă: Judecătoria Rîșcani mun. Chișinău Dosarul nr. 3ra-484/14 Judecător: Gh. Bîrnaz Instanţa de apel: Curtea de Apel Chișinău Judecători: V. Pruteanu, I. Cimpoi, A. Minciuna ÎNCHEIERE 17 aprilie 2014 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele ședinței, judecătorul Nicolae Clima Judecători Tamara Chişca-Doneva, Ion Druţă examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de SRL „Costavinex”, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată SRL „Costavinex” împotriva Inspectoratului Fiscal de Stat mun. Chişinău cu privire la contestarea actului administrativ, împotriva deciziei Curții de Apel Chişinău din 15 ianuarie 2014, prin care a fost admis apelul declarat de IFS mun.

Chişinău, casată hotărîrea Judecătoriei Rîşcani mun. Chişinău din 29 octombrie 2013 şi emisă o nouă hotărîre, c o n s t a t ă : La 19 februarie 2013, reclamantul SRL „Costavinex” a înaintat cererea de chemare în judecată împotriva Inspectoratului Fiscal de Stat mun. Chişinău solicitînd anularea parţială a Actului de control nr. 5-661280 din 21.11.2012 în partea obligării SRL „Costavinex” de a efectua modificările corespunzătoare în evidenţa financiară pentru a achita TVA în sumă de 494 922 lei şi penalităţi în sumă de 86 161 lei ((cap. IV lit. c), cap. VIII pct. l)) şi parţial a Deciziei IFS mun. Chişinău nr. 3677/p/l din 20.12.2012 şi anume: pct. I subpct. 1, pct. II, pct. III subpct. 1 şi pct. IV subpct.

1 şi subpct. 2 din partea dispozitivă a deciziei. In motivarea acţiunii reclamantul a indicat că la 21 noiembrie 2012 Inspectorul Fiscal al secţiei Antifraudă Fiscală şi Planificarea Controalelor a Direcţiei Generale Control Fiscal al IFS mun. Chişinău a emis Actul de control nr. 5-661280, care a fost adus la cunoştinţa administratorului SRL „Costavinex” la 26 noiembrie 2012. Astfel în baza deciziei privind iniţierea controlului fiscal nr. 10730 din 14.11.2012, a fost efectuat controlul fiscal prin metoda verificării totale privind corectitudinea calculării şi plenitudinea virării la buget a impozitelor şi taxelor pentru perioada 04.12.2008 - 30.09.2012. Nefiind de acord cu Actul de control nr. 5-661280 din 21.11.2012, SRL „Costavinex” la 04.12.2012 a depus la IFS mun.

Chişinău dezacordul nr. 05, în care a prezentat argumentele privind ilegalitatea actului în partea presupusei diminuări a TVA pentru luna octombrie 2011. Ulterior, în urma examinării Dezacordului nr.05 din 04.12.2012, IFS mun. Chişinău la 20 decembrie 2012, a emis Decizia nr.3677/p/l de sancţionare a SRL „Costavinex” cu aplicarea unor amenzi. Inspectoratul în decizia menţionată a constatat următoarele: „Contrar prevederilor art. 103 alin. 1 pct. 1 al Codului fiscal nr. 1163 din 24.04.1997, cu modificările şi completările ulterioare, în perioada fiscală octombrie 2011 SRL „Costavinex” a livrat către SRL „Stealz”, c/f 1008600058792 un „Bloc locativ de tip Hotelier cu anexe social-culturale” din mun.

Chişinău, str. 31 August 1989, nr. 103, nr. cadastral 0100205.229.01 conform facturii de expediţie BB 835155 din 11.10.2011 în sumă de 3 mln. lei fară a calcula TVA în sumă de 494 922 (patru sute nouăzeci şi patru mii nouă sute douăzeci şi doi) lei”. Mai indică reclamantul că la 15 ianuarie 2013 a depus la IFS mun. Chişinău Contestația nr. 0114 împotriva Deciziei nr. 3677/p/1 din 20.12.2012, prin care a solicitat anularea pct. I subpct. 1, pct. II, pct. III subpct. 1 şi pct. IV subpct. 1 şi subpct. 2 din partea dispozitivă a deciziei. Menţionează că pînă în prezent IFS mun. Chişinău nu a examinat cererea prealabilă. Solicită reclamantul anularea parţială a Actului de control nr. 5-661280 din 21.11.2012 în partea obligării SRL „Costavinex” de a efectua modificările corespunzătoare în evidenţa financiară pentru a achita TVA în sumă de 494 922 lei şi penalităţi în sumă de 86 161 lei ((cap. IV lit. c), cap. VIII pct. l)) şi parţial a Deciziei IFS mun.

Chişinău nr. 3677/p/l din 20.12.2012 şi anume: pct. I subpct. 1, pct. II, pct. III subpct. 1 şi pct. IV subpct. 1 şi subpct. 2 din partea dispozitivă a deciziei. Prin hotărîrea Judecătoriei Rîşcani mun. Chişinău din 29 octombrie 2013 acţiunea a fost admisă. S-au anulat ca fiind ilegale, Actul de control nr. 5- 661280 din 21.11.2012, în partea obligării SRL „Costavinex” de a efectua modificările corespunzătoare în evidenţa financiară pentru a achita TVA în sumă de 494 922 lei şi calculării penalităţii în sumă de 86 161 lei ((cap. IV lit. c), cap. VIII pct. l)) şi parţial a Decizia IFS mun. Chişinău nr. 3677/p/l din 20.12.2012 şi anume: pct. I subpct. 1, pct. II, pct. III subpct. 1 şi pct. IV subpct.

1 şi subpct. 2, din partea dispozitivă a deciziei. Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 15 ianuarie 2014 a fost admis apelul declarat de IFS mun. Chişinău, casată hotărîrea Judecătoriei Rîşcani mun. Chişinău din 29 octombrie 2013 şi emisă o nouă hotărîre de respingere a acţiunii ca nefondată. La 24 februarie 2014, SRL „Costavinex” a declarat recurs, solicitînd admiterea recursului, casarea deciziei instanţei de apel şi menţinerea hotărîrii primei instanţe. În motivarea recursului a indicat că decizia instanței de apel este nefondată și neîntemeiată și că instanţa de apel a aplicat eronat normele de drept material. Examinînd temeiurile recursului în raport cu materialele pricinii, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie a RM consideră că recursul este inadmisibil din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC RM, părţile şi alţi participanţi la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural prevăzute la art. 432 alin. (2), (3), (4) CPC RM. Alineatele (2) și (3) al articolului menționat, prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că au fost aplicate eronat normele de drept material sau procedural, iar alin. (4) prevede că săvîrşirea altor încălcări decît cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluţionarea greşită a pricinii sau în cazul în care instanţa de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanţa judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului.

În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3), (4) CPC RM. Completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul declarat de către SRL „Costavinex” nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4) CPC, or recurentul nu a invocat nici un temei care ar indica la ilegalitatea deciziei instanţei de apel, ci a formulat critici ce se axează asupra fondului cauzei. Cu referire la argumentul recurentului privind aplicarea eronată de către instanţa judecătorească inferioară a normelor de drept material, Colegiul menţionează că în cererea de recurs nu se indică prin ce s-a manifestat aplicarea eronată a normelor de drept material şi din care circumstanţe aceasta rezultă.

Colegiul reţine că acest argument al recurentului poartă un caracter declarativ, nefiind posibilă determinarea aspectului de legalitate al deciziei instanţei de apel ce urmează a fi supus controlului judiciar. Prin urmare, argumentele recursului nu indică la încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de către instanţa de apel, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate. Or, recursul exercitat conform secţiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material şi procedural, verificîndu-se doar legalitatea deciziei, dar nu şi temeinicia în fapt. În acest context, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie reiterează şi faptul că, procedura admisibilităţii constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) şi (4) CPC.

În acest sens, completul ţine să menţioneze că conform jurisprudenţei CEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie capabil să ofere îndreptarea situaţiei prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza Purcell vs Irlanda, 16 aprilie 1991), însă motivele recursului invocate în speţă sunt similare celor invocate în cadrul judecării pricinii, care au fost apreciate corespunzător. Distinct de cele relatate, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de către SRL „Costavinex” ca fiind inadmisibil. În conformitate cu art. art. 269-270, 433 lit. a), 440 CPC, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, d i s p u n e Recursul declarat de către SRL „Costavinex” se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele completului, judecătorul Nicolae Clima Judecătorii: Tamara Chişca-Doneva Ion Druţă