2ra-149/14 — Încasarea prejudiciului material și moral

CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE A REPUBLICII MOLDOVA

Instanţa de fond: Judecătoria Rîşcani mun. Chișinău (jud. V. Bîrnaz) Instanţa de apel: Curtea de Apel Chişinău (jud. N. Craiu, A. Minciuna, L. Bulgac) Dosarul nr.2ra-149/14 DECIZIE 16 aprilie 2014 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedinte, judecătorul: Valeriu Doagă Judecătorii: Vera Macinskaia, Sveatoslav Moldovan Oleg Sternioală, Dumitru Mardari examinînd, fără citarea părților, recursurile declarate de Storoj Tatiana şi Ministerul Finanţelor al Republicii Moldova, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a Tatianei Storoj împotriva Ministerului Finanţelor al Republicii Moldova privind repararea de stat a prejudiciului cauzat prin încălcarea dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărîrii judecătoreşti, încasarea prejudiciului material şi moral, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 13 martie 2013, prin care s-a respins apelul declarat de Storoj Tatiana, s-a admis apelul declarat de Ministerul Finanţelor al Republicii Moldova, s-a casat hotărîrea Judecătoriei Rîşcani mun.

Chișinău din 02 noiembrie 2012, s-a adoptat o nouă hotărîre prin care s-a respins cerinţele Tatianei Storoj privind încasarea prejudiciului material, a venitului ratat, a dobînzii de întîrziere şi a cheltuielilor de judecată în sumă de 699 400 lei, în rest s-a menţinut hotărîrea primei instanţe, c o n s t a t ă: La 18 august 2011 Storoj Tatiana a depus cerere de chemare în judecată împotriva Ministerului Finanţelor al Republicii Moldova privind repararea prejudiciului cauzat prin încălcarea dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărîrii judecătoreşti, încasarea prejudiciului material în sumă de 103 200 lei, prejudiciului moral în sumă de 30 000 euro şi a cheltuielilor de judecată în sumă de 1 000 euro.

În motivarea acţiunii Storoj Tatiana a indicat că, prin hotărîrea Judecătoriei Sîngerei nr. 2-209/99 din 25 ianuarie 2000, au fost recunoscute drept ilegale acţiunile Primăriei or.Sîngerei şi a comitetului executiv raional Sîngerei, care-i lezează drepturile şi interesele legitime, au fost anulate deciziile nr.11 din 29 noiembrie 1998 a Primăriei or.Sîngerei şi nr. 9 din 08 decembrie 1998 a Consiliului executiv raional Sîngerei, cu obligarea înlăturării încălcărilor comise în privinţa Tatianei Storoj și atribuirea în natură a cotei de teren echivalent în mărimea prevăzută în localitatea respectivă.

Hotărîrea menţionată a devenit definitivă la 09 februarie 2000. 1 A mai menţionat Storoj Tatiana că, în decurs de 12 ani hotărîrea sus-menţionată nu a fost executată, neavînd acces la proprietatea sa, fiind lipsită de posibilitatea de a se folosi şi beneficia de aceasta, a ratat posibilitatea de a folosi terenul, din care motiv i s- a înrăutăţit starea sănătăţii, situaţia financiară este grea, pensia fiind mizeră, fiind dusă la o stare disperată. Aflîndu-se la o vîrstă înaintată, Storoj Tatiana a fost afectată material şi moral, provocîndu-i pe parcursul acestor ani, suferinţe morale şi materiale care nu pot fi compensate prin simpla constatare a acestora.

Pin hotărîrea Judecătoriei Sîngerei din 01 decembrie 2011 acțiunea a fost admisă partial, cu încasarea de la Ministerul Finanțelor al Republicii Moldova în beneficiul Tatianei Storoj a prejudiciului material în mărime de 83 205 lei, paguba morală în mărime de 1500 euro și 5 500 lei pentru asistență juridică (f.d.47-49). Prin decizia Curții de Apel Bălți din 29 martie 2012 a fost admis apelul declarat de Ministerul Finanțelor al Republicii Moldova, casată hotărîrea Judecătoriei Sîngerei din 01 decembrie 2011 cu restituirea pricinii spre rejudecare, conform competenței la Judecătoria Rîșcani mun. Chișinău.

(f.d.95-95 verso) Prin cereri de modificare a cerinţelor din 18 iunie 2012 (f.d.105-107) și 21 septembrie 2012 (f.d.111-111 verso) reclamanta a solicitat, constatarea încălcării dreptului la executare în termen rezonabil a hotărîrii judecătoreşti; încasarea prejudiciului material compus din: compensația bănească a costului terenului în mărime de 68 202 lei, venitul ratat în mărime de 578 100 lei, dobînda de întîrziere a despăgubirilor pentru venitul ratat în sumă de 38 848 lei; a prejudiciului moral în mărime de 30 000 euro, suma de 5 500 lei cu titlu de cheltuieli de asistenţă juridică pentru reprezentare în instanțele naționale, suma de 1 000 euro pentru reprezentarea sa în faţa Curţii Europene a drepturilor omului, suma de 100 euro - cheltuieli de corespondență poștală şi suma de 300 lei - cheltuieli de transport.

Prin hotărîrea Judecătoriei Rîşcani mun. Chişinău din 02 noiembrie 2012, s-a admis parţial cererea de chemare în judecată înaintată de Storoj Tatiana, s-a constatat faptul încălcării dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărîrii judecătorești. S-a încasat din contul bugetului de stat prin intermediul Ministerului Finanţelor al Republicii Moldova în beneficiul Tatianei Storoj prejudiciul material în mărime de 694 150 lei, constituit din compensarea bănească în mărime de 68 202 lei, venitul ratat în mărime de 587 100 lei, dobînda de întîrziere pentru venitul ratat în sumă de 38 848 lei, cheltuielile de judecată în sumă de 5 250 lei şi prejudiciul moral în sumă de 500 euro, în lei moldoveneşti la momentul executării hotărîrii conform cursului oficial al BNM.

În rest pretenţiile Tatianei Storoj s-au respins ca neîntemeiate (f.d.139-142). Prin decizia Curții de Apel Chişinău din 13 martie 2013 a fost respins apelul declarat de Storoj Tatiana, admis apelul declarat de Ministerul Finanţelor al Republicii Moldova, casată hotărîrea Judecătoriei Rîşcani mun. Chișinău din 02 noiembrie 2012, fiind adoptată o nouă hotărîre prin care cerinţele Tatianei Storoj de încasare a prejudiciului material, venitul ratat, dobînzii de întîrziere şi a cheltuielilor de judecată în sumă de 699 400 lei au fost respinse ca neîntemeiate, în rest s-a menţinut hotărîrea primei instanţe (f.d.178-184).

La 04 iunie 2013 Storoj Tatiana, prin intermediul avocatului Malanciuc Nicolae, a înaintat cerere de recurs, solicitînd casarea deciziei Curţii de Apel Chişinău din 13 martie 2013, pronunţînd o nouă hotărîre prin care să fie modificată hotărîrea primei instanţe în sensul majorării sumei cu titlu de prejudiciu moral în sumă de 1800 euro, a 2 cheltuielilor de judecată în sumă de 5000 lei, de transport în sumă de 300 lei, cu menţinerea hotărîrii primei instanţei în partea cerinţelor admise de instanţa de fond. În motivarea recursului recurenta Storoj Tatiana a menţionat că, la examinarea apelurilor, instanţa de apel nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată, a interpretat eronat legea, a admis încălcări care au dus la soluționarea greșită a pricinii.

Ulterior, la 04 octombrie 2013, Ministerul Finanţelor al Republicii Moldova a înaintat recurs, solicitînd casarea deciziei instanţei de apel din 13 martie 2013 şi hotărîrii instanţei de fond din 02 noiembrie 2012, cu emiterea unei noi hotărîri prin care pretenţiile Tatianei Storoj să fie respinse integral. Recurentul Ministerul Finanţelor al Republicii Moldova a invocat că, instanţele ierahic inferioare au interpretat eronat dispoziţiile Legii nr. 87 din 21 aprilie 2011 cu privire la repararea de stat a prejudiciului cauzat prin încălcarea dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei sau a dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărîrii judecătoreşti şi drept urmare a examinat cauza civilă eronat, superficial şi incomplet, fără a sesiza multilateral circumstanţele obiective ale cazului.

Prin încheierea Curţii Supreme de Justiţie din 04 decembrie 2013, recursurile declarate de avocatul Malanciuc Nicolae în interesele Tatianei Storoj și Ministerul Finanțelor al Republicii Moldova au fost considerate admisibile. Examinînd argumentele invocate în recurs în raport cu actele cauzei, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie conchide că recursul declarat de Ministerul Finanţelor al Republicii Moldova urmează a fi respins ca tardiv, iar recursul declarat de avocatul Malanciuc Nicolae în interesele Tatianei Storoj urmează a fi admis, decizia instanței de apel şi hotărîrea instanţei de fond modificate parțial în partea majorării cuantumului despăgubirilor morale.

Cu referire la recursul declarat de avocatul Malanciuc Nicolae în interesele Tatianei Storoj se rețin următoarele. În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. e) Codul de procedură civilă, instanţa, după ce judecă recursul, este în drept, să admită recursul şi să modifice decizia instanţei de apel şi/sau hotărîrea primei instanţe.

În conformitate cu art. 2 alin. (1) a Legii nr. 87 din 21.04.2011 privind repararea de către stat a prejudiciului cauzat prin încălcarea dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei sau a dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărîrii judecătoreşti, orice persoană fizică sau juridică ce consideră că i-a fost încălcat dreptul la judecarea în termen rezonabil a cauzei sau dreptul la executarea în termen rezonabil a hotărîrii judecătoreşti poate adresa în instanţă de judecată o cerere de chemare în judecată privind constatarea unei astfel de încălcări şi repararea prejudiciului cauzat prin această încălcare, în condiţiile stabilite de prezenta Lege şi de legislaţia procesuală civilă, iar, art. 2 alin. (6) al aceleaşi legi, prevede că, mărimea reparaţiei prejudiciului cauzat prin încălcarea dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei sau a dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărîrii judecătoreşti se stabileşte de instanţa de judecată în fiecare caz în parte, în funcţie de circumstanţele cauzei în cadrul căreia a fost comisă încălcarea, precum şi de pretenţiile invocate de reclamant, de complexitatea cauzei, de comportamentul reclamantului, de conduita organului de urmărire penală, a instanţei de judecată şi a autorităţilor relevante, de durata încălcării şi de importanţa procesului pentru reclamant.

3 În conformitate cu art. 5 alin. (1) din Legea nr. 87 din 21.04.2011 privind repararea de către stat a prejudiciului cauzat prin încălcarea dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei sau a dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărîrii judecătoreşti, în urma constatării faptului că a fost încălcat dreptul la judecarea în termen rezonabil a cauzei sau dreptul la executarea în termen rezonabil a hotărîrii judecătoreşti, instanţa de judecată decide asupra acordării unei satisfacţii echitabile de la bugetul de stat în contul reparării prejudiciului moral, material, precum şi a costurilor şi a cheltuielilor de judecată. Analizînd materialele dosarului în coraport cu normele de drept ce guvernează raporturile juridice menţionate, Completul conchide că instanțele investite cu examinarea fondului corect s-au expus asupra constatării faptului încălcării dreptului recurentei la executarea în termen rezonabil a hotărîrii judecătoreşti.

Prin hotărîrea Judecătoriei Sîngerei nr. 2-209/99 din 25 ianuarie 2000, au fost recunoscute drept ilegale acţiunile Primăriei or.Sîngerei şi a comitetului executiv raional Sîngerei, anulate deciziile Primăriei or. Sîngerei nr.11 din 29 noeimbrie 1998 şi a Consiliului executiv raional Sîngerei nr. 9 din 08 decembrie 1998, cu obligarea organelor respective de a atribui în natură cota de teren echivalent în mărimea prevăzută în localitatea respectivă. Hotărîrea menţionată a devenit definitivă la 09 februarie 2000 (f.d.5). Tot odată, din materialele dosarului rezultă că hotărîrea menționată nu a fost executată pînă în prezent (f.d.7).

Reieşind din caracterul şi condiţiile propriu-zise, prima instanţă corect a stabilit faptul, că întîrzierea de peste 12 ani în executarea hotărîrii judecătoreşti în favoarea Tatianei Storoj, a privat-o pe aceasta de beneficiile hotărîrii judecătoreşti, deci a fost încălcat dreptul la executarea în termen rezonabil a hotărîrii judecătoreşti în sensul Legii nr. 87 din 21 aprilie 2011. Cu referire la prejudiciul material în mărime de 694.150 lei, constituit din compensarea bănească a costului terenului în mărime de 68.202 lei, venitul ratat în mărime de 587.100 lei, dobînda de întîrziere pentru venitul ratat în sumă de 38.848 lei, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrative lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră că instanţa de apel corect a apreciat că pretenţia recurentei urmează a fi respinsă ca neîntemeiată.

Această opinie este întemeiată prin faptul că Legea privind repararea de stat a prejudiciului cauzat prin încălcarea dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei sau a dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărîrii judecătoreşti, se referă anume la repararea prejudiciului cauzat şi nu poate substitui hotărîrea Judecătoriei Sîngerei din 25 ianuarie 2000 prin care s-a dispus atribuirea în natură a cotei de teren echivalent în mărimea prevăzută în localitatea respectivă. Executarea hotărîrii Judecătoriei Sîngerei din 25 ianuarie 2000, rămîne în continuare în obligaţia executorului judecătoresc. Respectiva obligaţiune încetează doar în temeiurile stipulate exhaustiv în art. 83 din Codul de executare.

Suplimentar, Colegiul reiterează aprecierea justă a instanței de apel asupra dreptului recurentei de a uza de prevederile naționale ce reglementează schimbarea modului și a ordinii de executare a hotărîrii judecătorești. Cu referire la cuantumul prejudiciului moral dispus spre încasare din contul bugetului de stat prin intermediul Ministerului Finanțelor al Republicii Moldova în 4 beneficiul Tatianei Storoj în cuantum de 500 euro, Colegiul conchide ca, fiind unul neechitabil prejudiciului cauzat. Mai mult, conform normelor de drept enunţate, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrative lărgit al Curţii Supreme de Justiţie reține că, prin neexecutarea în termen rezonabil a hotărîrii judecătoreşti a fost încălcat dreptul la un proces echitabil, prevăzut de art.6 CEDO.

Complementar, urmează a menţiona, că potrivit „Situaţiei post-Olaru și jurisprudenţa Curţii Europene în despăgubirea reclamanţilor în cazurile despre neexecutarea hotărârilor judecătoreşti”, Curtea Europeană pentru Drepturile Omului, la stabilirea mărimii pagubei morale, ia în consideraţie factori precum durata neexecutării, miza litigiului, circumstanţele personale ale reclamantului şi alţi factori. În funcţie de aceşti factori, CtEDO poate decide în fiecare caz în parte dacă este cazul să fie acordat despăgubire pentru dauna morală sau dacă simpla constatare a violării poate fi suficientă.

Or, unul din criteriile orientative generale de apreciere a prejudiciului moral este criteriul echităţii, care exprimă că îndemnizaţia trebuie să prezinte o justă despăgubire, iar cuantumul despăgubirilor trebuie stabilit astfel încât acesta să aibă efect compensatoriu, şi nu trebuie să constituie nici sume excesive pentru autorii daunelor, şi nici venituri nejustificate pentru victimele daunelor. Recurenta Storoj Tatiana a pretins suma de 1800 euro cu titlu de compensaţii pentru prejudiciul moral cauzat în urma neexecutării hotărîrii judecătoreşti în favoarea sa. Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recurentei i-a fost cauzat un anumit stres şi frustrare în urma neexecutării hotărârii judecătoreşti.

Hotărând în mod echitabil, Colegiul acordă recurentei Storoj Tatiana suma de 1800 euro cu titlu de prejudiciu moral. Conform art.96 Cod de procedură civilă, instanţa judecătorească obligă partea care a pierdut procesul să compenseze părţii, care a avut cîştig de cauză, cheltuielile de asistenţă juridică acordată de avocaţi, în măsura în care acestea au fost reale, necesare şi rezonabile. Pornind de la practica CEDO, cheltuielile pentru asistenţa juridică trebuie să fie necesare, realmente angajate şi rezonabile ca mărime. Colegiul a constatat că, recurenta Storoj Tatiana a fost reprezentată în instanțele de judecată de avocatul Nicolae Malanciuc, împuternicit prin mandat seria MA nr.0049787 (f.d.147).

Astfel, avînd în vedere complexitatea cauzei; noutatea şi dificultatea întrebărilor juridice ridicate de speţă, aportul avocatului la soluţionarea cauzei, timpul şi munca depusă de avocat, consideră necesar de a încasa din contul bugetului de stat prin intermediul Ministerului Finanţelor al Republicii Moldova suma de 5300 lei pentru asistenţă juridică și cheltuieli de transport (bon de plată nr. 112367 din 18 august 2011 f.d.127, tichete de transport –f.d.129). Cu referire la recursul declarat de Ministerul Finanţelor al Republicii Moldova, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit consideră că acesta urmează a fi respins ca tardiv conform următoarelor. După cum rezultă din actele cauzei, decizia Curţii de Apel Chişinău, care este atacată în ordine de recurs, a fost pronunţată la 13 martie 2013, în prezenţa reprezentantului Ministerului Finanţelor al Republicii Moldova, fapt confirmat prin procesul-verbal al şedinţei de judecată (f.d.

176). 5 În acelaşi timp, cererea de recurs declarată de Ministerul Finanţelor al Republicii Moldova a fost înregistrată în secţia grefă a Curţii Supreme de Justiţie la data de 04 octombrie 2013. În asemenea circumstanţe instanţa de recurs a ajuns la concluzia că recurentul a omis termenul de atac cu recurs a deciziei instanţei de apel din motive neîntemeiate. Astfel, repunerea în termen, deşi asemenea cerinţe nu au fost formulate, în lipsa probelor ce dovedesc imposibilitatea îndeplinirii actului de procedură, ar încălca principiul securităţii raporturilor juridice şi dreptul la un proces echitabil – situaţie inadmisibilitatea căreia a fost proclamată de mai multe ori de către CEDO în jurisprudenţa sa.

În acest context, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit consideră necesar de a invoca hotărîrea din 03 aprilie 2008 adoptată în cauza (Ponomaryov vs. Ucraina, în care Curtea între altele) a notat că, sistemele legale ale multor state prevăd posibilitatea extinderii termenelor procedurale dacă există motive valabile care justifică acest lucru. În acelaşi timp, dacă termenul pentru introducerea unei căi ordinare de atac este reînnoit după un interval considerabil şi pentru motive care nu par să fie foarte convingătoare, o asemenea decizie ar putea înfrînge principiul securităţii raporturilor juridice într-un mod similar cu o cale extraordinară de atac. Curtea a admis că revine în primul rînd instanţelor interne să decidă asupra repunerii în termen de introducere a căii ordinare de atac, dar ele nu se bucură de o marjă de apreciere nelimitată.

Instanţele sunt obligate să indice motivele pentru care au acceptat repunerea în termen. Un asemenea motiv ar putea fi, spre exemplu, necomunicarea hotărîrii luate în proces de către autorităţile competente ale statului. Chiar şi atunci, totuşi, indică Curtea, posibilitatea repunerii în termen nu ar fi nelimitată, dată fiind obligaţia părţilor de a se interesa, la intervale rezonabile, de stadiul procesului de care ele au cunoştinţă. În toate cazurile, instanţele interne ar trebui să verifice dacă motivele de repunere în termen ar putea justifica o ingerinţă în principiul autorităţii de lucru judecat. Având în vedere cele expuse mai sus, decizia Curţii de Apel Chişinău din 13 martie 2013 şi hotărîrea Judecătoriei Rîşcani mun.

Chișinău din 02 noiembrie 2012, fiind adoptate cu aplicarea eronată a normelor de drept material şi urmează a fi modificate parţial. În conformitate cu art. art. 432 alin.(2) lit.b), c), 445 alin.(1) lit. e) Cod de procedură civilă, Colegiul Civil, Comercial şi de Contencios Administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie d e c i d e: Se respinge recursul declarat de Ministerul Finanţelor al Republicii Moldova. Se admite recursul declarat de avocatul Nicolae Malanciuc în interesele Tatianei Storoj. Se modifică decizia Curţii de Apel Chişinău din 13 martie 2013 şi hotărîrea Judecătoriei Rîşcani mun. Chișinău din 02 noiembrie 2012, în partea încasării prejudiciului moral.

Se încasează din contul bugetului de stat prin intermediul Ministerului Finanțelor al Republicii Moldova în beneficiul Tatianei Storoj cu titlu de prejudiciu moral suma 6 de 1800 (una mie opt sute) euro, care urmează a fi convertită în valuta naţională a Republicii Moldova, la rata de schimb din data plăţii. În rest, decizia Curții de Apel Chişinău din 13 martie 2013 şi hotărîrea Judecătoriei Rîşcani mun. Chișinău din 02 noiembrie 2012 se mențin. Se încasează din contul bugetului de stat prin intermediul Ministerului Finanțelor al Republicii Moldova în beneficiul Tatianei Storoj suma de 5300 (cinci mii trei sute) lei cu titlu de cheltuieli de judecată. Decizia este irevocabilă din momentul emiterii.

Preşedintele completului Valeriu Doagă Judecătorii Vera Macinskaia Sveatoslav Moldovan Oleg Sternioală Dumitru Mardari 7