2ra-1057/14 — Încasarea despăgubirilor

prima instanţă: V. Boico dosarul nr.2ra-1057/14 instanţa de apel: L.Popova S. Caitaz, A. Doga DECIZIE 16 aprilie 2014 mun.

Chişinău Colegiul civil comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele completului, judecătorul- Valeriu Doagă Judecătorii – Sveatoslav Moldovan,Vera Macinskaia Dumitru Mardari, Oleg Sternioală examinând recursurile declarate de reprezentantul lui Macrinici Tudor, avocatul Susarenco Gheorghe şi reprezentantul Tatianei Gudumac, avocatul Gorcean Sorin, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a reprezentantului Tatianei Gudumac, Gudumac Vitalie împotriva lui Macrinici Tudor cu privire la încasarea prejudiciului şi demolarea construirei neautorizate, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 05 decembrie 2013 c o n s t a t ă La data de 07 aprilie 2006 reclamantul Gudumac Vitalie în interesele Tatianei Gudumac a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Macrinici Tudor, intervenient accesoriu Primăria mun.

Chişinău cu privire la încasarea prejudiciului şi demolarea construirei neautorizate. În motivarea acţiunii reclamantul a imenţionat, că la 03.08.2011 Primăria mun. Chişinău a eliberat certificatul de urbanism nr. 2013 si autorizaţia de construire nr. 357/2 din 19.10.2001, beneficiarul căreia este Macrinici Tudor, pentru reconstrucţia garajului capital individual din str. Mitropolit Bănulescu Bodoni nr. 9, mun. Chişinău. Pîrîtul Macrinici Tudor a demolat garajul şi în locul acestuia a construit o casa de locuit. 1 Menţionează reclamantul că, în procesul demolării garajului şi construcţiei casei de locuit a imobilul său a fost avariat. Ardezia de pe acoperiş a fost distrusă, precum şi din considerentul că peretele casei construite de pîrît este alipit de peretele casei ce aparţine reclamantului, apa de pe acoperişul construirei neautorizate, se scurge pe ardezie şi ulterior în încăperile imobilului.

Mai indică reclamantul că, certificatul de urbanism eliberat pîrîtului permite numai reconstrucţia garajului, însă proiectul prezentat de către ultimul prevede construcţia casei de locuit. Proiectul casei nu a fost verificat şi avizat în modul stabilit de lege, lucrările de construcţie fiind efectuate cu abateri de la proiect şi normele în construcţii. Demersurile reclamantului adresate instanţelor competente referitor la încălcările comise de către pîrît, nu s-au soldat cu rezultat pozitiv. În cadrul examinării pricinii reclamantul Gudumac Vitalie a depus cerere de majorare a cuantumului pretenţiilor, prin care a solicitat de a încasa de la Macrinici Tudor prejudiciul material cauzat în mărime de 137 399,85 lei cu obligarea pîrîtului să demoleze construcţia efectuată cu încălcarea legislaţiei în vigoare.

În motivarea pretenţiilor privind repararea prejudiciului material a menţionat, că eliberarea ilegală de către Primăria mun. Chişinău a certificatului de urbanism şi autorizaţiei de construire pe numele pîrîtului Macrinici Tudor, se află în legătură directă de cauzalitate cu prejudiciul cauzat, or eliberarea acestora în baza unui proiect ce nu dispunea de autorizaţia corespunzătoare a dus la deteriorarea imobilului, fapt constat prin raportul de expertiză nr.124 din 20.01.2011, prin care s-a stabilit influenţa negativă a reconstruirii garajului din str. Mitropolit Bănulescu Bodoni, 9 asupra imobilului vecin ce aparţine reclamantului. Prin hotărîrea Judecătoriei Buiucani mun.

Chişinău din 11.07.2012 acţiunea a fost admisă integral, dispunându-se încasarea din contul lui Macrinici Tudor în beneficiul lui Gudumac Vitalie prejudiciul material cauzat în mărime de 137 399,85 lei cu obligarea pîrîtului să demoleze construcţia neautorizată - casa de locuit din str. Mitropolit Bănulescu Bodoni 9 , mun. Chişinău. Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 05 decembrie 2013 s-a admis apelul declarat de către Macrinici Tudor, fiind casată hotărîrea judecătoriei Buiucani mun. Chişinău din 11 iulie 2012 în partea încasării de la Macrinici Tudor în beneficiul lui Gudumac Vitalie a prejudiciului material cauzat în mărime de 137399,85 lei, cu pronunţarea în această a unei noi hotărîri de respingere a pretenţiei date ca fiind neîntemeiată, în rest hotărîrea primei instanţe cu privire la demolarea construcţiei neautorizate s-a menţinut fără modificări.

La data de 03 februarie 2014 reprezentantul lui Macrinici Tudor, avocatul Gheorghe Susarenco a declarat recurs împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 05 decembrie 2013, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei instanţei de apel în partea ce ţine de menţinerea hotărîrii judecătoriei Buiucani mun. 2 Chişinău din 11 iulie 2012 potrivit căreia s-a dispus demolarea construirei neautorizate, cu pronunţarea unei noi hotărîri de respingere a acţiunii. În motivarea recursului a invocat, că instanţa de judecată nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată precum şi a interpretat în mod eronat legea. Invocă recurentul că imobilul supus demolării nu-i aparţine cu drept de proprietate, astfel prin contractul de vânzare cumpărare din 25.07.2008 recurentul a înstrăinat garajul box situat în mun.

Chişinău str. Mitropolit Bănulescu Bodoni 9, cetăţeanului Pleşca Grigore, care nu a participat la examinarea cauzei şi a cărui drept de proprietate va fi lezat în urma executării hotărîrilor instanţelor inferioare. Prin urmare, din considerentul examinării cauzei de către instanţa de fond în lipsa recurentului acesta a fost privat de dreptul de a solicita atragerea în proces a cet. Pleşca Grigore pentru a-şi exercita dreptul de apărare. De asemenea, a indicat că prin Hotărîrea nr.869 cu privire la aplicarea sancţiunii administrative din 12.01.2006 în privinţa recurentului de către comisia administrativă de pe lângă Pretura sect. Buiucani a Primăriei mun. Chişinău a fost constatată reconstrucţia garajului şi în conformitate cu art. 149 CCA a fost aplicată în privinţa recurentului sancţiunea în formă de amendă în mărime de 4 000lei cu demolarea garajului.

Totodată prin hotărîrea Judecătoriei Buiucani mun. Chişinău din 28 februarie 2006, menţinută şi de Curtea de Apel Chişinău prin decizia din 28.02.2006, a fost anulată hotărîrea nr.869 cu privire la aplicarea sancţiunii administrative din 12.01.2006. La data 14 februarie 2014, reprezentantul Tatianei Gudumac avocatul Gorceac Sorin a declarat recurs împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău solicitînd casarea deciziei instanţei de apel în partea respingerii pretenţiei cu privire la repararea prejudiciului material şi adoptarea unei decizii de menţinere în totalitate a hotărîrii Judecătoriei Buiucani mun. Chişinău din 11.07.2012. În motivarea recursului, avocatul Sorin Gorceac a indicat că instanţa de apel nu a aplicat legea ce trebuia să fie aplicată precum şi a interpretat eronat legea.

Indică recurentul că Curtea de apel Chişinău adoptînd soluţia de respingere a pretenţiei cu privire la repararea prejudiciului material cauzat prin ridicarea construcţiei neautorizate nu a ţinut cont de concluziile expuse în din raportul de expertiză nr. 124 din 20.01.2011, întocmit de Centrul Naţional de Expertize Judiciare, prin care s-a constatat, inter alia, că anume „cauza înrăutăţirii stării tehnice a apartamentului nr. 14 constituie încălcarea soluţiilor proiectului privind efectuarea lucrărilor de reconstruire a garajului". precum şi că „costul lucrărilor de lichidare a consecinţelor influenţei negative a reconstrucţiei garajului asupra stării tehnice a ap. nr. 14 poate fi stabilită pe baza proiectului elaborat în conformitate cu legislaţia în domeniul construcţiei". Studiind materialele dosarului, Colegiul civil comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră, că recursurile 3 urmează a fi admise, cu casarea deciziei instanţei de apel şi restituirea pricinii spre rejudecare în Curtea de Apel Chişinău din următoarele motive.

În conformitate cu art. 445 alin (1) lit. c) Cod de procedură civilă, instanţa, după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul, să caseze integral decizia instanţei de apel şi să trimită pricina spre rejudecare în instanţa de apel în toate cazurile în care eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanţa de recurs. Colegiul civil comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie a constatat cu certitudine, că garajul box situat în mun. Chişinău str. Bănulescu Bodoni, 9 a cărui proprietar este Macrinici Tudor a suportat lucrări de reconstruire în baza „Proiectului de reconstrucţie a garajului din str. Bănulescu Bodoni, 9 ” care la rîndul său a fost elaborat în conformitate cu certificatul de urbanism pentru proiectare nr.2013 din 03.08.

2001 şi autorizaţia de construire nr. 357/2 din 19.10.2001. Totodată, potrivit raportului de expertiză nr. 124 din 20.01.2011, întocmit de Centrul Naţional de Expertize Judiciare s-a constatat, că volumul şi caracterul lucrărilor executate la reconstrucţia garajului nu corespunde documentaţiei de proiect. Prin urmare, materiale cauzei nu reflectă gradul de corespundere a construcţiei existente în natură cu documentaţia de proiect, or volumul lucrărilor executate în corespundere cu „Proiectul de reconstruire a garajului din str. Mitropolit Bănulescu Bodoni 9” certificatul de urbanism pentru proiectare nr. 2013 din 03.08. 2001 şi autorizaţia de construire nr. 357/2 din 19.10.2001 reprezintă lucrări ce au la baza documentaţia corespunzătoare şi nu poate fi supusă demolării.

Pe cale de consecinţă materialele cauzei nu evidenţiază posibilitatea demolări construcţiei ce depăşeşte limitele prevăzute de documentaţia tehnică fără a aduce atingere lucrărilor efectuate corespunzător, or demolarea construcţiei în întregime va reprezenta o atingere inadmisibilă a dreptului de proprietate, garantat de art.1 Protocolul nr. 1 CEDO. În susţinerea concluziei respective Colegiul civil comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie menţionează că potrivit hotărîrii, Judecătoriei Buiucani mun. Chişinău din 28 februarie 2006 precum şi a raportului de expertiză nr. 124 din 20.01.2011, întocmit de Centrul Naţional de Expertize Judiciare, certificatul de urbanism pentru proiectare nr.2013 a fost eliberat la 03.08.

2001 şi autorizaţia de construire nr. 357/2 la 19.10.2001, lucrările de reconstruire a imobilului litigios au început în anul 2001 şi au fost finisate în 2004 pe cînd Gudumac Tatiana s-a adresat instanţei de judecată cu solicitarea de a anula actele administrative sus indicate, la 05 aprilie 2006, respectiv cu aproximativ 2 ani după finisarea construcţiei nominalizate, în rezultatul cărui fapt la 10 iunie 2009 prin decizia Curţii Supreme de Justiţie a fost dispusă anularea certificatului de urbanism 4 pentru proiectare nr.2013 din 03.08. 2001 şi autorizaţia de construire nr. 357/2 din 19.10.2001. Astfel instanţa de recurs conchide că lucrările de reconstruire a garajului box situat în mun. Chişinău str. Bănulescu Bodoni 9, efectuate în limitele documentaţiei de proiect, au fost executate în corespundere cu certificatul de urbanism pentru proiectare nr. 2013 din 03.08.

2001 şi autorizaţia de construire nr. 357/2 din 19.10.2001 valabile la momentul executării lucrărilor. Cu privire la pretenţia despre repararea prejudiciului cauzat în urma acţiunilor ilegale ale lui Macrinici Tudor, instanţa de recurs menţionează că potrivit raportului de expertiză nr. 124 din 20.01.2011 este imposibil de stabilit legătura cauzală între reconstrucţia garajului box şi deformarea în apartamentul nr. 14, str. Bănulescu Bodoni mun. Chişinău. Prin urmare, instanţa de judecată urmează să verifice dacă poate fi pusă în sarcina lui Macrinici Tudor repararea prejudiciului cauzat în urma executării lucrării de reconstruire a garajului box, în contextul concluziei aceluiaşi raport de expertiză, potrivit cărui imobilul litigios în starea actuală, influenţează negativ asupra apartamentului nr. 14, str. Mitropolit Bănulescu Bodoni mun.

Chişinău, în rezultatul cărui fapt şi se cauzează un anumit prejudiciu, astfel pe cale de consecinţă costul lucrărilor de lichidare a consecinţelor influenţei negative a reconstruirii garajului asupra stării tehnice a apartamentului nr. 14 urmează a fi stabilită în baza proiectului elaborat în conformitate cu legislaţia în domeniul construcţiei. Mai mult ca atît, Colegiul civil comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie atestă, că potrivit afirmaţiilor recurentulu Macrinici Tudor, dînsul a înstrăinat garajul box situat în mun.

Chişinău str. Mitropolit Bănulescu Bodoni 9, cetăţeanului Pleşca Grigore, menţionând că la examinarea cauzei, instanţele ierarhic inferiore s-au pronunţat în privinţă dreptului de proprietate a unei persoane neantrenate în proces, din care considerent pe cale de consecinţă respectivul nu a participat la examinarea cauzei şi al cărui drept de proprietate va fi lezat în urma executării hotărîrilor instanţelor inferioare. Instanţa de recurs ajunge la concluzia, că instanţa de apel a examinat formal legalitatea hotărârii primei instanţe şi nu a verificat temeinicia constatărilor acesteia. Potrivit recomandărilor avizului nr.11 (2008) al Consiliului Consultativ al Judecătorilor Europeni (CCJE) în atenţia Comitetului de Miniştri al Consiliului Europei privind calitatea hotărârilor judecătoreşti, o motivaţie şi o analiză clară sunt cerinţele fundamentale ale hotărârilor judecătoreşti şi un aspect important al dreptului la un proces echitabil.

Pentru a răspunde cerinţelor procesului echitabil, motivarea ar trebui să evidenţieze că judecătorul a examinat cu adevărat chestiunile esenţiale ce i-au fost prezentate. Potrivit jurisprudenţei Curţii Europene a Drepturilor Omului în care Curtea condamnă Statele pentru încălcarea art. 6 din Convenţie, nemotivarea hotărârilor de către instanţele de judecată aduce atingere echităţii procesului (Tejedor Garcia 5 vs Spania, hotărârea din 16 decembrie 1997, §31; Vasilescu vs România hotărârea din 08 iunie 2006). Din interpretarea art. 6§1 al CEDO, pronunţarea de către instanţele judecătoreşti a unor hotărîri motivate constituie una dintre garanţiile dreptului fundamental la un proces echitabil şi acesta presupune obligaţiunea instanţei judecătoreşti de a se pronunţa în hotărârile contestate asupra tuturor cerinţelor acţiunii, precum şi argumentelor invocate de către părţi întru, respectiv, admiterea sau respingerea acestora.

Dat fiind faptul că, instanţa de apel a interpretat eronat normele de drept material, iar lichidarea acestor lacune în cadrul procedurii de examinare în recurs nu este posibilă, cauza urmează a fi rejudecată. La rejudecarea pricinii, instanţa de apel urmează să ţină cont de cele menţionate şi reexaminând pricina să emită o hotărâre legală şi întemeiată cu respectarea drepturilor procedurale ale părţilor. În conformitate cu art. art. 445 alin.(1) lit. c) Cod de procedură civilă, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie d e c i d e Se admit recursurile declarate de reprezentantul lui Macrinici Tudor, avocatul Susarenco Gheorghe şi reprezentantul Tatianei Gudumac, avocatul Gorcean Sorin.

Se casează decizia Curţii de Apel Chişinău din 05 decembrie 2013 în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a reprezentantului Tatianei Gudumac, Gudumac Vitalie împotriva lui Macrinici Tudor cu privire la încasarea prejudiciului şi demolarea construirei neautorizate, cu restituirea pricinii spre rejudecare la Curtea de Apel Chişinău, de un alt complet de judecători. Decizia este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele completului, judecătorul Valeriu Doagă Judecătorii Sveatoslav Moldovan Vera Macinskaia Dumitru Mardari Oleg Sternioală 6